889 matches
-
național) „ Caietele Editurii Eminescu”- editură Eminescu „ Muntele mioritic”, ed. Facla, debut editorial prin concurs național „ Dragă omule”- poeme- Deva „ Umbră norilor”- poeme- Deva „Cu fața spre stea”- poeme- editură Facla “Ram cu oglinzi” - poeme-editura Facla “La lumină mâinilor”- poeme- editură Facla “Țară poemului meu”( poeme) ed. Cartea Românească “Aur heraldic”- poeme- editură Cartea Românească “Soarele de Andezit”- poeme-Editura Militară “Omul de zăpadă și omul de cărbune”- ( poeme pentru copii) Editură Ion Creangă „ Amarul mierii”- poeme- editură Călăuza „Cartea de sub brad”- poeme
EUGEN EVU de EUGEN EVU în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346908_a_348237]
-
esențial pentru mărturisirea de Sine, se poate întoarce în astral și îl caută în Sine pe Cel ce a fost, Ființa elementelor, într-o thanatică oglindă, în Râul negru al preexistenței: „În Râul negru, ceara/ desișurilor galbene de floare/ aprinde facle”, sau: „Grea lumină/ în negrul Râu, în sumbrele portaluri!” (p. 466). Timpul și spațiul, ca dimensiuni ontice, la Eugen Dorcescu își șterg aributele, pentru că, așa ca în ezoterismul hindus, ar rupe armonia sferelor, ar crea un complex de iluzii incompatibile
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
subtil și profund („dens și rasat”, cum e calificat, la pagina 52, un personaj al său), companion atent, generos, dar rezervat, Ion Nicolae Anghel s-a dedicat, nu de puțină vreme, în paralel cu munca în redacțiile unor edituri respectate (Facla, Amarcord), creației literare, prozei de factură introspectiv-realistă, rezultatul fiind, la această oră, potrivit mărturisirilor sale, un roman monumental (spre 2000 de pagini), intitulat, destul de straniu, dar memorabil, Anotimpul Grivanilor și aflat în stadiul definitivării pentru tipar. Mă număr între cei
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
așa, de pildă, se proslăvește Yăma, zeul morții, ca unul ce are puterea de a ridica viața tuturor viețuitoarelor: Pe Yăma, zeul morții, Slăviți-l în cîntare! Nu-i zeu ca el de mare, Căci el doar trage sorții Vieții facla torții La tot ce e suflare. [25] De aici s-ar putea întrucîtva deduce că moartea e de dorit pentru muritori și s-ar putea, deci, stabili un punct de contact cu gîndirea greacă respectivă. Ba chiar, alteori, se afirmă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Mathias, Habsburg und die Anfänge der Rumänischen Nationsbildung, Leiden, E.J. BrilI, 1972. Billington, James H., The Icon and the Axe. An interpretative History of Russian Culture, New York, Vintage Books Edition, 1970. Bocșan, Nicolae, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, Editura Facla, 1986. Bria, Ion, Autre visage de l'orthodoxie. Église de Roumanie, Genève, 1981. Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, București, Editura Academiei, 1973. Cazacu, Matei, "L'Église orthodoxe entre le renouveau et la tradition: Phanariotes et Anti-Phanariotes", în Sprachen und Nationen im
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-n nouri sângele de foc și lavă Frânt stejarul cade-n vale după cel din urmă dac..." Poetul a mutat accentul de pe distrugerea zidului spre moartea omului, care e una cu zidul construit de el: " Se sting una câte una faclele mirositoare, Se sting una câte una viețile ducilor daci; De pe scaune cad pe piatra rece, sură, ce podește Sala. Toți, toți pân-la unul.... " "Natura templu" ("un vis de piatră ridicat dintr-o pădure") își află împlinirea la M. Eminescu în
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
vietnamez Ho Shi Minh, în februarie 1930, și ale partidului creat de acesta Partidul Comunist Indochinez pentru organizarea rezistenței și luptei diverselor clase și pături sociale muncitori, țărani, burghezie mică și mijlocie, îndeosebi după înăbușirea revoltelor din anii 1929-1930. Gazeta "Facla" din 19 mai 1930 aprecia că răscoala garnizoanei din Yen Bay "constituie un avertisment greu pentru Franța". Ziarul "Scânteia" (1 aprilie 1921) arăta că măsurile întreprinse de forțele franceze dovedeau teama colonialiștilor în fața avântului mișcării de eliberare națională a popoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
1930), Conservatorul din București, secția de artă dramatică (1930-1933). A fost funcționar la Episcopia Râmnicului și a Noului Severin (ca elev), impiegat la Ministerul Cultelor (ca student). Debutează cu proză la „Calendarul” (1932). A colaborat la „Adevărul”, „Cadran”, „Cuvântul liber”, „Facla”, „Dimineața”, „Iot”, „Rampa”, „Viața literară”, „Vremea”, „Reporter”. Frecventează cenaclul Sburătorul, fiind remarcat nu doar de E. Lovinescu, dar și de G. M. Zamfirescu, M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu, Mircea Eliade, Eugen Jebeleanu. Abia în 1973 Mircea Handoca îi editează
AMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285315_a_286644]
-
lui M. Dragomirescu și debutează cu proză în revista „Ritmul vremii” (1928), semnând Apostol Fulga (nume folosit apoi curent). A fost profesor, în principal la Focșani, iar după pensionare se stabilește la București. A colaborat la „Universul literar”, „Vitrina literară”, „Facla”, „Azi”, „Treisprezece” (Focșani), „Revista Fundațiilor Regale”, „Timpul”, „Convorbiri literare”. Proza din periodice prefigurează, cu câteva excepții, romanul Altceva (1936), în care A. intenționează să ilustreze o anumită stare a tineretului din deceniul al patrulea, sesizabilă, de altfel, în scrierile vremii
APOSTOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]
-
Pilgrimage Tradition: Debates Regarding Visual (Re)presentation and the Meaning of ‘Locality’ in a Global Era”, În Akhil Gupta, James Ferguson (coord.), Culture, Power, Place: Exploration in Critical Anthropology, Duke University Press, Durham Crețu, Vasile, 1980, Ethosul folcloric - sistem deschis, Facla, Timișoara Crivello, Maryline, 1999, „La télévision mémorielle? Jubilés historiques et récits médiatiques à la télévision française (19501999)”, În Médiatiques, nr. 17 Cruces, Francisco; Diaz de Rada, Angel, 1996, „Symbolic and Political Representation: The Meeting as a ‘mise en scène’ of
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
The Nuer: A Description of the Modes of Livehood and Political Institutions of a Nilotic People, Oxford University Press, Oxford Evans-Pritchard, Edward E., 1976, Witchcraft, Oracles and Magic among the Azande, Clarendon Press, Oxford Evseev, Ivan, 1983, Cuvânt - simbol - mit, Facla, Timișoara Evseev, Ivan, 1997, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Amarcord, Timișoara Fabre, Daniel, 1984, Carnaval ou la fête à l’envers, Gallimard, Paris Fabre, Geneviève; Heideking, Jürgen; Dreisbach, Kai (coord.), 2001, Celebrating Ethnicity and Nation: American Festive Culture
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
affaire à un travail inédit d'autotraduction. Comme la censure était très présente à l'époque, ce texte n'a pas pu être publié en tânt que țel. Après être massacré par la censure, îl pârâit en 1989 aux Éditions Facla de Timișoara.1121 C'est à peine en 1995 que leș Éditions Publisud de Paris publient la version originale en français, avec le sous-titre " La vie quotidienne dans la Roumanie de Nicolas Ceaucescu. Chroniques ".1122 À cette occasion, Paul Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Anne-Jöelle Stéphan et l'auteur, Éditions du Seuil, Paris, 2000. GUIRAUD, Pierre, Problèmes et méthodes de la statistique linguistique, P.U.F., Paris, 1960. INDRIEȘ, Alexandra, Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Editura Facla, Timișoara, 1975. ISER, Wolgang, L'acte de lecture. Théorie de l'effet esthétique, traduit de l'allemand par Evelyne Sznycer, Pierre Mardaga, Liège/Bruxelles, 1985. JACKSON, John Edwin, La poésie et son autre : essai sur la modernité, Paris, José Corti
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1996. KHÂYYAM, O., Selecție de rubaiate ilistrată, recueil bilingue, roumain-français, Alcor, București, 1997. MARCU, Constantă, Fleurs et fontaines du silence, Helicon, Timișoara, 1996. MICHAUX, Henri, Viața în pliuri, traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2007. MICLĂU, Paul, Comoara, Editura Facla, Timișoara, 1989. MICLĂU, Paul, Punte intru text, Editura Facla, Timișoara, 1991. MICLĂU, Paul, Sonnets, institut Național des Langues et Civilisations Orientales, Paris, 1991. MICLĂU, Paul, Ulysse, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1992. MICLĂU, Paul, Miorița, proza în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
roumain-français, Alcor, București, 1997. MARCU, Constantă, Fleurs et fontaines du silence, Helicon, Timișoara, 1996. MICHAUX, Henri, Viața în pliuri, traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2007. MICLĂU, Paul, Comoara, Editura Facla, Timișoara, 1989. MICLĂU, Paul, Punte intru text, Editura Facla, Timișoara, 1991. MICLĂU, Paul, Sonnets, institut Național des Langues et Civilisations Orientales, Paris, 1991. MICLĂU, Paul, Ulysse, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1992. MICLĂU, Paul, Miorița, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1993. MICLĂU, Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire francophone, op. cît., p. 169. 1120 Paul Miclău, " Préface de l'auteur ", în Roumains déracinés, op. cît., p. 7. 1121 V. Paul Miclău, Comoara, Editura Facla, Timișoara, 1989. 1122 V. Elena-Brândușa Steiciuc, " Le transport de la spécificité culturelle chez Paul Miclău ", în Atelier de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire francophone, op. cît., p. 169. 1123 V.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2008. 1127 Maria Bïrnaz, " Paul Miclău repères bibliographiques ", în Atelier de Traduction, no. 12/2009, Dossier : Identité, diversité et visibilité culturelles dans la traduction du discours littéraire francophone, op. cît., p. 162. 1128 V. Paul Miclău, Punte intru text, Editura Facla, Timișoara, 1991 ; Paul Miclău, Sonnets, Institut Național des Langues et Civilisations Orientales, Paris, 1991 ; Paul Miclău, Sous le trésor. Sonnets, Helicon, Timișoara, 1997 ; Paul Miclău, Au bord du temps. Sonnets, Scripta, București, 1999 ; Paul Miclău, Racines écloses, édition intégrale de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 159), Arhanghel spre vatra (p. 181), Trezire (p. 201), La mănăstire (p. 75), Pe ape (p. 125), Poetul (p. 233). V. également Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii. Interpretare stilistica a sistemului poetic al lui Lucian Blaga, Editura Facla, Timișoara, 1975, p.111-114. 1142 V. Paul Miclău, Signes poétiques, op. cît. 1143 Idem, p. 221. 1144 N'oublions pas que Meschonnic a publié să Poétique du traduire en 1999. Nous pouvons conclure, par conséquent, que Paul Miclău s'avère
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Filosofie și Litere a Universității din București. Va fi ziarist, după ce apăruse deja ca poet în „Ramuri”, „Bilete de papagal”, „Orizonturi noi”, „Reporter”, „Excelsior”, „Herald” și „Datina”, semnând Ilariu Dobridor (dar și Ilie Constantin, N.D. Tomcea). Colaborează la „Curentul”, „Facla”, „Gândirea”, „Secolul”, „Floarea de foc”, „Azi”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Conștiința națională”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Gând românesc”, „Gazeta”, „Familia”, „Universul literar”, „Porunca vremii”, „Tribuna” ș.a. A fost redactor la „Dreptatea” (1934-1936, 1944), „Flamura verde” (1936) și „Poporul” (1943) și
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
iscălind și Grigore Sevastin sau Al. Croitoru (pseudonime la care târziu se va adăuga și Miron Cristea), la „Revista idealistă”, „Revista noastră”, „Bunul prieten”, iar după ce devine student, la „Revista celorlalți”, „Conservatorul”, „Românul literar și politic”, „Insula”, „Versuri și proză”, „Facla”, „Rampa” ș.a. Editorial, debutează cu placheta Spre Cetatea zorilor (1912). După ce își ia, în 1911, licența în drept și, în 1913, pe cea în litere, avocat la Târgu Jiu și profesor la Craiova, Râmnicu Vâlcea și Alexandria, C. își diminuează
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
despre filosofie, I.I. Cantacuzino despre curente de idei, Mircea Grigorescu despre ziaristică. Au citit actrițele Marieta Sadova, Marieta Rareș, Lili Popoivici, Sorana Țopa. Combătuți deopotrivă în presa radicală de stânga și de dreapta, dar șicanați și de gazetele democratice (precum „Facla”, unde Oscar Lemnaru scrie despre „farsa” de la C., tot el denunțând, în 1944, „obscurantismul” de acolo), criterioniștii devin indezirabili pentru autorități; e găsit un pretext pentru a-i marginaliza și, în cele din urmă, pentru a-i interzice. În februarie
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
închis, ca instigator, în momentul declanșării răscoalelor țărănești din 1907. La Brăila, unde îl cunoaște pe Panait Istrati, se încadrează în mișcarea socialistă, scoțând ziarul „Dezrobirea”. Semna, totodată, în „Adevărul” și „România muncitoare”, iar în 1910 editează „Viața socială” și „Facla”. Mai colaborează la „Viitorul social”, „1907”, „Pagini libere”, „Minerva” și face parte, o vreme, din redacția „Rampei”. În 1911, întreprinde o călătorie în Italia, descrisă în ziarul „Dimineața” și apoi în volumul Spre Roma (1911). Atacurile violente contra politicienilor zilei
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
face parte, o vreme, din redacția „Rampei”. În 1911, întreprinde o călătorie în Italia, descrisă în ziarul „Dimineața” și apoi în volumul Spre Roma (1911). Atacurile violente contra politicienilor zilei și mai ales contra monarhiei, apărute mai cu seamă în „Facla”, și sub semnătura Ioan Nicoară ori Nicoară al Lumei, îi atrag numeroase procese. După campania furibundă împotriva Puterilor Centrale, C. se află în 1917 la Petrograd, ca redactor al foii „L’Entente”. Martor al revoluției bolșevice, convins de justețea ei
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
al foii „L’Entente”. Martor al revoluției bolșevice, convins de justețea ei, va reveni în țară, unde este reținut câteva luni în lagărul de la Negrești. După eliberare, scoate periodicele „Omul liber”, „Chemarea”, „Chemarea roșie”, „Clopotul”, iar din 1923, din nou, „Facla”. Fiind deputat din 1920, nu are de suferit în urma afilierii Partidului Comunist la Internaționala a III-a, dar în 1923 este condamnat la 18 luni închisoare pentru lezmajestate. Pedeapsa, redusă la jumătate, și-o ispășește la Craiova, în 1925-1926, o
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
multe tălmăciri din Anatole France (Roupart, Asupra artei, Balthazar, Zeilor le este sete, rămase în periodice, Thaïs, tipărită în volum în 1916, Grădina lui Epicur), din Marguerite Audoux (Maria Clara, 1912), Pierre Louys (Afrodita), Panait Istrati (Pe malurile Dunării, în „Facla”, 1925). Traducea, în 1919, și un act din piesa Seara cea mare de Leopold Kampf. Probabil aceasta îl va fi îndrumat spre dramaturgie, căci anunța în 1922 terminarea piesei Canalia, iar în 1924 intrarea în repetiții a comediei Pe când era
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]