987 matches
-
formează itemii respectivi. Firește că puține sunt cazurile când este posibilă determinarea unui astfel de factor unic, majoritatea situațiilor concrete ducând la un număr mai mare de factori. Totuși, ideea inițială se păstrează, în sensul că majoritatea variantelor de analiză factorială folosesc, în algoritmul de construcție a variabilelor-factor, ideea ordonării factorilor după importanța lor. Mai exact, se determină primul factor astfel încât el maximizează varianța explicată, apoi al doilea, care și el maximizează varianța explicată din cea neexplicată de primul factor etc.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
construcție a variabilelor-factor, ideea ordonării factorilor după importanța lor. Mai exact, se determină primul factor astfel încât el maximizează varianța explicată, apoi al doilea, care și el maximizează varianța explicată din cea neexplicată de primul factor etc. Marea problemă a analizei factoriale, ca de altfel a oricărei proceduri ce introduce variabile latente, este aceea a interpretării factorilor la care se ajunge. În cazul de față, fiecare factor apare ca ocupând o poziție centrală în cadrul unei submulțimi de itemi dintre cei cu care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mendeliene (single-gene disorders), determinate de o singură genă și în care caracterele se transmit într-un pattern mendelian, relativ ușor de recunoscut; 2) maladii cromozomiale, determinate de modificări numerice, de poziție și de structură ale cromozomilor; 3) maladiile multi(pluri)factoriale, determinate de interacțiunea mai multor gene cu diferiți factori de mediu interni și externi (de exemplu, factori psihologici, sociali, dietari etc). Mange și Mange (1999) identifică o a patra categorie de maladii genetice: 4) maladiile cu transmitere netradițională, cum ar
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de personalitate Eysenck (E.P.I.) (Eysenck, 1964, apud Hoeksema, S.N., 1998) Inventarul evidențiază două dimensiuni fundamentale ale personalității: extraversiunea-introversiunea și stabilitatea-instabilitatea emoțională sau nevrotismul. Cercetările realizate de A.W. Bendig, H.P. Hildebrand sau H. Eysenk și C.S. Claridge confirmă prin analize factoriale și empirice existența celor două dimensiuni fundamentale ale personalității propuse de Eysenck precum și posibilitatea evidențierii lor prin E.P.I. Etalonarea pe populație românească a fost realizată în 1975. Inventarul de exprimare a furiei ca stare și trăsătură STAXI (Charles Spielberger, 1988
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Woodworth, a cărui variantă modernă, cunoscută sub denumirea de W.M. (Woodworth-Matthews) este des utilizată și astăzi. Un alt test folosit în clinică este testul 16 PF testul celor 16 factori de personalitate a lui Cattell; validat prin metoda analizei factoriale și în legătură cu care un grup de cercetători români, experimentând pe un lot de 1000 de subiecți, au elaborat un etalon experimental și un program de prelucrare a datelor pe calculator. Cel mai complex chestionar îl reprezintă M.M.P.I.-ul (Minnesota Multiphasic
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
specifice de conflict. Testul REP sau R.C.R.T. (Role Construct Reportery Test) al lui Kelly este folosit în vederea determinării modului în care un individ reflectă și interpretează lumea exterioară și interioară. Interpretarea rezultatelor acestui test se face de obicei prin analiza factorială. 3.2.2.3. Testele proiective Dintre diferitele clasificări ale metodelor proiective, clasică este considerată cea datorată lui Frank și bazată pe criteriul utilizării funcționale: a) metode constitutive subiectul trebuie să structureze și să organizeze un material nestructurat; b) metode
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
politique", în Madeleine Grawitz și Jean Leca, Traité de sociologie politique, vol. III, L'action politique, PUF, Paris, 1985. • Sistemele de practici Abordarea cantitativă prezintă un avantaj: asociază domenii distincte în "sisteme de practici" corelate statistic, deci confirmate (tehnica analizelor factoriale). Decurg de aici două rezultate: în plan social, se construiesc "universuri culturale" relativ închise și identificate, care corespund unor "subculturi"; în plan individual, se obțin embleme pe care Bourdieu le numește habitusuri, înțelese ca dispozitive structurate, obiectivate sau actualizate prin
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
alt fapt social" (1988, p. 237). Aici, asta constă în a lega în mod cauzal (pe cale deterministă sau probabilistă) colectivele (grupuri sociale, genuri, generații...) de sistemele de practici observate. Economia culturii este, fără îndoială, cea mai atrasă de această abordare factorială (cf. Farchy, 1999; Benhamou, 1996). Principalii factori explicativi ai variațiilor și ai distribuției sociale ale practicilor sunt cei prezentați în continuare. • Demografia Vârsta trimite la fenomenele de generație, care de-termină în mare parte practicile indivizilor (cf. volumul de pionierat
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fi o garanție a desuetudinii. Argumentul este aici mai mult ad hominem decât epistemologic. * Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Ștefanov, All, București, 1998, p. 36 (n.trad.). 26 De altfel, este exact ceea ce fac analizele factoriale, care situează obiectele într-un spațiu multidimensional "învârtindu-se" în jurul axelor. 27 Curent de gândire care consideră că numirea, calificarea unui subiect înseamnă fixarea lui în acea denumire, la fel ca eșecul școlar prin celebrul "efect Pygmalion". * Elevi între 8
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
asociației sunt folosite să stabilească gradul în care două variabile covariază, dacă pozițiile de pe o variabilă sunt probabil consistent asociate cu pozițiile altei variabile. Pentru a răspunde la întrebările "de ce" încercăm să stabilim cauzalitatea. Trei metode sunt folosite frecvent: analiza factorială, analiza path și regresia. Statistica inferențială este folosită în două scopuri: să facă estimările caracteristicilor populației (parametrii) de la caracteristicile eșantionului (statistice); și dacă diferențele sau relațiile în eșantion (astfel ca asociația dintre ocupație și religie) poate fi așteptate să existe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lui Allport și după un șir de condensări succesive (eliminarea cuvintelor ambigue, sinonime, antonime) a redus-o la 171 de cuvinte. Acestea au fost aplicate pentru descrierea unui număr mare de subiecți pe care Îi cunoștea destul de bine. Aplicând analiza factorială acestor descrieri Cattell a identificat În final 16 factori, deveniți chestionarul de personalitate 16 P.F. Utilizând criteriul consensului, În 1967 Dr. Norman Vincent Peale (1898 - 1993) a Împărțit cuvintele În trei categorii: trăsături stabile - 40%; stări temporare - 40%; roluri sociale
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
mult de 85% din pacienți. Limita de utilizare a acestor sisteme este reprezentată de tulburările majore de comunicare sau noncooperarea pacientului. Scale de psihoze Scala BPRS a lui Overall comportă 18 itemi cotați de la 1 la 7, derivați din analiza factorială a scalei IMPS a lui Lorr și este foarte larg utilizată după 1965 pentru a aprecia evoluția pacienților schizofreni. Structura sa factorială s-a dovedit remarcabil de stabilă atât în studiile autorilor americani cât și europeni (Boyer 1993). Scalele de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de psihoze Scala BPRS a lui Overall comportă 18 itemi cotați de la 1 la 7, derivați din analiza factorială a scalei IMPS a lui Lorr și este foarte larg utilizată după 1965 pentru a aprecia evoluția pacienților schizofreni. Structura sa factorială s-a dovedit remarcabil de stabilă atât în studiile autorilor americani cât și europeni (Boyer 1993). Scalele de simptome negative și pozitive ale lui Andreasen sunt din ce în ce mai sistematic utilizate începând cu 1982. Scala de simptome negative SANS are 25 de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în prezența unui interviu semistructurat (SCI-PANSS) utilizabil odată cu manualul de codare și care ameliorează calitatea culegerii datelor clinice. Utilizarea PANSS pare în mod special recomandată atunci când se caută evaluarea eficacității respective, a diverselor strategii terapeutice în schizofrenie. Diverse analize factoriale realizate au permis individualizarea a 5 factori (Kay et al, 1989, 1990, Lepine, 1989, Dollfus et al, 1991), cu ușoare diferențe de la un studiu la altul: negativism, ostilitate excitație, dezorganizare, anxietate-depresie și paranoia. Sistemul de cotare autorizează o dublă abordare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte de sprijin. Metode pentru înțelegere, integrarea informațiilor la nivel abstract: • Problematizarea, conflictul cognitiv, • Exerciții de procesare mentală, • Explicația științifică, • Experimentul mental, • Modelarea, • Procedee de comunicare • Prin analize critice/criteriale/cauzale/comparative/factoriale/ contextuale/de sarcină. • Prin comparare, diferențiere, relaționare, asociere, atribuire, identificare. • Prin corelare, sinteză, combinare, prelucrare. • Prin generalizare, esențializare, sesizare a sensurilor, structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în context, exemplificare. • Prin formulare de întrebări, redefinire, reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
elaborate, matrice de analiză criteriale. • Prin corelarea experienței formale-nonformale-informale. Metode pentru luarea de decizii: • Hotărâri pentru soluționarea finală a problemelor, • Pentru raționarea asupra modului de construire, alegere a soluției optime, • Prin analize multiple: de sarcină, a contextului, critică, comparativă, cauzală, factorială, a elementelor, a operațiilor, a relațiilor, a riscurilor. • Prin formulare de soluții, comparare în perechi alternative, analiză criterială și alegere a celei optime. • Prin analiză a abaterilor, a problemelor potențiale cu influențe negative, construirea arborelui decizional. Prin simulare, joc de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la ancheta pe bază de chestionar, la interviu, dar și la analiza secundară pe baza datelor existente deja (în Barometrele de Opinie Publică, European / World Values Study, Barometrele Consumului Cultural), iar din registrul metodelor de analiză, vom apela la analiza factorială, la analiza cluster, la scalarea multidimensională ș.a. Această carte nu ar fi fost posibilă fără suportul extraordinar acordat pe parcursul anilor de câțiva oameni deosebiți. Mulțumesc pe această cale profesorului Ilie Bădescu pentru îndrumarea, sugestiile și sprijinul constant pe care mi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
principal structura, stabilitatea sau dinamica identificărilor valorice din perspectiva datelor longitudinale de care dispunem bazele de date pe care le vom folosi sunt EVS1993, EVS1999 și WVS200513. Pentru măsurarea valorilor vom utiliza o serie de indici construiți pe baza analizelor factoriale. Structura și stabilitatea valorilor, acolo unde analizele presupun determinarea unor factori, va fi verificată cu ajutorul corelației dintre factorii obținuți în fiecare val și un indice construit pe baza saturațiilor factorilor obținuți în 2005, iar dinamica identificărilor cu ajutorul analizei de tip
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
BAVERAGE. Rezultate similare obținându-se și dacă utilizăm metoda scalării multidimensionale (coeficientul ce măsoară adecvarea la date Normalizes raw stress = 0,005, iar coeficientul de similaritate Tucker = 0,99). Aceleași soluție cu aceleași două dimensiuni rezultă dacă utilizăm metoda analizei factoriale. 20 Diferențele semnificative pentru p = 0,000 se regăsesc între: tradiție-stimulare, securitate-stimulare, și conformism-stimulare iar pentru p < 0,1, între securitate-autonomie și tradiție-autonomie. 21 Am avut în spate asumpția unor segregări în identificare în funcție de categoriile "tari" de apartenență. Ne așteptăm
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pasul 3 al Ciclului lui Deming are un rol foarte important corectiv al verificării, prin faptul că orice unitate de învățare se încheie prin teste de evaluare sumativă care verifică nivelul transferului/îndeplinirii competențelor specifice unității de învățare. În urma analizei factoriale și pe baza matricei de specificații întocmită la evaluarea sumativă a unității de învățare se propun acțiunile corective, remediale, care se impun pentru maximizarea rezultatelor măsurate. 6. COMPETENȚELE ÎN GEOGRAFIE. ANALIZE șI IDEI 6.1. NOȚIUNI DE BAZĂ. PARADIGME EDUCAȚIONALE
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
analiză, se documentează, identifică anumite caracteristici, dar fiecare insistă pe alte aspecte: istoricul, de exemplu, analizează dezvoltarea orașului în timp insistând pe dimensiunea spațio-temporală, iar geograful analizează orașul actual ca un întreg evolutiv, progresiv sau regresiv, cu accent pe condiționările factoriale multiple (condiții naturale, tehnologice etc). Competențele sunt distincte deoarece rigorile celor două științe diferă, fiecare specialist analizează orașul mobilizând cunoștințe specifice domeniului său; evaluabilitateamăsoară calitatea îndeplinirii sarcinii de lucru și calitatea rezultatului. Competențele în geografie trebuie acceptate că sumă a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sunt utilizate pentru a descoperi cerințele implicite și deosebite ale clienților. 3. Matricea analizei datelor sunt utilizate ca modalitate de prezentare a analizei statistice multivariaționale; cuprinde rezultatele aplicării unor tehnici statistice cum ar fi: analiza componentei principale, analiza cluster, analiza factorială, regresia multiplă, etc.; se utilizează pentru segmentarea clienților sau a cerințelor, atunci când există un volum suficient de mare de date. Datorită complexității matematice și a volumului de date necesare, se utilizează mai rar. 4. Diagrama ierarhiilor se mai cunoaște sub
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
indicelui de dezvoltare a județuluimediu rural. Pentru fiecare dintre satele țării am calculat un indice de dezvoltare LEVEL 98 prezentat pe larg în Dumitru Sandu „Dezvoltare și sărăcie în satele României”, Sociologie Românească 4/1999. Indicele este determinat ca scor factorial dintr-un set de 17 variabile. Indicele de dezvoltare media a satelor din județ a rezultat ca medie a valorilor LEVEL 98 pentru satele din județ, ponderată cu populația satelor componente. Scorul factorial a fost înmulțit, pentru mai ușoară lectura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
4/1999. Indicele este determinat ca scor factorial dintr-un set de 17 variabile. Indicele de dezvoltare media a satelor din județ a rezultat ca medie a valorilor LEVEL 98 pentru satele din județ, ponderată cu populația satelor componente. Scorul factorial a fost înmulțit, pentru mai ușoară lectura, cu 10. Pentru tabelul de mai sus au fost calculate, la nivelul fiecăreia dintre cele șase grupe, valori medii ale indicilor de dezvoltare rurală pentru județele componente. Variația ocupării rurale este puternic marcată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pe orizontală, fără să se producă omogenizarea. Deși ca sumarizare sunt convective, comportamentele diferențiale au o împrăștiere fără regulă de sens și conținut tocmai datorită neomogenității sistemului economic. În măsura în care convectivitatea are sens ascensional, aceasta nu apare ca regulă a staționarității factoriale, ci se referă la starea de progresivitate a modelului. Dar ceea ce este progresiv (fiind ascensional) poate avea și sens negativ de exces (de creștere nesustenabilă, creșterea pe datorie etc.) în evoluția sistemului. După cum nu orice descreștere ar putea să fie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]