342 matches
-
avea; avea; de bine; bolnav; bucurie; bun-simț; cald; cantitate mică; caș; caviar; căldură; cerc; ceva; din ceva; chin; cîtă; cîțiva; cultură; cumpătare; cumpătat; cunoștințe; da; dans; darnic; deal; degetar; delăsare; delăsător; aproape deloc; durată; durere; educație; eliberare; fără; fărimitură; a fărîma; fărîmă; fărîmituri; firicel; foc; frumos; frustrare; aproape gata; geană; gol; gramaj; greșeală; greu; guvern; hașiș; important; inconsiderabil; inexistent; infim; inimă; insuficiență; încă; nu îndeajuns; îndrăzneală; a învăța; pe jumătate; limitare; limită; lipsuri; luptător; mai mic; mărunțiș; cu măsură; măsură; minus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); vaza (3); altera (2); avaria (2); bucăți (2); cana (2); ceas (2); ceva (2); ciob (2); copilărie (2); crăpa (2); a dărîma (2); dărîmă (2); dăuna (2); a defecta (2); desface (2); destramă (2); dezamăgire (2); face (2); a fărîma (2); frică (2); grăbit (2); intenție (2); lovește (2); nepăsare (2); nervi (2); nuci (2); cană (2); pedeapsă (2); pericol (2); pierdere (2); prietenie (2); prost (2); reface (2); risipi (2); ruptură (2); separa (2); a sparge (2); totul (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dăunător; de ce?; defectare; defecte; defectează; defecțiune; degrabă; demola; demolează; demonta; descompune; descompunere; deseca; a desface; despărțire; destramă; destrăma; deteriorat; deteriorează; devasta; dezasambla; dezgust; dezinteres; a dezmembra; dezmembrează; disperare; distracție; distrage; distructiv; doborîre; dragostea; drege; a drege; electronice; farfuria; farfurie; farfurii; fărîmat; fereastra; fericirea; flori; forma; formă; fruct; furie; glumeț; graba; graficul; grav; greșește; grindină; idiot; imaginea; imobil; imprimantă; incorigibil; indiferență; indispoziție; intenționat; intuiție; îmbunătăți; împiedicat; încearcă; îngrijorare; a înrăutăți; joc; jocul; jos; jucăria; la; lapte; LEGO; lipsă; lovi; lucra; pe mama
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Picasso a pictat tabloul La Primera comunión pe când avea 15 ani. Prezentată pentru prima dată la III Exposición de Bellas Artes e Industriaș Artísticas deschisă la Barcelona în perioada aprilie-iulie 1896, această lucrare deși foarte studiată, e concepută că "o fărâma de viață", cu elemente și simboluri indispensabile. În viața culturală a Barcelonei din acea perioadă, expoziția era un eveniment, iar tânărul Picasso s-a bucurat de succes. 59 Prin enunțurile performative folosite (cf. J.L. Austin, How to do Things with
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
fricii de moarte în diverse manifestări, spune Cioran, o frică absolut organică ce nu poate fi înlăturata rațional, chiar dacă nimeni nu reușește, înaintea ultimei sale clipe, să-și consume pe deplin moartea, care păstrează, chiar pentru muribundul din naștere, o fărâma de noutate. Chiar și credința în nemurire este condusă pe acest drum tot de frica de moarte, în speranța că valorile vieții vor putea fi salvate, dar în existența nu este posibilă salvarea; în non-existență, în neant, nici atât, spune Cioran
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
același drum.20 Dintre numeroasele mențiuni, cea mai importantă pare să fie următoarea, care se constituie într-o veritabilă declarație de poetica: Desișul meu este Sicilia; un desiș care închide civilizații și necropole străvechi, si cariere de piatră, si telamoni fărâmați în iarbă.21 Conform propriei declarații sensibilitatea să creatoare e triplu condiționată: în primul rând de sentimentul de apartenență la spațiul copilăriei, la insula natală, Sicilia; în al doilea rând, de umbrele antichității încă vii pe aceste meleaguri; în final
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
contaminate de fungus: "aceeași apă băloasă, aceleași plante grase și apoase, aceleași liane fleșcăite de putrezeală, aceeași hidoasă palpitație de animale moi, de păianjeni fugind spasmodic pe luciul imobil, de râme, de viermi, de larve, aceleași ciuperci obscene care se fărâmau fragile la cea mai mică atingere". Surescitarea protagonistului crește odată cu amurgul; înfricoșat de perspectiva unei nopții petrecute în mlaștină, acesta se grăbește să se întoarcă în odaia sa, ce pare, prin comparație cu mediul ostil de afară, o oază de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Încălțați cu opinci și Îmbrăcați cu câte un sumănaș, Înotau prin omăt fără să le fie frică de sălbăticiuni. Mai puneau În trăistuță și câte două-trei lemne pentru foc, cu grijă Însă ca să nu se spargă tăblița, să nu se fărâme boțul cu brânză și să nu se rupă țăruzele. Cu mânuțele roșii de frig, Împreunându-și mai Întâi degețelele pentru rugăciune, rosteau un Tatăl Nostru, apoi Încet-Încet Învățau să deslușească buchiile și să scrie, adunând literele În cuvinte. Mai târziu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe care Îl sfâșiase. Probabil că se jucase pe lângă troaca lui cu lături. Constatând fapta lui mișelească, ciobanii l-au bătut rău de tot cu bâtele cele mari În care stau ei rezemați pe câmp când păzesc oile, să i fărâme oasele și nu alta. Apoi nu l-au mai lăsat să se apropie de troaca din care mânca. Tu, să pleci de aici cât Îi vedea cu ochii! așa-i spuneau și-l loveau cu bâtele. Bătut și Înfometat, după
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unii, într-o nouă viață, dar noi: s-o folosim pe care o avem acum cu entuziasmul tinereții, cu vigoarea maturității și cu înțelepciunea vârstelor. Bine ați venit ! Noi, cei de azi și de aici, venim fiecare cu câte o fărâmă de suflet cu speranța alcătuirii celui primordial: integru, cu iubire de oameni și de credință. Tocmai de aceea biserica „Sf. Voievozi” poate fi adoptată ca simbol cu mare putere de reprezentare: aici iubim, putem fi chiar îngropați, dar nu trebuie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
i se cuvine, o mărit cu feciorul lui Neculai Vodă Mavrocordat. — Uui! chiui prințul Ștefan. Surugiii, crezând că e un îndemn pentru ei, răspunseră cu chiote și biciuiră caii care, speriați, o porniră în trap năvalnic. Ce făcuși, or să fărâme caleașca, se văita doamna Stanca. — Într-un sfert de ceas ajungem la Mogoșoaia, râse Ștefan. Mateiaș, de emoție, se ridică în picioare. Râdea în hohote imitând gesturile surugiilor. Stanca își puse la loc în pungă monedele de aur și argint
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că îi făcuse rost de piese pentru Wolă sau că l-a lăudat în ședință? Adesea, când stătea la cozi și nu avea nici o șansă să mai apuce brânză însă nu își părăsea rândul, sperând că poate apucă o bucățică fărâmată de la urmă, refuzată de cei dinaintea sa, își spunea în gând cu obstinație, - Ar trebui să mă mai duc la ședințele de partid! Cetăți pereche Când satul se termina șoseaua despărțea distinct vegetația în două; în partea dinspre fluviu o
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
dintre cele mai mari defecte de caracter ale mele). La început a mai fost cum a mai fost, cu toate că pionezele săreau tot timpul și aterizau pe covor, iar elasticul, fiert și răsfiert la spălarea o dată cu lenjeria, era fragil și se fărâma mereu sau se-ntindea ca guma de mestecat... Ferestruica totuși glisa și puteam citi ce se spunea acolo despre cooperativizare. Nu aveam probleme să-mi amintesc textul, fiindcă-l citisem oricum de o mulțime de ori înainte, fără fereastră. Curând
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ochiul lui Homer, se răzuieste cu raze până cubul iese perfect. După aceea se sărută de nenumărate ori cubul cu gura ta, cu gura altora si mai ales cu gura infantei. După aceea se ia un ciocan si brusc se fărâmă un colt de-al cubului. Toti, dar absolut toti zice-vor : Ce cub perfect ar fi fost acesta de n-ar fi avut un colt sfărâmat!” Lecția despre cub, așa se cheamă poemul, persiflează perfecțiunea ca ideal estetic, deodată cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Îmi dorisem să probez emoțiile puternice pe care simțeam că le ratasem de-a lungul vieții sigure pe care o avusesem cu Mark. Dorința mi s-a îndeplinit. Era nevoie de efort pentru a disocia durerea ce însoțea un vis fărâmat de disconfortul copleșitor cauzat de gripă, dar aveam o idee destul de clară care era care. — Chestia este, Jenny, că nu era vorba doar despre Rachel, era vorba despre tot pachetul. Eram o familie. Funcționa și pentru ei, funcționa și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pământ, iartă-mă și uită că te-am bătut cu frânghia, fiindcă nu ai vrut să mergi la dentist. Atunci i-am surâs, descoperindu-mi incisivii de faianță ca să-i fac plăcere, ridicai o piatră și mă prefăcui că o fărâm între măsele. - Să mă ierți, mai zise tata iar, pentru palma ce ți-am tras-o atunci, când mi-ai mărturisit că ai pierdut pofta de învățătură. Ca să-l fac fericit, îl întrebai cât e ceasul, în limbi străine, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
adevărat faimos a fost, în cuie, înălțat pe cruce. Că, dincolo de vanitatea mea, strîngerea care mă ține alăturat mie mă va opri s-ajung acolo. Mă recuz de la blasfemie. O simt și-mi vine greu să accept că „eul“ e fărîmat într-o sumă de „proto-euri“ amorfe. Dar trebuie să fie așa ca să pot de vina pe ele pentru prostiile pe care le fac. Cum să fiu? Aș vrea să mă întrebe mai degrabă ce disprețuiesc. Doar poți cunoaște foarte bine
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
iluzia că viața ți-e pur și simplu un partener. Și ai dorit să-ți construiești tu însuți zeii care să-ți apere soarta și să-ți conducă destinul. Dar ai crezut că-i poți lovi cu picioarele, să-i fărîmi cînd îți sare țandăra, așa, dacă te-ai certat cu soția. Ești însuși omul care, idiotizat de Prometeu, a cunoscut focul și i s-a părut că e stăpînul lumii. Și acum te trezești dimineața cu frică de grozăviile pe
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
furiei mării amenințînd în fața digurilor părăsite. Și eu și Doctorul, noi toți ne-am condamnat la infern căci mereu am întors privirea către înapoi. Și-acum aștept ca dintr-o clipă în alta pereții de sticlă ai mării să se fărîme și marea să curgă exploziv murdărind spitalul. V. tînăr mă-ntorc cu ceilalți, fericit de miile de cadavre deasupra cărora condori uriași așteaptă în tăcere să se așeze. Vom bea o ceașcă de cacao și vom juca jocuri de noroc
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
ne descuie cerul. Sînt scriitorul V. femeia îmi spune: „-Termină! Nu poți crea veșnicia căci ea, nu numai că nu se termină dar, n-are nici început. Și nici nu poți crea ca atare: poți doar să împarți, să-ți fărîmi gîndul în ipostaze ciudate care se vrăjmășesc. Sau îți poți pune alături o oglindă ale cărei noduri de sticlă îți arată altfel și mereu altfel, lumea de neatins.” Și recunosc cît sînt de redus. Nu pot gîndi decît scăzînd sau
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de sânge. Prin CLOPOTUL DURERILOR, doar o noapte se mai zbate, și-n calme amintiri, iubirea-mi răcnește prin ciudățenii deșarte ce-mi sărută umbra ta și o dezmiardă cu o ninsoare târzie Din liniștea ce-mi picură-n nopți fărâme de suflet etern, ascult cum din TRUPUL PĂMÂNTULUI sicriul dorului îți sărută trupul, și El clipă eternă care vine și trece prin margini de VIS cu STELELE îngenunchiate-n tăceri. 12-11-2007, 2000h TAINELE DE DRAGOSTE Tu ai plecat și din iubirea
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
strângându-se și pierind, ci și de respirația flăcărilor care, în ciuda distanței, părea că se aude, ca și de trosnetul lemnului și de șuierul jeturilor de apă ale pompierilor sosiți în sfârșit, jeturi lovind cu brutalitate în ziduri, în acoperiș, fărâmând ce nu fusese fărâmat, pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă până la el, nimic distinct, doar câte o vorbă sau și mai puțin, un oftat sau doar icneli, ca niște țipete înfundate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ci și de respirația flăcărilor care, în ciuda distanței, părea că se aude, ca și de trosnetul lemnului și de șuierul jeturilor de apă ale pompierilor sosiți în sfârșit, jeturi lovind cu brutalitate în ziduri, în acoperiș, fărâmând ce nu fusese fărâmat, pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă până la el, nimic distinct, doar câte o vorbă sau și mai puțin, un oftat sau doar icneli, ca niște țipete înfundate, atunci când solzii înfierbântați se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă până la el, nimic distinct, doar câte o vorbă sau și mai puțin, un oftat sau doar icneli, ca niște țipete înfundate, atunci când solzii înfierbântați se fărâmau de caldarâm, urmărind cu privirea și pâclele de fum, la început doar rotocoale și colaci negri deveniți acum o masă mai mult cenușie, ca o pânză, cu forme schimbătoare în fiecare clipă sub colții vântului care bătuse toată ziua, urmărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
strângându-se și pierind, ci și de respirația flăcărilor care, în ciuda distanței, părea că se aude, ca și de trosnetul lemnului și de șuierul jeturilor de apă ale pompierilor sosiți în sfârșit, jeturi lovind cu brutalitate în ziduri, în acoperiș, fărâmând ce nu fusese fărâmat, pătrunzând prin ferestre; înfiorându-se și de glasurile care dintr-odată au început să ajungă până la el, nimic distinct, doar câte o vorbă sau și mai puțin, un oftat sau doar icneli, ca niște țipete înfundate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]