863 matches
-
reflectă deci raportul de forțe de moment între curentele socialiste, social-democrate și sindicaliste. Ideologia se exprimă, în acest caz, la nivelul tendințelor, organizate în grupuri restrînse ca în cazul grupului Tribune sau în constituante originale ale partidului ca, de exemplu, Fabian Society sau Independent Labour Party sau Social Democratic Federation de orientare marxistă care dispăruse. Un astfel de pluralism ideologic este însoțit de un pluralism filozofic și religios mult mai accentuat. Astfel că Partidul Laburist primește, în mod proporțional, mai multe
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
J. A., Stratulat C., 'Implementing Lisbon: Narrowing the EU's 'democratic deficit'?' Policy Brief March 2010, Brussels: European Policy Centre, 2010. Fabbrini, Sergio (ed.), Democracy and federalism in the European Union and the United States: exploring post-national governance, Londra, 2005. Fabian G., Mihu N., Veress E., Parlamentul European, Ed. Wolters Kluver, 2007. Fairhurst J. , Law of the European Union, Pearsons, 2010. Field, J. European Dimensions: Education, Traning and the European Union, Londra, Jesica Kingsley Publishers, 1998. Finner S., Modern Political Systems
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
că: Adunarea face propuneri privind alegerile prin vot universal direct în conformitate cu o procedură uniformă în toate statele membre. Consiliul stabilește, în unanimitate, procedurile corespunzătoare pe care le recomandă statelor membre spre a fi adoptate în conformitate cu prevederile constituționale naționale. 313 G. Fabian, N. Mihu, E. Veress, Parlamentul European, Ed. Wolters Kluver, 2007, p. 24. 314 D. Judge, D. Earnshow, op. cit., p. 33. 315 Ibidem., p. 35. 316 R.Corbett, F. Jacobs, M. Shackleton, Parlamentul European, Ed. Monitorul Oficial, ediția a VI-a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Uniunii Europene, p. 84. 320 D. Judge, D. Earnshow, op. cit., pp. 35-36 321 A. Fuerea, Instituțiile Uniunii Europene, pp. 97-98. 322 D. Judge, D. Earnshow, op. cit., p. 37. 323 R. Corbett, F. Jacobs, M. Shackleton, op. cit., p. 4. 324 G. Fabian, N. Mihu, E. Veress, op. cit., p. 25. 325 Hirsch Ballin, E., Senden, Coactorship in the developement of european law making, Ed. TMC Asser Press, 2005, pp. 8-15. 326 A. Fuerea, Instituțiile Uniunii Europene, pp. 99-100. 327 R. Corbett, F. Jacobs
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Routledge, 2006, pp. 5-12. 329 "Tratatul asupra Uniunii Europene a fost publicat", în JOCE, nr. C125 din 18 mai 1992. 330 R. Corbett, F. Jacobs, M Shackleton, op. cit., p. 4. 331 D. Judge, D. Earnshow, op. cit., pp. 51-54. 332 G. Fabian, N. Mihu, E. Veress, Parlamentul European, Ed. Wolters Kluver, 2007, pp. 26-27. 333 D. Judge, D. Earnshow, op. cit., p. 56. 334 R. Corbett, F. Jacobs., M. Shackleton, op. cit., p. 5. 335 D. Judge, D. Earnshow, op. cit., p. 58. 336 A
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
C 340 din 17 noiembrie 1997. 348 Augustin Fuerea, Instituțiile Uniunii Europene, Universul Juridic, 2002, p. 87. 349 R. Corbett, F. Jacobs, M. Shackleton, op. cit., p. 109. 350 Fuerea Augustin, Instituțiile Uniunii Europene, Universul Juridic, 2002, p. 88. 351 G. Fabian, N. Mihu, E. Veress, op. cit., pp. 98-99. 352 Art. 20 din Regulamentul Parlamentului European, 2010, http://www. europarl. europa. eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+RULES-EP+20100705+TOC+DOC+XML+ V0 // RO&language=RO 353 R. Corbett, F. Jacobs
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
homeCom.do?language=RO&body= SURE 384 Augustin Fuerea, Instituțiile Uniunii Europene, ed. Universul Juridic, 2002, p. 90. 385 Apud http://www.europarl.europa.eu 386 Octavian Manolache, Tratat de drept comunitar, ed. CH Beck, 2007, p. 120. 387 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 109. 388 Octavian Manolache, Tratat de drept comunitar, ed. CH Beck, 2007, p. 80. 389 Regulamentul Parlamentului European, art. 55-74. 390 Art. 9 A din Tratatul de la Lisabona, publicat în JOUE C 306 din
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
din Tratatul de la Lisabona, publicat în JOUE C 306 din 17. 12. 2007, p. 13. 391 Octavian Manolache, op. cit., 92. 392 R. Corbett, F. Jacobs, M. Shackleton, op. cit., pp. 290-297. 393 Augustin Fuerea, Instituțiile Uniunii Europene, p. 97. 394 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 109. 395 Augustin Fuerea, Instituțiile Uniunii Europene, p. 87. 396 Richard Corbett, Francis Jacobs, Michael Shackleton, Parlamentul European, ed. Monitorul Oficial, București, 2007, p. 240. 397 Ibidem, p. 242; 398 Ibidem, p. 89. 399
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
p. 87. 396 Richard Corbett, Francis Jacobs, Michael Shackleton, Parlamentul European, ed. Monitorul Oficial, București, 2007, p. 240. 397 Ibidem, p. 242; 398 Ibidem, p. 89. 399 Octavian Manolache, op. cit., p. 90. 400 Philippe Manin, op. cit., p. 65. 401 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 154. 402 Augustin Fuerea, op. cit., p. 186. 403 Ibidem, p. 160. 404 A se vedea Richard Corbett, Francis Jacobs, Michael Shackleton, op. cit., p. 204. 405 Ibidem, p. 205. 406 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
65. 401 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 154. 402 Augustin Fuerea, op. cit., p. 186. 403 Ibidem, p. 160. 404 A se vedea Richard Corbett, Francis Jacobs, Michael Shackleton, op. cit., p. 204. 405 Ibidem, p. 205. 406 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 163. 407 Ibidem, pp. 190-193. 408 Prin Tratatul de la Lisabona, domeniile în care operează procedura codeciziei au fost extinse, până la un număr de 73. Spre exemplu, domeniul pieței interne a uniunii art. 65, alin
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
73. Spre exemplu, domeniul pieței interne a uniunii art. 65, alin. 2, publicat în Joue, C306 din 17. 12. 2007, p. 63, ca li art. 69 A și 69 B care se referă la normele minime privind infracționalitatea. 409 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 166. 410 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 164. 411 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 168. 412 Textul Regulamentului Parlamentului european a fost adoptat în a șaptea legislatură, iulie
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
alin. 2, publicat în Joue, C306 din 17. 12. 2007, p. 63, ca li art. 69 A și 69 B care se referă la normele minime privind infracționalitatea. 409 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 166. 410 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 164. 411 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 168. 412 Textul Regulamentului Parlamentului european a fost adoptat în a șaptea legislatură, iulie 2010 și este disponibil la adresa http://www. europarl.europa.eu
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
p. 63, ca li art. 69 A și 69 B care se referă la normele minime privind infracționalitatea. 409 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 166. 410 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 164. 411 Gyula Fabian, Nicolae Mihu, Emod Veress, op. cit., p. 168. 412 Textul Regulamentului Parlamentului european a fost adoptat în a șaptea legislatură, iulie 2010 și este disponibil la adresa http://www. europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef =-//EP//NONSGML+RULES-EP+20100705+0+DOC
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
marxismului, ceea ce surprinde mai ales în această cotitură a anului 1880 este varietatea intelectuală și politică a mișcării muncitorești europene, împărțită în numeroase curente; ea este departe de a accepta numai marxismul și principalul său rival de moment, anarhismul. Militanții "Fabian"* și sindicaliștii englezi, "posibiliștii" și conducătorii inspirați de modelul lui Blanqui** în Franța, partizani ai unui "socialism integral", conceput ca un fel de umanism, influențat de neo-kantism și "socialiștii de la catedră" în Germania, iată numai trei exemple de țări în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
El se zbate mai mult pentru demnitatea umană decît pentru socialism și vrea să devină organizatorul luptei pentru unele reforme sociale pozitive și urgente. Ideea unei transformări a societății după un program definit în prealabil îi este complet străină: dacă Fabian Society, creată în 1880, se revendică socialistă, ea este, dimpotrivă, total opusă marxismului. Partizani ai temporizării, compromisului și ai reformelor pe termen lung, adepții săi nu consideră socialismul o mișcare revoluționară, ci mai degrabă un proces gradual, o evoluție lentă
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
revizioniste, care va genera, îndeosebi în Germania, Franța, și într-o mai mică măsură în Rusia, numeroase dispute în cadrul mișcării, fără însă a o zdruncina prea tare. În rîndurile socialiștilor germani, Eduard Bernstein, care a frecventat și pe socialiștii reformiști ("Fabian Society" la Londra, "socialiștii de la catedră" în Germania) publică după moartea lui Engels o serie de articole intitulate Les problèmes du socialisme. El își expune pe larg punctul de vedere la Congresul SPD de la Stuttgart, din 1898, și își definește
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Așa cum procedează P. Rosanvallon (n.ns.) 19 Hans-Hermann Hope, The Future of Liberalism. A Plea For A New Radicalism, in "POLIS" vol. 5, nr. 1/1998, p. 134 * Lucrarea a fost scrisă în 1990 și publicată în 1991. (n. tr.) * Fabian Society, mișcare socială din Marea Britanie care, prin educarea maselor, eliberarea femeii etc., intenționa să reformeze profund societatea modernă; printre membrii săi se număra G. B. Shaw și H. G. Wells. (n. tr.) ** Louis Auguste Blanqui, om politic și teoretician socialist francez
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
timpului" rămîne doar un (într-adevăr, fascinant) explora tor al fabulosului epic, pentru societatea britanică a sfîrși tului veacului al XIX-lea și, cu precădere, a primei jumătăți din secolul XX, el a fost un intelectual complex (filozof de stînga, fabian, mare orator, publicist, teoretician al relațiilor de putere, etc.) și un om cu existență personală tumultoasă (Don Juan de prim rang, Wells a avut aventuri erotice răsu nătoare, amante numeroase și copii nelegitimi). Romanul de față investighează tocmai acest spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
curînd astăzi decît la începutul secolului XX. Wells a fost un membru marcant al Societății Fabiene din Londra, dar viziunile lui ultraliberale (dublate de o conduită identică) au reușit să-i contrarieze chiar și pe tovarășii săi de idei stîngiste. Fabienii (iviți, în viața culturală a Regatului Unit, în 1884) au avut, inițial, o orientare socialistă, mișcîndu-se ulterior spre social-democrație. Liderii lor marcanți au pus bazele Partidului Laburist (în 1900), susținînd, cu moderație, principiul naționalizării și dorind o reformă a colonialis
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
englez (printr-o internaționalizare a mișcărilor de stînga). Numele societății vine de la generalul roman Fabius Maximus, poreclit "Cunctator"/ "Temporizatorul", datorită strategiei sale de hărțuire a armatei cartagineze conduse de Hannibal și de amînare a confruntării militare propriu-zise. Aidoma lui "Cunctator", fabienii nu urmăreau o ciocnire politică directă cu inamicii conservatori, consi derînd, invers și, desigur, mult mai adecvat decît Marx, că instituțiile capitaliste nu-și atinseseră încă apogeul dezvol tării în Anglia proaspăt industrializată. Ei mizau, dimpotrivă, pe lupta lentă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
consecință, cu știința celei de-a doua soții (și, uneori, chiar cu complicitatea ei derutantă!), scriitorul va avea zeci de relații extraconjugale (cu femei tinere și vîrstnice!), aducîndu-și la exasperare contemporanii. Între altele, o seduce pe Amber Reeves, fiica prietenilor fabieni, William și Maud, absolventă strălucită a Univesității Cambridge. În urma legăturii, Amber va naște o fată (Anna-Jane). O cucerește și pe Rebecca West, scriitoare feministă și mamă a fiului nelegitim al lui Wells Anthony (scriitor la rîndul său). Propria soție, Jane
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
guvernelor și le determină în bună parte caracterul". (Idem., p. 107) Simetric, dar opus funcționarilor, în secolul al XIX-lea au apărut reformatorii sociali din rândul discipolilor lui Saint-Simon și A. Comte, a utilitariștilor și melioriștilor englezi, ai primilor socialiști fabieni și alții. Cu toții militau pentru ca guvernarea să devină științifică, ceea ce s-a și întâmplat odată cu transformarea guvernului într-o "ierarhie de manageri birocratici". Managerii se pretind și "experți" sau "profeți" pe motiv că ar fi în posesia unor legi formulate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
această figură a fost conturată: ilegalismul activ, răzbunător (1945-1952), în care propaganda se dezlănțuise pentru distrugerea ultimelor bastioane ale fostei societăți, ilegalismul pasiv (1952-1974), mai mult istoriografic, în care se recuperează unele figuri eliminate anterior (Pătrășcanu, Gherea, Ecaterina Arbore, David Fabian), și ilegalismul despotic (1974-1989), în care Ceaușescu îi dă la o parte pe toți ceilalți și rămâne singura figură dominantă.875 Evident, mitul ilegalistului a fost prompt dublat de către cel al muncitorului, figura acestuia înălțându-se inexorabil în culmea imaginarului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
așeza. Era George Bernard Shaw, care tocmai Începuse să facă cronică teatrală pentru Frank Harris În The Saturday Review. Recunoscu părul roșu ca o pălălaie și barba asortată, ca o limbă de foc, căci Îl ascultase vorbind la Întrunirile socialiștilor fabieni, cu mai mulți ani În urmă, pe când era student. Ignorarea codului vestimentar al teatrului era elocventă pentru radicalismul său neînfricat. Lui Herbert Îi mai scăzu din mulțumirea provocată de costumul nou, de seară.] Opri o brișcă În Kensington Gore și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
repertoriu fac parte melodii cum ar fi “De-ar fi să vii” (Alexandru Wilmanyi), “Mulțumesc, iubita mama!” (Marian Nistor), “Ploaie în luna lui Marte” (Nicu Alifantis), precum și alte piese de succes lansate de Lăură Stoica, Andra, Whitney Houston, Rednex, Lara Fabian, Beyonce, Sarah Brightman, Céline Dion. Mai mult, are și o piesă proprie, “Ieri, mâine”, compusă pentru ea de Grigore Gherman. Un capitol aparte îl reprezintă participarea ei la concursul “Vocea României” de la ProTV, unde a avut ocazia să fie acompaniata
3 ?n 1: frumuse?e ?i talent by Violeta NIC?? () [Corola-journal/Journalistic/83826_a_85151]