1,572 matches
-
ale d-lui C. A. Rosetti, prin care se face critica tuturor partidelor și panegiricul tuturor actelor care aparțin sau se pretinde a aparținea partidului liberal. Se pretinde a aparținea, repetăm, căci la multe din cele citate partidul care se fălește cu ele n-au contribuit întru nimic. A lua pe rând cele opt scrisori ar însemna a ne supune unei dispoziții de materie precum i-a convenit, poate din întîmplare numai, bătrânului magistru al democrației române. Va fi mai interesant
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ceea ce s-a și întîmplat. Mărturisim că, deși ușor, nu însă tot atât de simplu e răspunsul când "Steaua Romîniei" ne cere esplicații, întrebînd: Oare conservatorii de azi să nu mai fie și conservatorii de ieri și botezul politic cu care se fălesc fracționiștii că l-au operat în partidul conservator, infuzionînd sânge nou prin vinele conservatorilor, îl primesc oare conservatorii? Lăsăm gazetei "Timpul" să ne confirme știrea despre un asemenea botez politic. {EminescuOpXI 214} Această știre nu numai că n-o confirmăm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
roșii noștri ca și la aceia din toate țările. O ultimă deosebire există însă între roșii noștri și cei din alte țări. La ai noștri li-e rușine să se mărturisească roșii - din cauze reversibile poate - pe când cei apuseni se fălesc cu principiile lor. Și-ntr-adevăr, când tânăra generație de "revoluționari români din Paris" au felicitat pe comunardul Henri Rochefort cu duioase vorbe de prieteșug ni s-a dat a înțelege că părintele, talpa, nu e răspunzător de aberațiunile sculelor de feciori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în schimb Freud se ocupă de categorie sistematic. În studiul din 1905, debordînd de vorbe de spirit, auzite sau produse de savant însuși, iată una, relatată de Heine și avîndu-l protagonist pe chirurgul de bătături Hirsch din Hamburg, care se fălește în fața poetului cu relațiile lui cu bogatul baron Rothschild: "Rothschild m-a tratat de la egal la egal, într-un mod de-a dreptul familionar". Dacă, la rîndu-mi, m-aș ocupa de bătături, aș putea să mă laud cu aceeași replică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cuvinte începu și în curînd, crescînd în bărbăteasca vlaga, 120 Nalta un chip de aur și pe scăpărătoarea stîncă el statu, Întunecos chip omenesc cu áripi și în adîncurile sale Orbitoarele lumini că de nestemate limpede luciră; fermecător în furie, Fălindu-se cu ochii săi, de Bucurie Tresăltînd în groaznică Trufie, [Căutînd slavă, dorind să fi avut ochi cerurile ca să vadă, 125 Și căutînd lingușitor că Glia să-și deschidă Pleoapele și să privească Așa splendoare minunată, în miezul slavei sale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
reprezentări sau experiențe mai mult sau mai puțin personale. Iată cum apare acest gând, tradus cu neasemuită inspirație de Dumitru Stăniloae: Dragostea zidește prin aceea că nu pizmuiește și nu se supără pe cei ce pizmuiesc; dar nici nu se fălește cu lucrul pizmuit și nu se socotește pe sine că a ajuns la țintă. Iar În privința lucrurilor pe care nu le știe, Își mărturisește, fără să roșească, neștiința. Astfel face mintea fără trufie și o pregătește să sporească necontenit În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dispus și pus pe șotii, șmecher, lăudăros și băgăreț, o simpatică secătură, cu aura inconfundabilă a balcanității dâmbovițene. Amicul poate fi și becher, dar, cu felul lui colocvial (trăncănitor, adică), nu-i strică o nevastă în fața căreia să se poată făli cât e el de deștept și cum le știe pe toate. Cât despre familie, aici e destulă falsitate și, sub zâmbete, sub vorbăria prefăcută, frisonează un apetit al încornorării. Femeia, care nu e chiar „damă bună”, se dă în vânt
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Filosoful, partenerul său de dialog, este „un amestec de trufie și josnicie, de bun-simț și de sminteală; pesemne că noțiunile de cinstit și necinstit îi sînt învălmășite în cap într-un mod cu totul neobișnuit, fiindcă omul acesta nu se fălește deloc cînd arată însușirile bune pe care i le-a hărăzit natura, și nici nu se rușinează cînd le dă la iveală pe cele rele“.2 Nepotul lui Rameau și Omul din Subterană seamănă ca două picături de apă în ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-ntoarse în capitală. Pustiise șesul, înmulțise nevoia locuitorilor, urcase ura și mânia lor și totuși le lăsase putința de-a reîncepe lupta cu succes, ceea ce se și-ntîmplă, c-o îndrăzneală și mai mare decât înainte. Când Isac Angelos se-ntoarse, fălindu-se și ca-ntr-un fel de triumf, în capitală, grecii cam în bătaie de joc se minunau cum de mântuise el așa de iute și ușor o treabă pentru care împăratului Basilios, nimicitorului bulgarilor (Bulgaroktonos) îi trebuise atâția ani
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în alt șir, căci Alexios e mai mare de ani. Deci vor semăna și la purtarea războiului, ceea ce se va dovedi cu atât mai limpede la cea dintâi ciocnire, cu cât romeii, bătuți pururea și pretutindene de noi și neputîndu-se făli c-un singur succes, au scăzut mult în privirea curajului ș-a încrederii și sânt mult mai moi decât înainte. Afară de aceea mai atârnă deasupra lor și blestemul lui Dumnezeu, pentru că cu viclenie au răsturnat din scaun pe Isaac Angelos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sulițele armiei sale chiar bolta cerului de ar sta să cadă. Dar curând se făcu precumpănire, nu mare, în partea osmanilor prin adaosul de trupe sârbești și bosniace, în temeiul cărora îndrăznețul sultan, simțindu-se mare în puterea sa, se fălea că de pe pristolul bisericii Sf. Petru din Roma își va pune sirepul să mănânce ovăz. Cu așa mari vorbe și cu atâta dispreț se căutau pe câmpul de război inamicii unul pe altul. Trupele auxiliare franțuzești veniseră în câmpul de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Admiterea Austriei în Comisiunea Mixtă. III. Prezidenția Comisiunei Mixte să aparțină delegatului Austro-Ungariei. Cine știe să facă concesiuni nemerite și la timp merge foarte adesea cu pași mai siguri spre împlinirea scopului său decât aceia cărora le place a se făli cu o împotrivire îndîrjită și zgomotoasă! Va să zică acum doi ani deja guvernul găsise nemerit și la timp de a concede Comisia Mixtă, admiterea neriveranei Austrie în ea, prezidenția ei de drept la o masă unde nu erau decât riverani. Nici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de Fier. II. Admiterea Austro-Ungariei în Comisiunea Mixtă. III. Prezidenția Comisiunii Mixte să aparțină delegatului Austro-Ungariei. Și încă cum se fac aceste concesiuni? Nimerite. La timp. Mergând sigur spre împlinirea scopului. Nu ca aciia - adecă cei din opoziție - cari se fălesc c-o împotrivire îndîrjită și fac zgomot. Nimeni nu presupune, credem, că opoziția ar fi fost atât de machiavelic perfidă încît să introducă acel pasaj - în numele guvernului - în prețioasele coloane ale "Romînului" fără știrea redacției, cu ignorare deplină din partea onor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
această ocazie cu mînile - cel ce se-neacă se prinde de-un pai - și are îndrăzneală a zice că procurăm argumente adversarului. Noi le procurăm? Noi le-am scris? Noi am intrat în tratări, noi cei cari iubim a ne făli c-o împotrivire îndîrjită și cari facem zgomot? Noi procurăm acest argument - negru pe alb -, nu colecția "Romînului" de la 1881? Nu cumva acest pasaj - în numele guvernului - care nu era decât rezumatul tratărilor verbale și în scris între Viena și București
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decît un bun jucător de popice". Această mîndrie colegială trebuie să se bazeze pe o oarecare experiență, iar în fața apelurilor la responsabilitate a atîtor intelectuali iluștri, mediologul-muscă fină ezită între La Fontaine și bărzăunul său "După destulă străduință, muscoiul se fălește (...) Acum, domnilor cai, plătiți-mi osteneala" și "puterea muștelor" a lui Pascal " Ele cîștigă bătăliile, ne împiedică să reacționăm, ne rod trupurile". Mediologul respectă totul, chiar și pe nătărăi. El știe din experiență că un cuvînt bîzîit din pledoaria unui
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
spus - celor despre care afirmăm că se îngrijesc să devină bărbați de ispravă și care trebuie să devină astfel, să imite, bărbați fiind, o femeie, fie tânără, fie bătrână, ori pe una suduindu-și bărbatul, certându-se cu zeii și fălindu-se în credința că ei îi merge bine, ori căzută în nenorocire, în doliu și jale. Ca să nu mai vorbim despre imitarea unei femei bolnave, îndrăgostite, ori aflată în chinurile facerii! Absolut - vorbi el. Sau să imite sclave și sclavi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
la început, iar mai apoi a crescut în mândrie, a primit de la Dumnezeu această pedeapsă, ca semn și pildă pentru toți tiranii și regii, pentru ca toți cei ce sunt încercați de ambiții mai presus de firea omenească să nu se fălească, iar cei ce se ridică împotriva lui Dumnezeu să nu aibă prilej de mândrie, ci, văzând ei înșiși mai dinainte pericolele care amenință, să se teamă de Dumnezeu, știind că și ei au un Stăpân în ceruri. Antiochos al IV
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
personajele căpătând o viață sufletească mai complicată. Predilecția merge spre oameni discreți, tăcuți, care nu își dezvăluie adevărata fire decât după mult timp. Protagoniștii sunt dominați de un puternic rigorism moral. Ei au mândria obârșiei rurale, cu care chiar se fălesc. Nuvelistul preferă dilemele morale, urmărindu-le în momente decisive, surprinse cu finețe. În genere, personajele caută puritatea sufletească și liniștea interioară, identificată fie cu realizarea dorințelor, fie cu fericirea casnică. Jinduind după cumpătare, acești oameni se feresc de excese și
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
acest aspect și, prin urmare, au pus la cale un alt plan: să ne ademenească În cetate pentru ca apoi să ne jefuiască În timpul nopții. Am trăit astfel pe pielea mea adevărul zicalei: „Nu dispera la strâmtorare, dar nici nu te făli la sărbătoare”. Știind că țineam ascuns În una dintre cizmele mele Înalte un pistol cu două țevi gata Încărcat, m-am lăsat imobilizat fără Împotrivire. Când se ivi un moment prielnic, Kafileh Bashi Kheiat, ghidul meu, Încercă să mă elibereze
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Repere bibliografice: Iordan Datcu, Folcloristul basarabean Sergiu Moraru, L, 1993, 14; Victor Cirimpei, Sergiu Moraru, REF, 1997, 5-6; Grigore Botezatu, Folcloristul Sergiu Moraru, „Revista de etnologie”, 1997, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290; Grigore Botezatu, Sergiu Gh. Moraru, Obreja Veche - Fălești, 1997; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 327-328; Datcu, Dicț. etnolog., II, 93-94. Gr.B.
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
Civil și-i rugăm să nu dezarmeze. Cât privește atitudinea comisiunii legislative din Cameră eu personal regret două lucruri: 1. Prezidentul acelei comisiuni care e și profesor universitar ieșan, D-sa a rupt firul tradiției cu care Iașul s-a fălit totdeauna. E știut că toate inițiativele nobile, toate ideile noi de revendicări meritate, de porniri generoase și drepte au pornit de la Iași. 2. Îmi pare rău încă să spun că suntem jignite nu atât de răpirea drepturilor noastre firești cât
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
facă pe toată lumea să-l aclame și, nouăzeci și șase de ore mai târziu, să-l demoleze, să înfățișeze exact opusul lui, fără ca opinia publică să-și dea seama de manipulare. Da, nouăzeci și șase de ore, patru zile, se fălea el, cu o singură condiție: trebuia ca lucrul ăsta să se întâmple în răstimpul unui weekend, spiritul critic e atunci mai scăzut și-apoi, orice întrerupere a ritmului îți îngăduie să remodelezi mai ușor memoria colectivă. Cât privește vacanțele, nu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
urechi, pe piept, pe mâini și pe picioare. Când atingea fiecare loc, spunea: ― Primește pecetea Sfântului Duh. În cele din urmă Îmi dădu prima Împărtășanie (cu o singură excepție: părintele Mike nu-mi iertă păcatul). ― Asta-i fata mea se făli Milton În drum spre casă. S-a pișat pe un preot. ― A fost un accident, insistă Tessie, Încă roșie de rușine. Săracul părinte Mike! N-o să-și revină niciodată. ― Asta chiar c-a fost tare, se minună Capitolul Unsprezece. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În particular, se Întrebau unii pe alții: ― Crezi că e Însărcinată? Sau: ― Callie avea un prieten? Sau: ― Întotdeauna a părut un copil așa cuminte. N-aș fi crezut-o niciodată În stare de una ca asta. Sau: ― Întotdeauna s-au fălit cu fata lor, care are numai note bune la școala aia nemaipomenită. Ei, acum se mai fălesc? Părintele Mike o ținea pe Tessie de mână În timp ce ea stătea Întinsă, În durerea ei, În patul de la etaj. Cu jacheta scoasă, Îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Întotdeauna a părut un copil așa cuminte. N-aș fi crezut-o niciodată În stare de una ca asta. Sau: ― Întotdeauna s-au fălit cu fata lor, care are numai note bune la școala aia nemaipomenită. Ei, acum se mai fălesc? Părintele Mike o ținea pe Tessie de mână În timp ce ea stătea Întinsă, În durerea ei, În patul de la etaj. Cu jacheta scoasă, Îmbrăcat numai În cămașa lui neagră cu mânecă scurtă și cu guler, el Îi spuse că avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]