345 matches
-
făcuseră să explodeze 800 de mine, adică două tone de exploziv, fără să fi înregistrat vreun incident. Epava era aproape rasă, la nivelul fundului mării, conform contractului, pentru a reda canalului navigabilitatea în timpul mareei joase. Nu mai rămânea decât să fărâme și pupa, împreună cu toată încărcătura ei de muniții. Era duminică. Cer posomorât și rece, dar calm. De la o vreme, sfârșiră prin a nu mai ține seama de distanța de siguranță în timpul exploziei. Ajuseseră să stea la cinci sute de metri
Agenda2004-34-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282777_a_284106]
-
pămînt,/ așa suspendat dormeam și eu,/ visam/ un cîmp nemărginit// pe care treceau miriade de furnici./ ele își croiseră cărare/ printre firele de iarbă colosale,/ o cărare de la ierusalim pînă în creierul meu./ fiecare furnică purta în spate/ cîte o fărîmă de zid./ desfăcuseră cetatea în părți infinitezimale/ și veneau s-o reclădească în creierul meu" (în somn - o viziune -). Același simțămînt al apartenenței la un cadru de viață dat, la polisul curent ce se opune, în delimitările sale, informului ultim
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
recunoștința mea, au apărut asemenea oferte”, a declarat senatorul liberal. Peste un sfert din parlamentarii partidului condus de Dan Diaconescu, 16 deputați și 2 senatori, au părăsit formațiunea de la începutul noii sesiuni parlamentare. Liderii partidului insistă că PPDD nu se fărâmă și că nu vor mai exista și alte plecări.
PPDD: S.R. Stănescu și Cristiana Anghel ar putea părăsi USL by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35515_a_36840]
-
potrivit pentru a pune în lumină de fapt gravitatea anumitor stări de lucruri. Autorul este, într-un fel, desuet, dar eficient. Structura cărții trădează un soi de didacticism: fiecare capitol se ocupă de câte o trăsătură negativă, de câte o fărâmă de realitate (Omul nou și soția lui, Românii sunt prea nervoși pentru a intra în Europa, Cu business class în slujba țări, Meseria de "băiat bun" etc.). De aceea pare a fi un volum alcătuit din mici texte foiletonistice tip
Proză satirică by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13976_a_15301]
-
ani 34, și nu să domiriia nici și-aducea aminte ce pățise; că atuncea ei iar sculându-se și rădicând cap, au mers asupra lor acel împărat Tit, fiind de la Hristos ani 72 și, ocolind Ierusalimul și cetatea, o au fărâmat, și biserica cea mare ce avea atuncea ovreii o au ars și o au stricat, și au tăiat atuncea romanii mai mult de 300.000 de ovrei, cum pe larg istoriile dovedesc. Ci dar ovreii cu aceia nu se îndestulise
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
de stâncă spart de un surâs de adolescent, timid, neconfesiv. Prezență masivă și iradiantă impunâd insesizabil. Cine are norocul să stea câteva ore în preajma lui Aurel Stroe poate contempla cu ochiul liber seriozitatea și măreția unui artist autentic, conștiință care fărâmă limita trecătoare a secundei încremenind-o în memorie și în același timp declanșand-o într-o proiecție ulterioară viitorului apropiat. În fine, cuvintele sunt de prisos ca și fotografiile de epocă. II. Ascultând „Concertul pentru clarinet și orchestră ’’ în interpretarea de
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
află aici - iată! - într-o uimitoare interferență. O uimitoare aplecare a privirii unuia îndreptată spre celalalt. Intuiția de o rară suplețe a lui Nichita, întâlnește poetica sublimată a unui spirit intelectual de supremă altitudine... Măreția artistului, frumusețea gândirii, „conștiință care fărâmă limita trecătoare a secundei” sunt aspecte care ne-au mișcat pe noi toți cei care am avut privilegiul de a-l cunoaște pe Aurel Stroe. Intransigența gândirii sale nu era o crispare încremenită în proiect. Nici nu putea fi astfel
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
Apoi se mai întâmplă ca două ziare să se contrazică în mod evident sau chiar ca același ziar (și uneori în același număr) să spună lucruri diferite. Cu atât mai bine: oamenii au de ce să se agite citind, rutina este fărâmată. Ziariștii nu se sfiesc să-și schimbe radical opinia. Înaintea lui Caragiale, o remarcă Hasdeu: „A fi ziarist este a fi același om în cursul unei singure zile; căci cuvântul ziar se trage din cuvântul zi. Din dată ce a
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
Iordachescu Ionut Sociologul Alin Teodorescu estimează că Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat se vor sparge până la alegerile parlamentare din 2020, el explicând că fenomenul partidelor mari care se fărâmă a fost deschis de Partidul Democrat Liberal. "„PSD și PNL se vor sparge până în 2020. Așa s-a întâmplat peste tot în centrul și estul Europei, așa se va întâmpla și la noi. Se vor sparge pentru că generația tânără nu
PNL și PSD se vor sparge, spune sociologul Alin Teodorescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30945_a_32270]
-
de stenodactilogramă peste care a colorat cu creionul, te face să spui, cvasi-socratic, privind la tomurile masive: cît de mare e mulțimea detaliilor de care nu avem nevoie! În literatura lui trăită repede, frazele intră unele în altele, personajele se fărîmă, intrigile explodează înfundat, acoperite de-o concluzie care nu-i de-acolo. Ai sentimentul că orice se poate, că moda (literară) nu mai e fiorosul inventar de ce cu ce se asortează, ci o spontană și frugală exersare a unor plăceri
Dupa masa lui Grummer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7879_a_9204]
-
acută manifestare a cultului morților. Centenarul este și mai mult și mai puțin decît un bilanț; e o răfuială.[...] O sută de ani - evident, cifra nu are virtuți fatidice, dar se impune prin rotunjimea ei comercială - izbutesc să macine, să fărîme și să uniformizeze.[...] Un centenar e o lichidare.[...] Centenarul consumă și epuizează.[...] Centenarul unei opere este ciopîrțirea ei.[...] Totul se face cu o minuțioasă exactitate, cu o dezolantă precizie de birocrat, cu o grabă febrilă, care pare să răzbune așteptarea
Centenar Sebastian - Departe și aproape by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9211_a_10536]
-
cu insistență de frumusețe - încărcate cu micronarațiuni scurse din cu totul alt timp și dintr-un cu totul alt raport intim cu existența. De departe, lanțul de întâmplări povestite are ceva în comun cu Halimaua improvizată, sub anchetă, de Zaharia Fărâmă al lui Mircea Eliade. Tot de departe, o briză din stranietatea de început de lume a prozelor lui Ștefan Bănulescu se păstrează și în ritualurile reconstituite de Bogdan Suceavă. Dar acestea numai dacă ne aruncăm cu tot dinadinsul în asemenea
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
Întrebe dacă nu-mi este sete, dacă am băut apa. Și eu nu am putere să-l opresc, nu-i zic nimic, nu-l opresc, mie gestul lui mi se pare cutremurător. Pleacă fără să-mi mulțumească, apoi se Întoarce, fărâmând farfuria, rupându-mi pătura pe care stau. M-am așezat pe nisip și el mi-a tras o palmă peste obrazul stâng, Încă o palmă peste obrazul drept, un picior În burtă și cu o privire disprețuitoare, oribilă mă scuipă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
treaptă! Nu mai sunt În deșert, sunt Într o altă realitate, Într-o altă existență a minții. Ura prin acest trup de piatră mi-a prins copilăria prizonieră. Nu există uși, nu există lacăte, doar cu puterea minții trebuie să fărâm acest Înveliș care mă Îmbătrânește, care mă Împiedică să vreau să urc scara copilăriei și să mănânc până la urmă mâncarea care mi-a fost dăruită. Dar oare când voi ajunge acolo? Și această imagine de chin al urcușului este continuată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
lăsată în urmă de “fărâma” de om preocupat de esențele care țin de miezul de divinitate din sinea fiecăruia. în opinia lui Mircea Eliade, acest roman ar fi “o parabolă a omului fragil” (p.155). Fărâmă care vine de la “a fărâma”, a îmbucătăți, a micșora prin fărâmițare pentru a ajunge la “miez” (esență) este “fragmentul” care “va supraviețui când cei puternici vor cădea” (Mircea Eliade, încercarea labirintului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 156). în anul în care a terminat de scris
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fie, europenește, futuriști, fie, autohton, budetleni, nu ar fi decât niște simulacre, niște nedumeriri, precum reieșea și dintr-un articol al lui Kornei Ciukovski (revista „Șipovnik” - „Măceșul”): „Este clar că, în esență, futurismul nostru nu e decât un anti-futurism (...) Să fărâme, să nimicească, să demoleze, pentru ca el însuși să moară sub dărâmături - probabil asta crede că i-ar fi misiunea”; „Cu câtă uimire ar privi la ei (futuriștii ruși - n.m.) Marinetti, distrugătorul Paraliziei și Podagrei, poetul-foc de artificii, poetul-mitralieră!” Concluzia... nepatriotică
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Întrebe dacă nu-mi este sete, dacă am băut apa. Și eu nu am putere să-l opresc, nu-i zic nimic, nu-l opresc, mie gestul lui mi se pare cutremurător. Pleacă fără să-mi mulțumească, apoi se Întoarce, fărâmând farfuria, rupându-mi pătura pe care stau. M-am așezat pe nisip și el mi-a tras o palmă peste obrazul stâng, Încă o palmă peste obrazul drept, un picior În burtă și cu o privire disprețuitoare, oribilă mă scuipă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
treaptă! Nu mai sunt În deșert, sunt Într o altă realitate, Într-o altă existență a minții. Ura prin acest trup de piatră mi-a prins copilăria prizonieră. Nu există uși, nu există lacăte, doar cu puterea minții trebuie să fărâm acest Înveliș care mă Îmbătrânește, care mă Împiedică să vreau să urc scara copilăriei și să mănânc până la urmă mâncarea care mi-a fost dăruită. Dar oare când voi ajunge acolo? Și această imagine de chin al urcușului este continuată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
-l faci întorcînd, cu furie, sau cu lentoare de om obosit, paginile cărților. Sigur că Bietele corpuri, proza numită roman, hors concours în clasificările criticii, a Soniei Larian e o scriere apăsată, într-o piele care se scorojește și se fărîmă, un fel foarte dur, genul de duritate pe care-o au, uneori, numai poeții, de-a spune adio. Delicatețea ei, scenele de familie puțină, de unde fusese atît de expansivă, tristețile feminine sînt malaxate bine, în fragmente din care altceva iese
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
lâna Purtând un ban de la-mparatul. Domol, în mijloc se așază, Si sprijinind încet toiagul, Clipind din genele cărunte, Începe-a povești moșneagul. Întreg poporul ia aminte, Ascultă jalnică poveste, Si fusul se opreste-n mâna Înduioșatelor neveste, Moșnegii toți fărâma lacrimi Cu genele tremurătoare, Aprinși, feciorii strâng prăseaua Cuțitului din gingatoare. Atâtea pătimi plâng în glasul Cu vânătorului părinte, Si-atâta dor aprind în inimi De clipă răzbunării sfinte, Bătrânul mag înaltă fruntea, Ce sfânt e graiul gurii sale; Din
Apostol fără vârstă by Octavian Goga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/304_a_601]
-
clipă a vieții. Chiar dacă ne place sau nu, trecutul trebuie să ni-l asumăm! Prezent Prezentul este clipa ce zboară bezmetic spre trecut, este secunda născătoare de veșnicie, este câtimea minusculă de timp ce poate avea încărcătura unui veac, este fărâma de viață cu care nu te mai întâlnești niciodată. Prețuiește-o și bucură-te de ea! Din clipele faste de viață, clădește-ți coloana fără de sfârșit a fericirii, înainte de a trece, inevitabil, în eternitate. Cu fața spre viitor Știe cineva
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Un alien despovărat de efectele speciale ale cinematografiei și făcut să rămână, pentru totdeauna, în acest adăpost de carne dulce și sânge cald. Strecurat într-o identitate umană furată adevăratului posesor, demonul vine cu puterea lui de a altera și fărâma lumea, distorsionând tiparele divine și maimuțărind, în chip specific, gesturile fondatoare ale Creatorului. Asistăm la un ritual negru, prin care buna alcătuire a universului, vechile rosturi sunt maculate și rostogolite de frenezia distructivă: ,de câte ori inspir cu putere o gură fierbinte
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
prinse mucegai, se văzu că insectele aveau schelet și craniu, doar că oscioarele fine ca niște ace păreau făcute din același cuarț orbitor ca și racla din buricul pământului. După risipirea în aer a cărnii lor de aspic, oscioarele se fărâmară și ele, fiecare în două bucăți, fiecare bucată în două fragmente, fiecare fragment în două granule, fiecare granulă în două scântei de violet și oranj, fiecare scânteie în două pulberi albe ca zahărul pudră. În câteva clipe eram înveliți până la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
oameni. Mă speriau. Eram sigur că erau acolo pentru a mă păcăli sau răni. De fiecare dată când vedeam un cuplu fericit trecând pe stradă sau o familie care se simțea bine, mă gândeam că ar trebui să fie toți fărâmați în bucățele și, în același timp, mă uram pentru aceste gânduri. Am plecat de acasă la Tokio ca să scap de acea atmosferă deprimantă de după moartea fratelui meu, însă nu-mi găseam liniștea indiferent unde mergeam. Ajunsesem să urăsc lumea exterioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mai ales, să-ți alegi prietenii, confrații întru idealuri și, de ce nu, modelele culturale. De un bun simț strigător la cer, Alexandru mă apela colegial: „Maestre, noi ce mai scriem?!” și simțeam dintr-o dată povara încrederii, prețuirii, dar mai ales fărâma de lumină ce face diferența dintre cărbune și diamant, aceea de a aparține celorlalți. Scrisul nostru devenea, astfel, cam singura avere pe care o împărțeam cu tipograful, studentul, elevul, pensionarul, universitarul sau politrucul ce ne era în preajmă. În serile
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]