710 matches
-
Khayyam) De-ar ști omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi. (Poate că neîmplinirea acestei dorințe trebuie să facă parte din destinul omului: numai așa vigilența sa va fi mereu trează, numai așa el va putea avea sentimentul că făurirea personalității lui depinde Într-o anumită măsură și de el.) Toată pasărea pe limba ei piere. (Desigur, fiecare dintre noi ne exprimăm În limitele personalității noastre, dar nu trebuie să fetișizăm rolul acestor limite; este o datorie a omului să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Univers simfonic, cuprinzând exclusiv poezii din detenție „dictate de Cineva”, poeme orale, scrise din memorie după eliberare. „Aceste poeme - spune autorul într-un Cuvânt explicativ - poartă amprenta propriei mele însângerări, a dragostei de libertate, a idealului creștin de luptă întru făurirea unei lumi izbăvite pentru totdeauna de tiranie și de lupta de clasă, prin triumful Luminii asupra puterii Întunericului.” Cel de-al doilea volum, Inscripții pe un vas de lut, antologhează în patru secvențe scrieri din mai multe etape. Întoarcerea la
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
chiar moartea, învățându-i pe oameni să iubească stelele, copacii, păsările și caii, băiatul cu fesul alb iese din această experiență apăsat de suferința tuturor înfrânților. În ansamblu, cartea rămâne o pledoarie, poate prea patetică, pentru apărarea „călăilor buni”, pentru făurirea „zilei a opta”, când oamenilor li se va da „puțină tandrețe, puțină candoare, puțină fericire, puțină inocență”. Următoarele culegeri de nuvele, Pisica roșcată și îngerii și De chemat bărbatul pe stele, ambele din 1966, sunt ilustrative pentru disponibilitățile atât de
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
aduceau aminte de el, dar nu prea aveau voie să-l evoce în public. Istoria României, pe undeva triumfalistă, pe undeva amputată, pe undeva trecută cu vederea, sărea voit peste contribuția marilor personalități ce au contribuit la modernizarea României, la făurirea României Mari. De aceea spuneam că autorul face un act de restabilire a adevărului, un act de dreptate înscriind în această carte numele unei generații sacrificate post-mortem la uitare. România, și prin excelență Bârladul, abundă în eroi, am putea spune
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
și „făcute”. Primele „se conjugă” cu a fi, celelalte cu a avea. În ambele cazuri există o „structură pre-textuală”. În primul caz, autorul textului (operei) este acea structură. Structura nu preexistă în sens propriu textului, ci se constituie pe măsura făuririi acestuia, dar prefigurează textul în mod virtual, în sensul că îl exprimă pe autor în esențialitatea lui ontologică, în ceea ce are comun cu întreaga fire; îl exprimă adesea fără voia lui, dezvăluind uneori și comunitatea căreia îi aparține el. Pretextul
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
este inutil complicată, aproape o jumătate de roman devine parazitară și, în pofida unei anumite îndemânări în schițarea unor personaje, îndeosebi grotești, motivațiile psihologice rămân superficiale. Tot un inginer este și protagonistul următorului roman, Nașterea bărbaților (1974), unde ilustrativismul tezist cu privire la făurirea „omului nou” în perioada socialistă este condus mecanic, în secvențe reportericești de „producție”. Prozatoarea intrică trama cu un fir paralel, ceva mai izbutit, ce se dorește monden și select, în societatea elitistă, oarecum snoabă, a Bucureștiului intelectual de la începutul anilor
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
viața nouă” și mai vorbeau în simboluri, noul venit se declară oștean al „clasei de atac” în termenii cei mai direcți, mai banali: „Ni-i partidul viața./ Drumul ni-i partidul”. El are sentimentul că, înstrunându-și vioara, participă la făurirea unui viitor măreț și salută entuziast iureșul înaintării spre socialism: „Camioanele gonesc spre socialism. Înainte!”. În mijlocul unui vacarm de versificări puerile, unele stihuri bat, chiar în epocă, recordul emfazei și al bombasticismului: „Republica: hectare de nădejdi, / Hambare largi de pâine
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
se propune autointrospecția, trăirea profundă a îndoielilor existenței la nivelul individului, și nu al aparențelor („și-n fântânile / Noastre sunt tot mai puțini cei ce se uită, iată, / Mai degrabă sub focuri de artificii, mulți / Își împrumută din obișnuință viața”), făurirea unui „club al spațiului” unde „fiecare lucru numește-un cuvânt / Și fiecare ființă se recunoaște / După fulgerele pe care stă...” (Clubul spațiului). De bună seamă, adâncirea în oniric este emblematică pentru concepția lui Z. despre creație. Vizitat de fantasme vizionare
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
succesiv. Manualul editat de către Editura Prut Internațional abordează perioada guvernată de Carol I practic În toate cele patru capitole: I. De la Unire la cucerirea independenței; II. Societatea românească la sfârșitul secolului al XIX-lea - Începutul secolului al XX-lea; III. Făurirea statului național unitar român și IV. Cultura românească În a doua jumătate a secolului al XIX-lea - Începutul secolului al XX-lea. Tema 4, care este dedicată instituirii monarhiei constituționale În România, pornește de la abdicarea forțată de la putere a lui
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
Chester S. Chard (1975), se poate vorbi de un curriculum educațional de tipul celor menționate mai sus încă de la australopiteci 1. Acești „precursori ai lui Homo sapiens își transmiteau cultura de la o generație la alta”; cel puțin „cultura tehnologică” privind făurirea instrumentelor cinegetice și piscicole. Este posibil ca acestea să fi fost însoțite de un unwritten curriculum având o misiune clară, reguli cutumiare, ceremonialuri de admitere, rituri de inițiere, faze de ucenicie, probe de trecere de la o vârstă la alta și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
metaforele și încarcerarea discursului în expresii ermetice sau aluzii echivoce. Nu a păstrat decât simbolul „Luminii” - asociată mereu cu Adevărul, Pacea și Liniștea. Îi asigura pe europeni că aceasta este „adevărata fericire” și îi chema pe toți să contribuie la făurirea ei. Urmau cele șapte „capitole” ale proiectului de reformă generală care ar fi dus la „îmbunătățirea universală a lucrurilor omenești”23. Prima lucrare, Panegersia, arăta cum este posibilă „trezirea tuturor”, deșteptarea spirituală a tuturor oamenilor din coșmarul mizeriei umane. Din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să considerăm o banalitate: disciplina (științifică, educațională etc.). Au ajuns la concluzia că aceasta nu este un „lucru oarecare”. Disciplina este un corpus de idei emergente din activitatea „corpului ființei umane” și, totodată, „o datorie intelectuală comună care contribuie la făurirea întregii gândiri umane și a marilor preocupări ale omenirii”.11 Disciplinele sunt „comunități ale Marelui Discurs Omenesc”, care ar trebui să le fie accesibil tuturor oamenilor: Noi argumentăm, în consecință, că educația liberală, considerată în mod tradițional ca rezervată unei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pot fi despărțite de valoarea ei documentară, întrucât e vorba despre istoria culturală și politică a unei jumătăți de secol, până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, căreia autorul i-a fost martor nemijlocit, implicat cel mai adesea în făurirea ei. Nu de aceeași calitate sunt impresiile de călătorie. P. pare să fi avut, cum declară, „mania ambulatorie”, vizibilă în însemnările de drum din volumele Raite prin țară (1926), Impresii din Italia (I-II, 1930-1938), Peste hotare (1931). El este
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
aprilie 1925 până în decembrie 1943, sub direcția lui Jean Th. Florescu, având subtitlul „Revistă mensuală (de politică și cultură)”. Urmărește cu precădere politica de consolidare a relațiilor României cu vecinii în cadrul tratatelor și înțelegerilor preconizate de Mica Antantă, dar și făurirea unor noi punți de contact cu principalele aliate din Occident, Franța și Spania, ca țări latine, dar și cu Italia și Germania, atunci când ascensiunea regimurilor de mână forte au impus-o. Se consacră numere speciale lui Hitler, Italiei mussoliniene sau
LA ROUMANIE NOUVELLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287729_a_289058]
-
Paris, 1933; Chipuri din Săcele, București, 1938; ed. îngr. și pref. Liviu Dârjan, Săcele, 1995; Corespondența lui George Moroianu (1891-1920), I, îngr. și pref. Șerban Polverejan, Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 568; Mircea Băltescu, Contribuția lui George Moroianu la făurirea statului național român unitar, în Cumidava, IV, Brașov, 1970, 227-247; Victor Jinga, Din publicistica economică și literară a lui George Moroianu, în Cumidava, IV, Brașov, 1970, 249-267; Olivia Moraru, Din preocupările etnografice ale lui George Moroianu, în Cumidava, IV, București
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
le folosi pe acelea ale piciorului vătămat și suspect. Mai mult încă, Ahab a dat ordin să se scoată forja pe punte, din cala unde zăcea vremelnic; și, pentru urgentarea lucrurilor, fierarul a fost poftit să purceadă de îndată la făurirea tuturor pieselor metalice necesare. Capitolul CVI DULGHERUL Așază-te ca un sultan printre lunile lui Saturn și privește-l pe om - singur, în suprema lui abstracțiune: el îți va apărea ca un miracol, de măreție și de suferință. Privește, însă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cea mai mare parte a gospodăriilor țărănești individuale vor renaște În mii și mii de așezări colective. (Ă). Temelia este un roman al actualității imediate, evenimentele descrise În el trezesc În noi sentimentele și gândurile luptătorilor pe fronturile diferite ale făuririi socialismului. (Ă). Nuveliștii, poeții și dramaturgii noștri au dovedit din plin falsitatea teoriei burgheze a necesității unei Îndelungi gestații pentru realizarea operei de artă, a «perspectivei» căpătată prin trecerea deceniilor, pentru a putea «zugrăvi» cu meșteșug evenimentele istoriei. Scriitorii noștri
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Însă și astăzi această concepție este cu totul greșit și condamnabil. «Soarta omului» despre care vorbea Belinski devine În țara noastră atât de minunată, Încât pentru orice scriitor nu poate să nu fie o chestiune de onoare contribuția lui la făurirea acestei soarte, la educarea tinerei generații. (Ă). O cât de sumară cercetare a cărților pentru copii apărute În ultima vreme ca și a publicațiilor speciale pentru ei: Pogonici, Lieuriej și Pionierul ne indică În acest sector o orientare cu totul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și, ceea ce apare și mai nejustificat, fără o referire explicită la Învățăturile lui Marx Engels, Lenin și Stalin. (Ă). Înfățișând operele din literatura veche, tezele pun accentul pe conținutul lor patriotic, pe lupta dusă pentru eliberarea de sub jugul otoman și făurirea unui stat centralizat, cu o limbă și o literatură unitară. Aceasta chiar atunci când sunt prezentate scrieri cu caracter religios. Astfel, analizându-se Psaltirea În versuri a lui Dosoftei, subliniază acele elemente care vădesc un contact cu viața poporului și frământările
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unii trec privindu-mă cu ură, Iar alții cu iubire mă privesc. De-acuma mă cunoaște multă lume Pe-aici prin Cluj, și-aiurea-n alte părți, Unii la față, alții după nume Că m-au citit prin ziare ori prin cărți». Făurirea omului nou În procesul luptei de clasă constituie tema centrală a Întinsului poem La frasinii de la răscruce. Muncită cu migală, poezia aceasta Înregistrează poate cel mai mare succes al lui Baconsky. Folosind creator experiența literaturii sovietice (În special poemele lui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vechi și nou a fost zugrăvită cu succes În cadrul conștiinței unuia sau câtorva eroi, exponenți ai maselor muncitoare, Drum fără pulbere este prima lucrare În proză În care această luptă e reflectată pe un plan vast de mase, acțiunea de făurire a conștiinței socialiste, dusă de partid, este urmărită de-a lungul unui peisaj uman foarte variat și pusă puternic În lumină prin definirea vie, concretă a Împrejurărilor În care se desfășoară, precum și a consecințelor ei. Literatura noastră nu a oglindit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rezoluție a fost întregită cu o seamă de prevederi menite să întărească rolul organizațiilor de femei în intensificarea cooperării internaționale. Realeasă printre vicepreședintele C.I.F., Alexandrina Cantacuzino argumenta că pacea va rămâne un cuvânt zadarnic, dacă nu se va ajunge la făurirea unei noi conștiințe sociale și unei noi mentalități, aceea a solidarității umane. De aceea, ea pleda pentru construirea unui sistem educațional, începând de la grădinițe și până la cele mai înalte nivele universitare, în așa fel ca pe lângă transmiterea cunoștințelor, să existe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
început în sfârșit să domnească libertatea și dreptatea. Dar suntem pătrunse și de marea răspundere precum și de puterea care ne stă la îndemână de a contribui ca țara noastră să fie o dârză luptătoare pentru pace, de a contribui la făurirea unei vieți de pace, lumină, sănătate și propășire pentru părinții, soții și copiii noștri. Dragostea și grija noastră de familie, de vatră și de țară ne va ascuți mintea și ne va întări voința. Ea ne va ajuta să cumpănim
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
țară, cu atât vor impune mai categoric voința lor de pace. Această înaltă poruncă este cu atât mai realizabilă la noi în țară, cu cât munca dusă de femeile diferitelor organizații în cadrul F.D.F.R. a deschis drumul spre o unire definitivă. Făurirea unității naționale este cu atât mai de dorit, cu cât ne dă prilejul să mobilizăm femeile de la țară, al căror număr este covârșitor și care nu au fost antrenate până acum suficient, în mișcarea democrată feminină. Experiența ne arată că
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
În această organizație unică, femeile de toate categoriile sociale, lucrând strâns unite, conștiente de răspunderea pe care o au, vor fi un bastion puternic pentru menținerea păcii și paznici vigilenți împotriva instigațiilor reacțiunii internaționale. Vor fi un factor hotărâtor în făurirea unei Românii cu adevărat libere, prospere și democratice. Maria Rosetti, Președinta Federației Democrate a Femeilor din România, Deputat de Severin Almanahul femeii, 1948, pp. 34-36. 95TC "95" Activitatea F.D.F.R. în anul ce s-a scurstc "Activitatea F.D.F.R. în anul ce
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]