113,432 matches
-
cu arestări. Partidul nu putea tolera asemenea acțiuni neprincipiale. Nici în anii de relativă libertate partidul n-a vrut să-și recunoască marile crime împotriva poporului român. Ori de câte ori venea vorba despre arestările și despre deținuții politici din vremurile staliniste înalți factori de partid - și mă refer aici la un Paul Niculescu Mizil și Cornel Burtică pe care i-am auzit personal - conchideau "s-au mai făcut și greșeli, tovarăși". Torturi demne de barbaria Evului Mediu, asasinate sinistre erau considerate de conducerea
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
al energiilor vieții. Psalmistul se întîlnește cu Nietzsche. Principiul întunecat, irațional, al existenței ca oarbă voință vorace se convertește însă într-un principiu asumat, luminos, al proslăvirii Atotputernicului. Se pot identifica aici și semnele unor argumente cosmologice care indică prezența factorului divin în univers, ca și cele ale teologiei naturiste preromantice și romantice, între care cea a lui Bernardin de Saint-Pierre: "Stau pe un scaun de-un deget, la o masă de o palmă, închis în mine, fără să mișc buzele
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
liberă și devotată rațiunii". "Cruzimea" criticului nu e, prin urmare, decît ironia, adică "felul cel mai rafinat de-a exprima defectele altora", cum spunea John Locke. Un cocteil de luciditate și voie bună, de fină disociere și de culoare umorală, factori filtrați prin decizia formei de-a evita încrîncenarea, invectivele, trivialitatea. Ironia e o caligrafie a rezervei, un dans aerian al refuzului. Prin jocul său atracțios, ea își anesteziază obiectul, scutindu-l de durerea primară a vivisecției. Dar să continuăm firul
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
critică a practicat stilul direct, concentrat, alert, declinînd orice substrat artistic, dar, în realitate, obținînd efectul de mare agrement al deplinei comunicări, rod al demoniei creației. Ironia i-a fost de asemenea dar natural, latură a umorului moștenit în familie, factor ce l-a apropiat pînă la simbioză de opera lui Ion Luca Caragiale". Spre a continua astfel, în duhul complementarității: "Dar, la fel, lirismul nativ a fost coarda sufletească fără de care n-ar fi înțeles, printre primii, dacă nu chiar
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
se pune pe încheietura mâinii stângi un ceas de aur, cu certificat, firește). Dăm bacșiș spre a ne câștiga liniștea, șpagă spre a scăpa de belele, corupția nu are culoare politică, autoritatea o combate fără s-o întrebe de apartenență, factorul prezidențial ne asigură că fenomenul e universal, dincolo de timp și spațiu, de neînvins, dar controlabil, cu bune posibilități de a fi adus la un nivel acceptabil, sarcina fiind a justiției cocoțată pe un maldăr de dosare pe lângă care Himalaia apare
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
zeci de milioane " explicațiile pe care le oferă sunt de o tehnicitate excluzând înțelegerea pasagerului de troleibuz " dar suma e formidabilă, aventura uluitoare, omul măreț " siguranța că nici aici politica nu și-a băgat coada și în nici vreun fel factorii Puterii, este deplină și perenă. Te încarcă de seninătate. Altcum, bănuiam mai de mult, la curent eram, dar mai așteptam probe, că adevărații vinovați de corupție pe scară mare au, totuși, o coloratură politică și anume, aparținând Opoziției, actanții acesteia
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
mari pagube ale culturii românești." Deși s-ar părea că s-au făcut progrese după 1848, în realitate am rămas la același nivel. Este reținută (încă o dată!, doar maturizarea în ceea ce privește limba. "De atunci încoace s-a constituit cel mai important factor cultural cu putință: limba. în limbă avem deci puțină tradiție, în ea vom găsi limite pentru împrumut din Europa, în ea vom găsi modele." Vom găsi însă numai modele de limbă - la Odobescu, Eminescu, Arghezi, Galaction " susține în continuare autorul
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
treptat, aruncă o lumină asupra semnificației mai adânci a "Sburătorului" în ultima fază a existenței sale, colorând de o manieră aparte inevitabila lui apropiere de sfârșit. Vreau să spun că "spectacolul" n-a încetat din pricina acestei apropieri, întrucâtva presimțită datorită factorilor obiectivi (boala lui Lovinescu, evoluția dramatică a războiului, incertitudinile ieșirii din conflict, condițiile păcii ce urma să se instaureze), protagoniștii săi recrutându-se dintre persoanele cele mai pitorești ale cenaclului și însuflețindu-l cu aventurile, pățaniile din trecut și lăudăroșeniile
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
la necesitățile lucrului respectiv. Balonul de săpun, de ex., spunea același Metzgger, prinde forma care poate să închidă cel mai mare volum sub cea mai mică suprafață. Interesantă și legea lui Chatelier � dacă o mișcare se produce într-unul din factorii care determină o condiție de echilibru, echilibrul se modifică într-un fel ce tinde să anuleze efectul schimbării... ASIMETRIA CONDUCE CURSUL NATURII (Curie). Există în lume o tendință generală de realizare cât mai economică a unei structuri favorabile unei organizări
Figură și fond – note 1944 – (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12737_a_14062]
-
era un stat democratic, a doua, oligarhic; W.R. Connor atrage atenția că istoricul atenian își construiește analiza pe mai multe polarități: grec-barbar, dreptate-oportunitate, gând-faptă, rațiune-pasiune, pământ-apă, Atena-Sparta. Dar, pe lângă polaritatea Atena-Sparta caracteristică lumii grecești, intră în joc și alți factori politici, Imperiul Persan, a cărui imixtiune în război prin furnizarea de resurse financiare a influențat în favoarea spartanilor evoluția războiului. Marta Sordi atrage atenția asupra rolului pe care l-a jucat Corintul în declanșarea războiului peloponeziac și îl pune în paralel
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
de la Universitatea din Michigan susține că, atât în timpul războiului peloponeziac, cât și în perioada războiului rece, precumpănitoare în orientarea politicii externe a protagoniștilor au fost realitățile interne: între politica internă și externă există așadar o corelație în care predominant este factorul intern. Opresc aici prezentarea, căci ea s-ar extinde mult prea mult. Poate că se va găsi o editură care să publice textele în traducere românească; ar fi un util act de cultură. Tucidide este unul din cei mai adânci
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
Dinu Flămând s-a referit la "criza identității în postmodernism", susținând, în spiritual opiniei radicale a lui I.P. Culianu, că aproape totul trebuie reconstruit în cultura noastră. A reținut atenția expunerea lui Andrei Brezianu care s-a referit la însemnătatea "factorului busolă". Un răspuns la întrebarea "unde ne aflăm" nu poate fi dat, a spus Andrei Brezianu, fără a ține seama de acest factor. Unde ne aflăm în raport cu ce? Cu societatea postmodernă? Cu puterile care conduc această societate? Cu efectele exploziei
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
reconstruit în cultura noastră. A reținut atenția expunerea lui Andrei Brezianu care s-a referit la însemnătatea "factorului busolă". Un răspuns la întrebarea "unde ne aflăm" nu poate fi dat, a spus Andrei Brezianu, fără a ține seama de acest factor. Unde ne aflăm în raport cu ce? Cu societatea postmodernă? Cu puterile care conduc această societate? Cu efectele exploziei mediatice și ale "bombardamentului fals artistic"? Ar trebuie să îngrijoreze tendința celei mai noi generații de a ignora "la grămadă" tot ce a
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
se cheamă un tâmplar de lux. Nu am făcut parte dintre persoanele oarecum mai apropiate de Lovinescu și nu l-am cunoscut decât superficial, dacă se poate spune cu adevărat că l-am cunoscut. Cu toate acestea, el a fost factorul principal care a trezit în mine imboldul de a asista la ședințele cenaclului și de a-i pătrunde ambianța. Ca și în cazul relației mele cu Tudor Arghezi, vroiam de fapt să mă simt cât mai aproape de inima creației, să
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
organizatorice din astfel de întruniri, surprizele n-au contenit a mă asalta. Surpriza aparentei normalități, mai întâi. Profesorii reușesc să-și apere elevii de convulsiile vieții din afara porților școlii. Un efort adeseori ignorat sau trecut prea ușor cu vederea de factorii politici decizionali, care, probabil, îl consideră aproape firesc, obligatoriu. Nu-i deloc astfel. Dincolo de rutina obligațiilor pur informative, ale manualelor, majoritatea dascălilor reușesc să-și ocrotească pruncii primiți spre educare. îi apără de valurile agresivității unei lumi scăpate, parcă, de sub
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
Marea de vis necontenind înotul!/ Și strugurii din cadă fierb; culeasă/ Și strînsă-i via; somnu-i rege-n casă!" (Lîngă somn). Substratul dionisiac trece în forme de scriitură care-l rafinează, rămînînd doar ca un stimul inițial și nu ca un factor decisiv al rezultatului. Prin reducția directității se realizează un spor al fecundității asociațiilor, a căror spontaneitate pare meditată și, deopotrivă, al căror aspect meditat pare spontan. Acestui proces de elaborare "inspirată" îi datorăm o remarcabilă recoltă de imagini baroce: "Puțini
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
scrie anume pentru acest public, deși ăl respectă, un respect pe care l-a învățat de la prozatorii ruși. Nu publicul ăl preocupă, în primul rând, atunci când scrie. |l interesează felul în care ăl receptează critica și este conștient de importanța factorului timp. Silviu Lupescu a exprimat, în cadrul |ntâlnirii, punctul de vedere al editorului. Interesul publicului pentru literatură într-adevăr a scăzut, în special pentru literatura română contemporană. Traducerile au mai mare trecere. Trebuie resuscitat și recultivat interesul pentru literatura română care
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
un lucru posibil, a spus N. Manolescu în intervenția finală, a fi sau a nu fi component al unei generații nu stă în voința cuiva. Există un spirit inevitabil al generației, un aer comun, de "familie ", datorat formației intelectuale, mediului, factorilor istorici etc., de care nu ne putem dezice. Cât privește "conflictul " dintre generații, tema |ntâlnirii, el pare azi să existe, a spus N. Manolescu, dar nu știu în ce măsură el este generat de diferențele literare sau este, mai degrabă, unul extraliterar
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
a comprehensiunii care îmbrățișează o mare varietate de personalități, luînd în calcul cînd socotește de cuviință nu doar aversul ci și reversul unei ipostaze, aproximîndu-le atent consecințele atît pe orizontala logicii cît și pe verticala sensibilității. Totul prin concursul unor factori estetici, psihologici, istorici, care, conjugîndu-se creează orizontul observațiilor parțiale și acordă un suport faptic celor generale. Astfel, omologînd revizuirea lui Tudor Vianu împotriva celor înclinați a-l elogia necritic în numele unei ,pioșenii absolute", al unei ,provinciale aroganțe care adoarme bunul-simț
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
tiranice care tind să reducă la neant ființa auctorială, "omul concret" din spatele textului. Astfel autorii se pomenesc neluați în seamă în identitatea lor ireductibilă, puși în paranteză, anonimizați. Un obiectiv al cercetării luminate s-ar cuveni să devină restituția personalității, factor activ, imprevizibil, în natural impact cu cel al impersonalizării, pasiv, codificabil: "Istoria criticii românești poate fi urmărită și ca o luptă a personalităților ei mai mari și mai mici întru contracararea acestei presiuni a impersonalului, care a căutat dintotdeauna să
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
impusă contra a ceea ce ea considera drept "arbitrar, balet al omului și al dorințelor sale, al omului și al miturilor sale, al omului și a propriei sale libertăți"... Suspiciunea sa merge, așadar, și către revoluția proletară, care pune totul pe seama factorului economic, și "înțelege să-și rezerve totul, inclusiv spiritul." Și adaugă imediat, ironic: "Copyright by ziarul l'Humanité" - cunoscutul cotidian comunist. În context, autorul articolului se îndoiește serios de noutatea valorilor propuse de zisa revoluție proletară, făcând o trimitere explicită
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
pentru a repudia "adevăruri" și "evidențe", "legi" și "determinisme" pe care doctrina marxistă în lectură leninist-stalinistă, adoptată atunci de comunismul european, le servea în chiar cadrul lucrărilor Congresului parizian. Unul dintre acestea era mult vehiculatul determinism al vieții spirituale de către factorul economic sau - cum se va repeta mereu în comentariile la marxism - a suprastructurii de către baza economică. Ceea ce îl deranjează pe autorul "discursului nerostit" este mai ales "opinia simplificatoare a lui Marx că nu există activitate revoluționară decât pe plan economic
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
într-o perspectivă conservatoare, în intermundiile a ceea ce putem denumi postideologie. în loc de-a elibera o conștiință care, înainte de 1989, era grevată, în felurite proporții, de cenzură și de ceea ce era acceptat ca autocenzură, d-sa își exprimă atașamentul la factorii distopiei, pronunțîndu-se împotriva criticii care-i are ca obiect. Circumstanță cu atît mai delicată cu cît dl Poantă nu e doar ,cronicarul", ci și unul dintre eroii echinoxismului, pus în chestiune, prin urmare, și din interior. Astfel, în loc de-a
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
se află ,în stare pură", ci într-o inevitabilă asociere cu ,valorile auxiliare", mărci ale epocii, firește că poate fi, că este frecvent ,influențată" de ele în mediul în care ia naștere plăsmuirea de artă. Opera e un conglomerat de factori indisociabili, care acționează ca un tot, antrenînd esteticul pur, existent doar speculativ, pe calea unor compromisuri, atunci cînd conștiința auctorială le acceptă. în logica oblică a ciudatelor d-sale demonstrații, Petru Poantă ajunge și d-sa - nu se putea altminteri
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
oricîtă virtuozitate ar fi practicat, nu poate ieși din cele paisprezece versuri!)". Apreciată astfel în condiția sa, cronica e urmărită și pe coordonata sa evolutivă. Revenirea speciei pe făgașul normal, în anii '60, apare analizată pertinent, în relație cu doi factori: paradigma criticii indigene din perioada interbelică și starea literaturii momentului de aproximativă "liberalizare". întîi de toate are loc o reconstituire a punților rupte de proletcultism, apoi o restaurare a autorității "instituției" critice, atît în sine cît și ca un alibi
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]