786 matches
-
s-ar grefa, într-un al doilea timp, o lectură simbolizantă. Orice document vizual este de la bun început o ficțiune (iar Flaherty sau Murnau, documentariști ai propriilor stări, sunt regizori și creatori de sens). În televiziune, chiar și cel mai factual reportaj se înscrie într-un scenariu subiectiv, cel mai adesea implicit și neafirmat. Nu vedem niciodată pur și simplu un jurnal televizat sau un mare reportaj despre Irak ori Vietnam; citim un scenariu dramatic prin intermediul imaginilor transmise în direct și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
aproape mistic, în care inexplicabilul este considerat un "rest" îndepărtat. Dacă însă încercăm să explicăm lumea reală prin forme, vom descoperi că dobândim înțelegere nu numai asupra a ceea ce reușeau să explice științele clasice, ci și asupra unora dintre datele factuale inexplicabile, adică asupra acestui "rest" considerabil al lumii reale. Spre exemplu, putem începe să înțelegem forma unui țărm, a unui nor turbulent sau imprecisa traiectorie a căderii unei frunze uscate dintr-un arbore tomnatic. În cazul lucrării de față cred
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
grupe mici; stimularea, motivarea elevilor și organizarea unui feed-back pozitiv; promovarea unei învățări de ordin cognitiv superior, a învățământului euristic. Pe de altă parte, profesorul ar urma să fie mai puțin angajat în: contacte cu ansamblul clasei; expunerea de informații factuale și antrenarea elevilor în activități repetitive; sarcini administrative de rutină; feed-back negativ; discurs verbal dominant și intervenții verbale mai numeroase decât ale elevilor [apud Toroiman E., 1993, p. 103]. O altă modalitate de interpretare a rolurilor profesorului, propusă de Gaston
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
unor emisiuni nepotrivite vârstei și preocupărilor specifice elevilor; ¾ petrecerea timpului în fața calculatorului fără desfășurarea de activități constructive; ¾ preocupări pentru lucruri nefolositoare și uneori periculoase pentru sănătate; ¾ petrecerea timpului în anturaje nepotrivite. 4. Nu vă aglomerați creierul cu informații curente, redundante, factuale sau puțin semnificative, care pot fi păstrate în agende, carnețele ș.a. (adrese, numere de telefon, date, cifre, termeni etc.Ă, astfel încât memoria să poată fi utilizată pentru sarcinile importante. Fiți cât mai selectivi în reținerea informațiilor, iar când sunteți obligat
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
care răspund (înafara celor prevăzute atunci când a construit chestionarul). Construcția chestionarului este în funcție de: tema de studiat, populația investigată, tipul de întrebări preponderent, modul de administrare ("face to face", tip "extemporal", prin poștă, prin telefon). Există mai multe tipuri de întrebări: • factuale (care se referă la fapte, la date privind caracteristicile individuale ale persoanelor investigate: sex, vârstă, ocupație, studii, statut matrimonial, loc de rezidență, cum își împart timpul într-o zi obișnuită etc.); • de cunoștințe (solicităm persoanelor investigate informații asupra unor fapte
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu nume precum Monet, Degas sau Shakespeare, a nu bea o asemenea băutură devine chiar un act deviant împotriva culturii. Astfel, argumentarea trece de la descrierea elogioasă la o presiune națională pentru a cumpăra produsul respectiv. Atunci când legislația nu permite comparații factuale între diferite mărci, este evident că se ajunge la un elogiu care nu mai angajează realul sau caracteristicile obiective ale obiectului. De asemenea, puterea publicității de a influența comportamenul depinde și de caracteristicile personale și situaționale ale consumatorului. J.F. Engel
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
unui drept natural uman în spatele dreptului pozitiv, faptul că valorile nu pot face obiectul cunoașterii științifice, nefiind susceptibile de adevăr sau falsitate, ci reprezentând doar expresii emoționale, acordarea priorității obligațiilor în raport cu drepturile și separarea dreptului de morală, dreptul fiind știință factuală, iar morala disciplină speculativă despre valori 117. John Austin (1790-1859) a creat varianta engleză a pozitivismului juridic, cunoscută și sub numele de teoria imperativistă a dreptului. El respinge argumentele adepților dreptului natural potrivit cărora conflictele juridice exprimă opoziția dintre dreptul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în termeni 125. Simplitatea modelului lui Austin este extrem de atractivă. Considerând legea un set de reguli selectate special pentru a guverna ordinea publică, el afirmă prima doctrină a pozitivismului și oferă ca unic criteriu pentru identificarea acestor reguli un test factual simplu: răspunsul la întrebarea ce a ordonat suveranul. Împotriva teoriei lui Austin au fost formulate numeroase critici. R. Dworkin insistă asupra a două obiecții fundamentale. Prima se referă la presupunerea cheie a lui Austin potrivit căreia în orice comunitate se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
posibilă aprofundarea înțelegerii dreptului ca instrument de control social, și contestat de alții, care-l consideră o slăbiciune a oricărui pozitivism. Întemeietorul pozitivismului, Auguste Comte, consideră că dreptul și morala nu au nimic în comun, deoarece dreptul este o știință factuală, iar morala o disciplină speculativă despre valori 175. John Austin, preocupat să construiască un sistem de concepte juridice formale, independente de conținutul moral și de condițiile istorice și sociale, distinge între dreptul pozitiv și morala pozitivă. În centrul teoriei sale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care nu e conținut implicit în ele, ci are un caracter analitic, fiind o consecință a înseși naturii limbajului. Motivul pentru care nu putem deduce o concluzie morală din premise non-morale este acela că judecățile morale diferă fundamental de propozițiile factuale. Ele nu descriu cum este lumea, ci prescriu cum trebuie să fie, adică sunt asemănătoare ordinelor. John R. Searle arată în Speech Acts că "înclinația de a accepta o separare rigidă între este și trebuie și, în mod similar, între
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
deci asumat un punct de vedere destul de distan?at pentru a �mbr??i?a globalitatea c�mpului istoric ?i geografic �n chestiune ?i pentru a da o imagine sintetic? a acestuia, care s? nu re?în? dec�ț con?inutul factual cel mai simptomatic. Doar cu aceast? condi?ie este posibil s? se fac? un tablou, desigur nu prea nuan?at, al arhitecturii europene �n expresia să proprie ?i, �n cazul nostru, �n compozi?ie cu ora?ul. Acest tablou urm
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de relația cu obiectul oedipian), chiar dacă în primele sale lucrări el a insistat mai mult asupra procesului psihic intern de „separare-individuare” decât asupra evenimentului extern. Dar trebuie să ne gândim că termenul „separare” trimite prea ușor la o descriere pur factuală. Remarcile precedente conduc direct la reflexiile actuale în ceea ce privește adolescența. Într-adevăr, dacă comparăm pe de o parte adolescența și depresia, pe de altă parte adolescența și separarea, avem poate prea des tendința să asimilăm pierderea cu separarea. Intre cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sechele. În cel mai bun caz este vorba despre un refuz al tânărului adult de a-și analiza universul său psihic intern și de a-l privi cu bunăvoință și empatie, multiplicând conduitele active și operatorii printr-o investire pur factuală a realității (expunere la risc, accidente repetate etc.). Alții vor putea utiliza o serie de conduite care să urmărească negarea oricărei depresii (conduite anorexice sau bulimice, trecere la acte diverse etc.). Alții, în sfârșit, vor putea recurge la unele forme
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
stârni neliniști claustrofobe. Deja moda modulelor funcționale din arhitectura de după război făcuse multe concesii aparenței și mobilității, iar curentele de inspirație japoneză desubstanțializaseră și ele masiv despărțiturile dintre spații, exploatând ingenios jocul aparențelor prin crearea de efecte emancipate de miez factual; umanitatea ieșise din buncăre și fortărețe înspre siguranța crescândă inspirată de un mediu intens controlat, modulat după așa-zise nevoi, ce înțesau efemer spiritul modern cu mobilierul lor de fum sculptat în serie - o populație nomadă de umbre, un migrator
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
care ghidează acțiunea. A ști Înseamnă a putea, cunoașterea reprezintă astfel o experiență trăită și simțită, utilizarea căreia poate conduce spre rezultate repetate. Pentru a le putea Înțelege, cunoașterea este clasificată În două tipuri distincte: (1) tacită sau explicită; (2) factuală sau inferentă. Cunoașterea tacită sau codificată Înseamnă cunoștințe greu de formalizat; cunoștințe intuitive, percepții, opinii, acestea constituind circa 80% din toate cunoștințele unei anumite societății, fiind formalizată În texte - codificată prin interpretări asupra realității. Aceste cunoștințe rămân depozitate la nivelul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
firmă sau organizație. Cunoașterea explicită reprezintă cunoștințe conținute În rapoarte, scrisori, comunicări, adică cunoștințe Creativitate și progres tehnic 236 care pot fi documentate, ilustrate sub forma unor diverse documente. Circa 20% din cunoștințele unei anumite firme pot fi formalizate. Cunoașterea factuală Își trage denumirea de la faptul că rezultă În urma unei observări directe, contemplative. Ea nu este eliberată cu totul de anumite incertitudini ori contradicții, erori de observare sau interpretări care pot surveni ca urmare a unor iluzii optice sau ale imaginației
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
studierea altor cunoștințe asimilate anterior, un exemplu În acest sens fiind teoriile. Asemenea cunoaștere poate fi sau nu verificată prin observare ori testare. De exemplu, toate cunoștințele noastre cu privire la atomi sunt de natură inferențială. De altfel, distincția existentă Între cunoașterea factuală și inferențială a fost pe larg dezbătotă de semantică. Mult timp s-a crezut că dezvoltarea cunoașterii ține exclusiv de domeniul materiilor teoretice, deținerea de informație fiind confundată adeseori cu stocarea de date sau de resurse bibliografice. În realitate, informația
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care ghidează acțiunea. A ști Înseamnă a putea, cunoașterea reprezintă astfel o experiență trăită și simțită, utilizarea căreia poate conduce spre rezultate repetate. Pentru a le putea Înțelege, cunoașterea este clasificată În două tipuri distincte: (1) tacită sau explicită; (2) factuală sau inferentă. Cunoașterea tacită sau codificată Înseamnă cunoștințe greu de formalizat; cunoștințe intuitive, percepții, opinii, acestea constituind circa 80% din toate cunoștințele unei anumite societății, fiind formalizată În texte - codificată prin interpretări asupra realității. Aceste cunoștințe rămân depozitate la nivelul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
firmă sau organizație. Cunoașterea explicită reprezintă cunoștințe conținute În rapoarte, scrisori, comunicări, adică cunoștințe Creativitate și progres tehnic 236 care pot fi documentate, ilustrate sub forma unor diverse documente. Circa 20% din cunoștințele unei anumite firme pot fi formalizate. Cunoașterea factuală Își trage denumirea de la faptul că rezultă În urma unei observări directe, contemplative. Ea nu este eliberată cu totul de anumite incertitudini ori contradicții, erori de observare sau interpretări care pot surveni ca urmare a unor iluzii optice sau ale imaginației
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
studierea altor cunoștințe asimilate anterior, un exemplu În acest sens fiind teoriile. Asemenea cunoaștere poate fi sau nu verificată prin observare ori testare. De exemplu, toate cunoștințele noastre cu privire la atomi sunt de natură inferențială. De altfel, distincția existentă Între cunoașterea factuală și inferențială a fost pe larg dezbătotă de semantică. Mult timp s-a crezut că dezvoltarea cunoașterii ține exclusiv de domeniul materiilor teoretice, deținerea de informație fiind confundată adeseori cu stocarea de date sau de resurse bibliografice. În realitate, informația
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin autoadministrare); defalcarea (despuierea) rezultatelor; analiza rezultatelor obținute în raport cu obiectivele formulate; redactarea raportului final de anchetă. Alegerea tehnicilor și redactarea chestionarului reprezintă etape de mare importanță în cadrul acestei metode. Cercetătorul trebuie să stabilească: conținutul întrebărilor - de regulă acestea putând fi factuale sau de identificare, (prin care se cer date obiective despre subiect, cum ar fi vârsta, sexul, studiile), de cunoștințe, de opinii și atitudini, de motivație; tipul întrebărilor - cu răspunsuri dihotomice, închise, da-nu, cu răspunsuri libere, lăsate la inițiativa subiectului
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
encomiastice. Acest rol simbolic se precizează prin intermediul unei ecuații complexe a puterii, un loc geometric al unor tensiuni și acomodări Între mitologie, ideologie și diferite discursuri și episteme care sunt absorbite și modelate. Voi lua În considerare trei niveluri: unul factual, unul mitologic și unul simbolic. - Am pornit de la următoarea premisă: există un substrat mitologic al vulgatei cultural-istorice naționale accesibile lui Ceaușescu În perioada Învățământului din clasele primare, ale cărui linii de forță Îi influențează deciziile și-l ajută să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
celor acuzați vizau fapte penale specifice (În principiu, vătămare corporală, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice), În nici un document din dosarele celor cercetați nu se făcea vreo referire la mișcarea de ansamblu și nicăieri nu apărea cuvântul grevă. Factual, după interogarea a peste 600 de mineri și Întocmirea a 150 de dosare, 50 de mineri au fost internați de către Securitate la Spitalul de Psihiatrie de la Zam, iar 15 mineri, considerați „țapii ispășitori” ai mișcării din Valea Jiului, au fost condamnați
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Uniunii, însă înăuntrul ei... Satul „cu minorități religioase”: Ațintiș, județul Mureș Cristina Doboș Cosmina Chițu Satul Ațintiș. O comunitate ardelenească ancorată între tradițional și modern Acest capitol prezintă o comunitate ardelenească multireligioasă: satul Ațintiș din Județul Mureș. Veți descoperi aspecte factuale legate de infrastructura și potențialul de dezvoltare al satului, dar și percepții ale săteanului din Ațintiș asupra unor dimensiuni sociale și viitoarea integrare a României în Uniunea Europeană. Veți descoperi un sat de crescători de animale, care a menținut moduri străvechi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cum va fi după integrare, dar și „temeri” generate de o doză încă mare de incertitudine asupra a ceea ce le va rezerva viitorul. Raportat la tipologia propusă de profesorul Dumitru Sandu, Tomșaniul poate fi considerat un sat modern. Pe lângă aspectele factuale, precum stocul de educație relativ ridicat și vârsta medie relativ scăzută a locuitorilor săi, modernitatea pare a fi o marcă ce i se potrivește în mare măsură, prin raportare la restul satelor din România. Pe de o parte, din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]