1,403 matches
-
timpul crizei economice ce lăsase În cârca băncilor și a companiilor de asigurări multe ferme pe care nu le puteau vinde. Acest gen de „lanțuri de ferme”, alcătuite din până la 600 de unități, fiecare executând o operațiune (o fermă pentru fătare și o alta pentru hrănirea porcilor, spre exemplu, așa cum se Întâmplă astăzi În domeniul creșterii puilor, unde se aplică „agricultura contractuală”) erau destul de frecvente, iar cumpărarea lor reprezenta o investiție speculativă. Ele nu s-au dovedit mai competitive, În comparație cu fermele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dezmățul, deșănțarea, lăcomia, iubirea de sine, viclenia, șarlatania și câte altele, alături de religiozitate, înțelepciune și erudism. Curgerea narațiunii printre taine ce urmează a fi descoperite prin descifrarea pergamentelor din piele de vițel sau de viezure sau de capră la prima fătare, țin treaz interesul lectorului, cu toată inversarea succesiunii secvențiale din subiect. Ca și multele paragrafe de genul acesta: „Zoroastro zâmbi mai mult în gând, un zâmbet de cenușă de pene de prepeliță vânturată prin voal de mireasă și clătit în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
nici o singură creangă Muștele nu mai știau încotro La ciotul de la picior sau la cadavrul femeii O grămadă de muște cărnoase Și mereu țâncu născut mort Până la copilul mort Totul au lins bucuroase muștele La latrină Și ce rămâne după fătare (gâfâie încă o bucată de drum) ș-acu vine groapa Groapa de nisip O gaură frumoasă ca și o mamă Că așa de adânc trebuia să merg Și cât n-am mai băut eu și n-am mai dormit în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
aduce (3); aduce pe lume (3); creează (3); frumos (3); genera (3); gravidă (3); greu (3); un nou început (3); învie (3); viața (3); bine (2); botez (2); controverse (2); copilaș (2); doctor (2); familie (2); fata (2); făta (2); fătare (2); fetiță (2); ivi (2); însărcinată (2); miracol (2); o nouă viață (2); omul (2); procrea (2); procreare (2); putere (2); sarcină (2); spital (2); un copil (2); a veni (2); viitor (2); acasă; a aduce pe lume; ajutor; apare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bătrîn; belea; Biblie; burtă; Călărași; ceva nou; chinuială; civilizație; concepție; complicată; continuitate; copie; copil mic; copilaș; copilărie; crea; cunoaștere; curaj; curat; dată; Dănuț; deces; destin; divină; doctor; duios; durează; durere, fericire; dureri; dureroasă; emoționant; eu; eveniment; evoluție; face; fără minte; fătare; fiică; fiu; frumoasă; frumos; geneză; ghinion; greutate; horn; iată; idee; iese la iveală; inovație; interesantă; Iisus; izbucnire; înceată; începere; înger; însuflețire; liber; loc natal; locul nașterii; mea; mereu; moară; moașe; mort; muncă; născut; nereușită; noapte; din nou; un nou început
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a fetusului Durata acestui stadiu este cuprinsă între 15-30 minute, până la 1-4 ore sau mai mult (BOGDAN AL. și col. 1981, BOITOR I., 1977,1985, LABUSSIERE J. 1990 ). În acest stadiu parturienta ia poziție decubitală, care este mai favorabilă actului fătării. Contracțiile uterine și abdominale sunt intensificate. Pungilor fetale se rup iar lichidele fetale sunt eliminate. Fetusul este angajat în conductul pelvin cu membrele exteriorizate, iar într-un interval de 30 minute până la 1 ora are loc expulzia nou născutului( WALTER
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
7,5 % și respectiv 9 %),(GERBEN de JONG,1998). Sexul produsului influențează gradul de ușurință al parturiției, la produșii de sex masculi incidența distociilor fiind mai mare(9,2%),decât în cazul produșilor de sex femel (5,3 %). Sezonul de fătare prin implicarea factorilor de stres termic produce dereglări metabolice și hormonale ce inflențează manifestarea distociilor la vacă, în mod semnificativ în sezonul de iarnă și primăvară incidența distociilor fiind maximă (9,2 %), comparativ cu sezonul de toamnă, când se înregistrează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
-dorso-lombară, -costo abdominală dreaptă, -costo-abdominală stângă, sterno-abdominală, Distocii în prezentarea posterioară cefalo-sacrală, -cefalo-iliacă dreaptă, -cefalo iliacă stângă, -cefalo-pubiană, Distocii cauzate de diverse poziții anormale -lombo iliacă dreaptă, -lombo-iliacă stângă, -lombo suscotiloidiană dreaptă, -lombo suscotiloidiană stângă, -lombo-pubiană Alte distocii Distocii prin fătări gemelare Distocii prin diverse monstruozități: monștrii unitari( simpli) -schistosoma reflexum monștrii dublii: compleți (cefalopagi, toracopagi, sternopagi,etc.), incomplete (ipsiloizi, lambodoizi) 31 Distocii prin diverse anomalii: -distocii prin hidrocefalie, distocii prin exces de volum fetal, 2.1.4. Simptomatologia distociilor În
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
parturiție. Examenul vaginal evidențiază diferite aspecte. Uneori sunt constatate modificări ale raportului feto-maternal, determinate de diverse rețineri obstetricale, așezări și / sau poziții anormale, manifestate prin simptome caracteristice fiecărei categorii de distocie: angajarea membrelor în conductul pelvin, eforturi de expulzare, fără ca fătarea să progreseze la examenul vaginal constatându-se reținerea capului și gâtului în diferite poziții: pe stern ( încăpușonarea), cu prezentarea coamei sau a frunții ( fig. A.1. , fig. A. 2.), angajarea capului, neangajarea membrelor, eforturi intense de expulzare, fără ca fătarea să
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fără ca fătarea să progreseze la examenul vaginal constatându-se reținerea capului și gâtului în diferite poziții: pe stern ( încăpușonarea), cu prezentarea coamei sau a frunții ( fig. A.1. , fig. A. 2.), angajarea capului, neangajarea membrelor, eforturi intense de expulzare, fără ca fătarea să aiba loc la examenul vaginal constâtandu-se: -reținerea unui membru sau a ambelor, reținerea genunchiului,(fig. A .3.), -încrucișarea membrelor pe cap (fig. A.4.), -prezentarea jaretului (fig. B.1.), -prezentarea feselor (fig. B.2.), poziții anormale ale fetusului în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
2.), poziții anormale ale fetusului în conductul pelvin: dorso-pubiană (fig. C.1.), -dorso-ilială stângă sau dreaptă (fig. C.2), -lombo-pubiană (fig. C.3), dorso-lombară (fig. C.4) angajarea parțială a fetusului în conductul pelvin, eforturi intense de expulzare, fără progresiunea fătării, la examentul vaginal se constată reducerea diametrelor conductului pelvin față de cele fetale, care sunt excesive și fetusul nu poate fi expulzat. DISTOCII LA VACI (SEICIU FL. și col. 1989) Distocii în prezentarea anterioară semne: membrele anterioare sunt angajate în conductul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1995 ). 3.3. Dinamica uterină postpartum În timpul gestației mobilitatea uterină este redusă, amplitudinile contracțiilor fiind mici și la intervale foarte mari. Diverse studii au demonstrat că, această hipomobilitate se menține până la 2-4 zile antepartum și chiar cu 24 ore înainte de fătare (ZEROBIN K. și col.1984). Contracțiile uterine se intensifică treptat, înregistrându-se totodată creșteri ale amplitudinii și frecvenței acestora. Presiunea intrauterină ajunge la 125-300 mm Hg (ZEROBIN K. și col. 1984). Prin studii de chimiografie s a stabilit că, mobilitatea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
implicați în reluarea activității ovariene postpartum Reluarea activității ovariene postpartum la vaci este influențată în sens negativ de o serie de factori de variație, care prelungesc acest interval peste nivelul considerat a fi optim, dintre care mai importanți sunt următorii : fătările distocice (POULLY, F. 1994, ROZEN, F.1994, RUGINOSU ELENA, 1999, 2002); greutatea mare a vițelului la fătare (ANDERSEN K.J. 1994) ; gemelaritatea (MARQUES, C 1986); vârsta parturientei vacile bătrîne au intervale de reluare a activității ovariene postpartum mai mari față de cele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de o serie de factori de variație, care prelungesc acest interval peste nivelul considerat a fi optim, dintre care mai importanți sunt următorii : fătările distocice (POULLY, F. 1994, ROZEN, F.1994, RUGINOSU ELENA, 1999, 2002); greutatea mare a vițelului la fătare (ANDERSEN K.J. 1994) ; gemelaritatea (MARQUES, C 1986); vârsta parturientei vacile bătrîne au intervale de reluare a activității ovariene postpartum mai mari față de cele tinere (21-41 zile și respectiv 22±2,8 zile), (BOITOR, I., 1984, STEFFAN, J., HUMBLOT, P. ,1985
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
peste lactația 7),(CLAIRE, D. LAMMING,G.E. 1978); vacile care alăptează alăptarea întîrzie creșterea secreției tonice a hormonului luteal LH, ca frecvență și amplitudine, hipofiza prezentând o sensibilitate mai scăzută la gonadotrofin -releasing-hormoni hipotalamiciGn-RH, (FISHER, M.W. 1986); sezonul de fătare - fătările din iarnă (27-58 zile) și primăvară (37,3-45 zile) sunt urmate de perioade mai lungi de anestru postpartum, comparativ cu fătarile din sezonul de vară și toamnă(22,6-23,8 zile), (HUMBLOT, P. 1992) ; cazarea animalelor în adăposturi, sistem
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lactația 7),(CLAIRE, D. LAMMING,G.E. 1978); vacile care alăptează alăptarea întîrzie creșterea secreției tonice a hormonului luteal LH, ca frecvență și amplitudine, hipofiza prezentând o sensibilitate mai scăzută la gonadotrofin -releasing-hormoni hipotalamiciGn-RH, (FISHER, M.W. 1986); sezonul de fătare - fătările din iarnă (27-58 zile) și primăvară (37,3-45 zile) sunt urmate de perioade mai lungi de anestru postpartum, comparativ cu fătarile din sezonul de vară și toamnă(22,6-23,8 zile), (HUMBLOT, P. 1992) ; cazarea animalelor în adăposturi, sistem legat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și amplitudine, hipofiza prezentând o sensibilitate mai scăzută la gonadotrofin -releasing-hormoni hipotalamiciGn-RH, (FISHER, M.W. 1986); sezonul de fătare - fătările din iarnă (27-58 zile) și primăvară (37,3-45 zile) sunt urmate de perioade mai lungi de anestru postpartum, comparativ cu fătarile din sezonul de vară și toamnă(22,6-23,8 zile), (HUMBLOT, P. 1992) ; cazarea animalelor în adăposturi, sistem legat (GARY,F. și col.1987. , KUKSOVA, R.J., și col.1993); deficiențe nutriționale condiția corporală scăzută (< 2,5 , în scara 1-5) și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tulburări inflamatorii postpartum înregistrează creșteri ale foliculilor ovarieni cu 1 până la 3 valuri de creștere. Vacile cu afecțiuni genitale inflamatorii postpartum înregistrează creșteri ale foliculilor ovarieni numai într-un singur val de creștere și la un interval mai mare de la fătare, față de vacile cu evoluție normală a puerperiumului (fig.15). Vacile care au avut afecțiuni genitale postpartum au prezentat o hipofuncție hipofizară, datorată subinvoluției uterine după fătare, fapt ce a determinat întârzierea regresiei corpului luteal postpartum, având un efect inhibitor asupra
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
numai într-un singur val de creștere și la un interval mai mare de la fătare, față de vacile cu evoluție normală a puerperiumului (fig.15). Vacile care au avut afecțiuni genitale postpartum au prezentat o hipofuncție hipofizară, datorată subinvoluției uterine după fătare, fapt ce a determinat întârzierea regresiei corpului luteal postpartum, având un efect inhibitor asupra axului hipotalamo-hipofizo-ovarian. Reluarea activității ovariene postpartum la vacile cu afecțiuni genitale inflamatorii are loc într-un interval de timp mai lung, comparativ cu vacile fără tulburări
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
responsabil de creșterea glandei mamare și de secreția acesteia (lactogeneza), care s-a dovedit că are un efect supresor asupra hormonilor foliculostimulatori (FSH) și luteinizanți (LH), inhibând procesul de maturare și ovulația foliculilor și implicit manifestarea estrului postpartum. În funcție de numărul fătărilor și vârsta femelelor s-a constatat că primiparele (vacile la prima fătare ) manifestă estrul postpartum într-un interval de timp mai scurt, în medie cu 10 zile, comparativ cu vacile multipare(26 zile față de 36 zile). În ceea ce privesc ratele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a dovedit că are un efect supresor asupra hormonilor foliculostimulatori (FSH) și luteinizanți (LH), inhibând procesul de maturare și ovulația foliculilor și implicit manifestarea estrului postpartum. În funcție de numărul fătărilor și vârsta femelelor s-a constatat că primiparele (vacile la prima fătare ) manifestă estrul postpartum într-un interval de timp mai scurt, în medie cu 10 zile, comparativ cu vacile multipare(26 zile față de 36 zile). În ceea ce privesc ratele de manifestare a estrului postpartum se constată valori mai mari cu 8
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
statistic pentru un grad de probabilitate p<0,05, (tab.6). Investigațiile efectuate confirmă faptul că, diferiți factori pot exercita în anumite condiții un efect supresiv asupra funcției sexuale la vaci postpartum, mărind intervalul de reluare a ciclicității sexuale după fătare și crescând incidența vacilor cu anestrii postpartum, cu repercusiuni negative asupra indicatorilor economici și asupra unei exploatări eficiente a vacilor de lapte. Madan M.L. și col., citați de PANAIT PRAISLER, 1988, studiind influența temperaturii mediului asupra manifestării estrului la vaci
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de vaci cu distocii scăderile valorilor au fost mai mari, față de cele cu parturiții eutocice. Scăderea numărului mediu de eritrocite postpartum este datorată traumatismelor din timpul parturiției, la vacile cu distocii pierderile hemoragice fiind mai însemnate, comparativ cu vacile cu fătări eutocice. În dinamică, numărul eritrocitelor la vacile cu parturiții eutocice înregistrează creșteri progresive ale valorilor, ajungând la 45 zile postpartum la nivelul înregistrat înainte de fătare (6,40±0,2). În mod comparativ, la vacile cu parturiții distocice, creșterea numărului eritrocitelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
timpul parturiției, la vacile cu distocii pierderile hemoragice fiind mai însemnate, comparativ cu vacile cu fătări eutocice. În dinamică, numărul eritrocitelor la vacile cu parturiții eutocice înregistrează creșteri progresive ale valorilor, ajungând la 45 zile postpartum la nivelul înregistrat înainte de fătare (6,40±0,2). În mod comparativ, la vacile cu parturiții distocice, creșterea numărului eritrocitelor postpartum prezintă valori mai mici, ajungând până la nivelul inferior al valorilor de referință, considerate fiziologice (6,00±0,2),(tab.7, fig.20). Hematocritul (%) înregistrează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
4,6±0,7 la vacile cu parturiții eutocice), indicând o reacție de tip celular implicată în procesul involuției uterului postpartum, mai mult sau mai puțin accentuată, în funcție de distrugerile suferite în timpul parturiției, (tab.10). Bazofilele (%) înregistrează la 24 ore de la fătare o scădere semnificativă a valorilor la vacile cu parturiții eutocice de la 1,6±0,5 până la 0,8±0,1 , p< 0,05 , comparativ cu perioada antepartum. La vacile cu distocii valorile sunt situate la limita superioară de variatie, (1
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]