3,497 matches
-
Reims - a tentat anularea granițelor dintre realitate și ficțiune. Despre cum poate dispărea granița dintre aparență și adevăr într-o poveste de iubire depune mărturie chinezul naturalizat în America David Henry Hwang în M... Butterfly (piesă ce și-a sporit faima și prin versiunea cinematografică a lui David Cronenberg). Rafinata montare de la Odeon, unde protagoniști sînt Florin Zamfirescu și Marius Stănescu, o recomandă pe regizoarea de talent Ada Lupu. Cu aplombul conferit și de prestațiile ca actriță de film, Teodora Herghelegiu
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
privi cu simpatie fanfaronada unui scriitor, fără să se lase însă influențat de ea. Procedează ca un expert, care examinează atent obiectul supus expertizei. Iar obiectul este în cazul său opera literară. în mod similar, criticul literar face abstracție de faima scriitorului, luând în considerare exclusiv textele acestuia. Când scrie, de exemplu, despre teatrul lui Fănuș Neagu, ignoră deliberat poziția pe care Fănuș Neagu o ocupă în literatura română contemporană: " Efectele de plasticitate cele mai puternice le datorează Fănuș Neagu stilului
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
ți-a scăpat: Osteneala noastră e închisă într-un cîmp mai strîmt și fără de glorie... Aici avem noi dreptul, - și ne arătă pe amîndoi, - să mărturisim tot ce este acum mai strîmt pentru noi toți și mai lipsit de orice faimă sau glorie, pricepi? Soarta prozatorului. Nu sînge, nu războaie, ci doar mizeriile noastre zilnice, minciuni, hoții, delațiuni, demascări, tot ceea ce întrece pînă și ce își închipuia Tacitus mai oneros și mai demn de dispreț, de disprețul lui, incomparabil mai mărunt
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
care-l determină pe erou să vâneze senzații tari, provocate de trăirea nemijlocită. Reactivarea temei vagabondajului și a mitului flower power antrenează - din păcate - și un lest de filosofie discutabilă fără nici o urmă de umorul negru exploziv ce a făcut faima regizorului. Ceea ce-l obligă pe critic să încerce "o salvare" catalogând actuala aventură în căutarea paradisului pierdut drept o tentativă hazardată de gonflare în superproducție a unei secvențe antologice: plonjarea în closet! Comparabil cu godardianul Cu sufletul la gură, Trainspotting
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
să fie trecut în stenogramă, m-a atacat cu o violență rară. Față de rafinamentul și blîndețea celorlalți intelectuali amintiți, acesta semăna leit, ca mod de a gîndi și limbaj, cu mitocănimea de azi a băieților de prăvălie servind la T.V. Faima mea de exclus, în loc să mă izoleze, mă făcuse să fiu apreciat întîi și întîi de intelectualii adevărați care știau că avusesem dreptate. Și-atunci abia s-au pus bazele viitorului scriitor, după cum avea să remarce, profetic, Belu Silber, mai tîrziu
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
intrarea în R.l. cu eminentul critic plastic Radu Bogdan (nici o rudenie cu celălalt). Bucuros, el exclamase subliniind ironia cu gesturi amicale: "Uite cine se zice că-i antisemit, autorul Galeriei!" Într-adevăr, de la Hary Brummer, de pe vremuri, mi se trăgea faima că aș fi un filosemit. Generația mai nouă, deobicei dezrădăcinată, nu știu de ce azi mă socotește antisemit. Exact ca pe Manolescu și Liiceanu, care, pe timpuri, erau și ei niște jidoviți. Dumnezeu să-i mai înțeleagă! Se știe că extremitățile
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
făcut. De aceea recunoașterea titlurilor de studii străine în România, pune - și această formalitate - probleme: se procedează cu multă încetinire. Alte asemenea fenomene, cu ani în urmă, s-au petrecut și în lumea teatrelor. Un mare regizor român de înaltă faimă, altul, și el de notorietate internațională, după ce începuseră să lucreze cu actorii din țară, au fost constrînși să plece - pentru că "incomodau" sau "umbreau" gloriile noastre locale din vremea deceniilor totalitare. În acest timp însă, alți regizori români valoroși, mai tineri
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
neputință să treci apele Pacificului reci ca gheața, - dacă nu ai comandat cumva pentru traversare vreun yacht, greu plătit... Se făcuseră fel de fel de presupuneri asupra motivului care îi determinase pe pelikani să-și stabilească reședința tocmai acolo, unde faima italianului cu borsalina trasă pe-o sprînceană, generos cu amantele, avea să rămînă legată pentru totdeauna, ca de un principat, de insula pelikanilor, a cărei închisoare va fi desființată definitiv în anii 1960 și... Las la o parte construcția tip
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
atâtea capete luminate, începând cu primarul împătimit de cultură, sponsorizând revista locală și cu profesorul Al. Buleandră, redactor-șef la Magazinul de Urziceni. Dar ce stau eu și mă mir... Urziceniul, față de atâtea orășele mai mici, avea pe vremuri o faimă a lui de muzicanți de forță, - vestiții lăutari nelipsiți la chefuri, nunți, ca și înmormântări, când legau de gâtul viorilor năframe albe. Orice urzicenean în vârstă nu poate să nu știe de familia Carabulea ori de tribul Olmazu (cu acordeonistul
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
iarmarocul local, își legau boii, caii... Din acest punct începea ulița numită Țigănie, aici locuind majoritatea lăutarilor renumiți... Ei, și în toiul unei veri fierbinți și prăfoase, la Monument avu loc evenimentul mult comentat de generațiile următoare, întrecând până și faima manevrelor militare ce aveau loc din când în când în împrejurimi... Într-o bună zi, un scamator, un mare iluzionist din stirpea bucureșteană, anunțase pe niște afișe mari lipite pe obloanele prăvăliilor că împăratul Napoleon al francezilor avea să le
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
Pavel Șușară Referindu-se, în însemnările sale, la momentul imediat următor terminării războiului (anii 1919-1920), Corneliu Baba mărturisește fără echivoc: ,,...făceam ce voiam, căpătasem faimă și aere de portretist, lucru justificat de un anumit orgoliu al vîrstei." Era încă perioada craioveană, cînd el lucra constant în atelierul tatălui său și cînd supravegherea acetuia se exercita atent, dar fără intervenții explicite, cu excepția momentelor în care normele
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
Nu se știe nimic despre lucrările din această perioadă, fie pierdute cu totul, fie rătăcite anonim prin vreo colecție particulară sau chiar păstrate cu discreție în familie. Că faptele stăteau chiar așa, cum o spune pictorul, că dobîndise adică o ,,faimă de portretist", este un adevăr incontestabil. Primul argument ar fi acela că, înzestrat cu o îndemînare ieșită din comun pentru desen, Baba nu putea să nu-și folosească această calitate pentru a face cu precădere lucruri ce se bucurau de
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
nefiresc de convins de tot ceea ce spune, afirmațiile sale sînt apodictice. De exemplu: "Adrian Popescu rămîne exclusiv neomanierist, Petru Romoșan e fundamental textualist, iar Paul Daian este în mod decisiv postapocaliptic". Textualismul se bucură în ochii autorului nu doar de faimă literară, dar conferă și un fel de superioritate etică. Un volum care se ocupa de fenomenul în speță a fost oprit de cenzură pentru că valida promoția textualistă, iar Eugen Simion este înfierat pentru că nu s-a ocupat de textualiști înainte de
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
fost cel mai des invocat ca marcă a acestui autor: lumea sudică. De aici, comparații aiuritoare: cu Ștefan Bănulescu sau Panait Istrati. E într-adevăr vorba în tot ce a scris Fănuș Neagu despre un cosmopolitism dunărean care a făcut faima multor scriitori de la noi, în România sau în afară. Dar se știe că nu materialul face faima, ci atitudinea față de el. Fănuș Neagu se comportă hulpav față de această mină de aur pe care o reprezintă Brăila natală. Pe de-o
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
Ștefan Bănulescu sau Panait Istrati. E într-adevăr vorba în tot ce a scris Fănuș Neagu despre un cosmopolitism dunărean care a făcut faima multor scriitori de la noi, în România sau în afară. Dar se știe că nu materialul face faima, ci atitudinea față de el. Fănuș Neagu se comportă hulpav față de această mină de aur pe care o reprezintă Brăila natală. Pe de-o parte, îi degustă și îi exploatează mitul, pe de altă parte, are ambiții naturaliste. Prin felul în
Apogeul creatiei lui Fănus Neagu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15900_a_17225]
-
dădeau năvală în Senat și îi trăgeau de bărbi pe bătrânii romani neclintiți în măreția lor, purtându-se cu ei ca și cu niște jucării?... Cuvinte tipice ale unui perdant, de când lumea. Și care nu va câștiga niciodată nimic. Decât faima, decât gloria... Ce gafă însă... La Praga, în 1969, ceva obscur, o pornire subconștientă mă făcuse să intru într-o mică ceasornicărie din centrul orașului unde, vorbind prin semne, stânjenit, îi dădusem de înțeles patronului că vreau să cumpăr un
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
Era, cred, bucuros că poate comenta un despărțămînt al literaturii române (pe care o iubea efectiv) în care rolul evreilor s-a manifestat cu pregnanță. Și acesta a fost, cu siguranță, mișcarea de avangardă, care și-a cucerit o îndreptățită faimă mondială care ține și astăzi afișul. Mă așteptam ca acel capitol introductiv (Evreii în mișcarea de avangardă) să fie mai dezvoltat și să cuprindă și un examen de antropologie culturală care să expliciteze de ce evreii au aglomerat, întreținut și dezvoltat
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
atrăgîndu-și fulgerele foștilor lui tovarăși comuniști, dezvăluia încă din 1938 mecanismul subteran al unui regim totalitar echivalînd cu una din cele mai mari imposturi pe care le-a cunoscut omenirea. Atît prin lucrările lui autobiografice cît și prin romanul de faimă mondială Zero și infinitul, explicînd îndeosebi tehnica mărturisirilor spontane - torturi, presiuni psihologice, mistică a sacrificiului ideologic - extorcate unor veterani ai revoluției în frunte cu Buharin, Koestler a operat mult înainte de Soljenițîn o breșă importantă în zidul tăcerii edificat de intelighenția
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
aur fin, cizelat. Din Rheingold, aurul Rinului. Așadar, șoldurile lui Göring sînt încinse cu aurul Rinului. Frunza de stejar, simbol al forței, înconjurînd șoldurile lui Hermann Göring. Ce simbol, o Loreley! De această uimitoare centură aurită, însoțită de buna-i faimă, atîrnă un pumnal de aur cu mînerul de asemeni cizelat. Croit pentru a servi la mistreți, care mă face să mă minunez că gazda noastră se împodobește cu el în casă și cînd e vorba doar să ne servească ceaiul
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
cele două mesaje lirice nemuritoare: Tristele și Ponticele, cântecele tomitane. Soarta ar fi FAMA lui Virgiliu. Corespunzătoare - în scenariu - Massmediei de azi, Radio și Televiziunii, forța de răspândire a știrilor, veștilor de tot felul, stăpânind și diriguind lumea, publicul ascultător. Faima, Svonul din Eneida virgiliană, căruia îi căzu pradă însuși Poetul iubirii, rău-făptaș... Portretul pe care Virgiliu îl face acestui Monstru care e Svonul, Faima publică (până la radio-Televiziunea actuală): ,,Monstrum, horrendum, ingens, cui quot sunt corpore plumae/ Tot vigilas ocului subter
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
Televiziunii, forța de răspândire a știrilor, veștilor de tot felul, stăpânind și diriguind lumea, publicul ascultător. Faima, Svonul din Eneida virgiliană, căruia îi căzu pradă însuși Poetul iubirii, rău-făptaș... Portretul pe care Virgiliu îl face acestui Monstru care e Svonul, Faima publică (până la radio-Televiziunea actuală): ,,Monstrum, horrendum, ingens, cui quot sunt corpore plumae/ Tot vigilas ocului subter, mirabile dictu/ Tot linguae, tot dens ora sonant, tot subrigit aures... Tam ficti pravique tenex quam nuntia veri." ,,Monstru fioros, uriaș, care câți fulgi
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
întâi, defunctul P.U.N.R. ulterior, și P.R.M. în clipa de față au constituit forțele care, într-un fel sau altul, au dat "culoarea locală" transilvăneană. Și tot acolo și-au aflat originea câteva dintre mega-escrocheriile care ne-au făcut faima în Balcani, începând cu uluitoarea mașinărie financiară "Caritas" și încheind cu straniile privatizări ce uneau Clujul cu miezul tare al țărăniștilor strămutați la București. N-ar fi greu să vorbim despre un excepționalism ardelenesc în sensul negativ al cuvântului, dacă
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
artifex pereo ! exclamația lui Nero înainte de a se sinucide - ce mare artist pierd eu insumi, și pierde lumea pentru că își ia viața... Din tot ce-a făcut, împăratul crud cu sine și cu ceilalți n-a lăsat moștenire, în afară faimei sale absurde, decat aceste cuvinte în stare să sfideze întreg pământul, întreaga istorie... Mă trezesc murmurându-le în limba latină, si mai ales când zic pereo! gură mi se deschide, cum ai înjură... Femeia, probabil că a observat că vorbesc
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
din prima căsătorie, care nici nu contează), disprețuitor cu fosta soacră, Voinițkaia, care-l idolatrizează, sfidător cu Astron, doctorul care știe că bolile invocate sînt fantasmagorii. Îi controlează pe toți cu o aroganță fără de seamăn, își ascunde tarele în spatele unei faime ce nu există, subjugîndu-i pe toți cu un cinism fără margini. Fură cu coada ochiului ca să surprindă reacții și să-i poată pregăti, în consecință, următoarele mișcări. Genială scena împăcării din final. Distribuirea lui Cornel Scripcaru în Astrov nu este
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
în Europa se călătorea mult mai ușor (exceptînd mijloacele de locomoție) și că un scriitor ca Honoré de Balzac s-ar fi plimbat prin țările continentului nostru liber ca pasărea cerului. Cîtuși de puțin. În primul rînd, Balzac nu avea faima de astăzi. În al doilea rînd, birocrația nu a născocit-o secolul XX. În al treilea rînd... Dar să lăsăm faptele să vorbească. Traducem din cartea monumentală a lui André Maurois Prometeu sau viața lui Balzac, în traducerea lui Marcel
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]