1,090 matches
-
doamne, București, 1983; Teze neterminate, București, 1991; Loc psihic, Cluj-Napoca, 1991; Poeme nerușinate, București, 1993; Jocurile manierismului logic, București, 1995; Cartea mâniei, București, 1997; Apocalipsa după Marta, Cluj-Napoca, 1999; Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României”, Cluj-Napoca, 1999; Falanga, Cluj-Napoca, 2001; Ionescu în țara tatălui, Cluj-Napoca, 2001; Filosofia lui Caragiale, București, 2003. Ediții: Nae Ionescu, Prelegeri de filosofia religiei, Cluj-Napoca, 1993; Alexandru Vona, Ovidiu Constantinescu, Ferestre întredeschise, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997 (în colaborare cu Ion Vartic); C. Rădulescu-Motru, F.
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
Rădulescu-Motru în articolul Scriitorii monopolizați sau Finanța literară (din mai 1909), precum și în aprecierile negative la adresa întregii literaturi a momentului, pe care le face la sfârșitul aceluiași an Eugen Porn, opinii ce declanșează o ascuțită polemică cu revistele „Cumpăna” și „Falanga”, urmată de o intervenție a recent înființatei Societăți a Scriitorilor Români la Camerele Legiuitoare, prin care se cere respingerea acordării cetățeniei criticului denigrator, de origine evreiască. Cu acest prilej C. Rădulescu-Motru lansează o așa-zisă anchetă, intitulată Evreii și literatura
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
dans la peinture animalière de Leconte de Lisle. La Craiova va fi profesor secundar (1930-1960), ulterior cadru didactic universitar, șef al Catedrei de limbi moderne, până la pensionare (1972). Debutează cu versuri în 1925 la „Foaia tinerimii”, continuând să colaboreze la „Falanga”, „Ritmul vremii”, „Universul literar”, „Familia”, „Viața românească”, „Ramuri”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Manuscriptum” ș.a. Prima carte, Trepte, îi apare în 1944. Poezia lui P. se resimte de experiența simbolistă. Lumea copilăriei, trecutul, amintirea - teme recurente în operația de excavare arheologică a
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
de la „Literatorul”. Nu se prea putea lăuda cu sănătatea, o boală de rinichi, care avea să-l și răpună, chinuindu-l în ultimii lui ani, petrecuți la moșia pe care o avea la Râmnicu Sărat. A colaborat la „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Ilustrațiunea română”, „Minerva”, „Rampa”, „Țara nouă” (Iași), „Flacăra”, „Junimea literară”, „Ilustrațiunea națională”, „Epoca”, „Foaia interesantă” (Orăștie), „Les Annales roumaines”, „Dezrobirea”, „Drum drept”, „Săptămîna” (Râmnicu Sărat), „Apărătorii patriei”, „România nouă”, „Calendarul literar al României Mari”, „Gloria României”, „Săgetătorul”. Împreună cu
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
alese, pref. Sanda Radian, București, 1953; Furtună veteranul, îngr. și pref. I. D. Bălan, București, 1961; Scrieri, îngr. și pref. Ilie Dan, București, 1968; Tulie Radu Teacă, îngr. și pref. Ilie Dan, Iași, 1987. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Literatura „Vieții românești”, „Falanga literară și artistică”, 1910, 7; Botez, Pe marginea cărților, 126-130; G. Ibrăileanu, Scriitori români și străini, Iași, 1926, 93-97; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 125-135; Al. A. Philippide, „Într-un colț de rai”, ADV, 1931, 14 488; Izabela Sadoveanu
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
petrolist. A absolvit liceul la Ploiești, unde a și debutat cu versuri în ziarul „Ploieștii” (1905), continuând cu alte apariții în „Voința Prahovei”, „Lumina”, „Biruința”. Revine la București pentru a studia la Școala de Belle-Arte, extinzându-și colaborările la „Viața”, „Falanga”, „Versuri și proză”, „Epoca”, „Insula”, „Flacăra”, „Viitorul”, folosind uneori și pseudonimul Claudia Cridim (împrumutat de la primul ei soț, poetul Christea N. Dimitrescu). Urmează și Conservatorul de Artă Dramatică (clasa Lucia Sturdza-Bulandra). În 1914 se căsătorește cu Ion Minulescu, debutează pe
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
împătimit, este prezent într-o mulțime de publicații: „Flacăra”, „Națiunea”, „Viitorul”, „Foaia interesantă”, „Viața literară și artistică”, „Foaia pentru toți”, „Noua revistă română”, „Curierul literar”, „Generația nouă”, „Viața literară”, „Vieața nouă”, „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Contimporanul”, „Cuget românesc”, „Falanga literară”, „Gândirea”, „Integral”, „Junimea literară”, „Letopiseți”, „Luceafărul”, „Lumea”, „Propilee literare”, „Rampa”, „Universul literar”, „Viața românească”, „Dimineața”, „Sburătorul”, „România literară”. În 1928 i s-a decernat Premiul Național pentru Poezie. Poezia de tinerețe, de până la 1906, anticipă destul de vag tiparul lirismului
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
profesiile folosesc forțele vindecătoare ale reflexologiei pentru o sănătate deplintc "Oameni de toate profesiile folosesc for]ele vindec\toare ale reflexologiei pentru o s\n\tate deplin\" Foto 50: Stimularea reflexelor creierului pentru o memorie mai bună. Masați mai întâi falangele superioare ale degetelor mari, apoi continuați cu vârfurile celorlalte degete. Foto 51: Luați o pauză pentru a vă relaxa ochii obosiți. Masați fiecare deget de la vârf până la bază, acționând și asupra pieliței dintre degete. Foto 52: Masarea corectă a părții
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
în revista „Cultura poporului” (Cluj). În același an publică în „Voința Ialomiței”, „Dreptul Ialomiței”, „Marea Neagră”, „Gloria Dobrogei”. A semnat și Acs, G. Acs, Acsint, George Pandurul, George Axinteanu-Panduri. A colaborat cu proză, versuri, publicistică socială și culturală la „Ritmul vremii”, „Falanga literară și artistică”, „Familia”, „Universul literar”, „Cuvântul”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Basarabia” ș.a. În 1941 a fost director al revistei „Pan”. Debutează editorial în 1930 cu romanul Piatra neagră, ce purta o scurtă
ACSINTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285155_a_286484]
-
organizarea unor manifestații asemănătoare în alte 84 de localități 2. În cursul anului 1939, datele oficiale înregistrează cele mai multe conflicte de muncă în ramurile industriale în care femeile aveau o pondere considerabilă 3. Multe tinere, mai ales eleve, au activat în Falanga străjerelor, aflată, ca și Falanga străjerilor sub comanda lui Carol al II-lea. Asociația Creștină a Femeilor Române era și ea subordonată Marii falange. Instituția străjeriei urmărea educarea tineretului „în spirit religios și patriotic”, însă nu mai puțin și în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
alte 84 de localități 2. În cursul anului 1939, datele oficiale înregistrează cele mai multe conflicte de muncă în ramurile industriale în care femeile aveau o pondere considerabilă 3. Multe tinere, mai ales eleve, au activat în Falanga străjerelor, aflată, ca și Falanga străjerilor sub comanda lui Carol al II-lea. Asociația Creștină a Femeilor Române era și ea subordonată Marii falange. Instituția străjeriei urmărea educarea tineretului „în spirit religios și patriotic”, însă nu mai puțin și în scopul de a întări autoritatea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în care femeile aveau o pondere considerabilă 3. Multe tinere, mai ales eleve, au activat în Falanga străjerelor, aflată, ca și Falanga străjerilor sub comanda lui Carol al II-lea. Asociația Creștină a Femeilor Române era și ea subordonată Marii falange. Instituția străjeriei urmărea educarea tineretului „în spirit religios și patriotic”, însă nu mai puțin și în scopul de a întări autoritatea regală și de a contracara influența organizațiilor de tineret legionare 4. Cu toate eforturile depuse pentru a stăvili revizionismul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Buznea, țărani. B. a avut o tinerețe supusă lipsurilor și incertitudinilor, neizbutind să-și termine studiile începute la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Prin 1926-1927, frecventa cenaclul lui Mihail Dragomirescu și încerca să se afirme cu versuri la „Falanga” și „Universul literar”. Mai apoi, pe când era în serviciul Bibliotecii Comunale din Brăila (1929-1939), a lucrat și ca redactor la „Expresul”, „Luceafărul”, „Luceafărul literar și artistic”, „Curierul”, „Relief dunărean”, „Gazeta Brăilei”, colaborând totodată și la alte periodice. A publicat versuri
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
la Brașov și casa spulberată sub ultimul, devastator bombardament, în 1944 - repere ale unei existențe agitate -, își vor găsi ecou în stihurile sale intimiste, circumstanțiale. Alte colaborări ale poetei apar în „Miorița”, „Viața nouă”, „Mișcarea literară”, „Ritmul vremii”, „Viața literară”, „Falanga”, „Revista scriitoarei”, „Cuget clar”, „Adevărul literar și artistic” sau, în Ardeal, „Societatea de mâine”, „Patria”, „Utopia”, „Darul vremii”, „Hyperion”, „Gazeta Transilvaniei”, „România tânără” (pe care o va redacta alături de I. Hașeganu la Brașov, în 1942-1943) ș.a. Primele versuri ale poetesei
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
asemenea o retipărire. Urmează fotografia lui Mihail Dragomirescu, o listă a lucrărilor sale și o dare de seamă a aceluiași asupra mișcării literare și culturale din anul precedent. Ideile expuse aici de critic vor fi reluate și dezvoltate în revista „Falanga”. Colaboratorii sunt, în majoritate, cei de la „Convorbiri critice”. Semnează versuri D. Nanu, Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, Donar Munteanu, Al. T. Stamatiad, Radu D. Rosetti, G. Tutoveanu, iar proză, I. A. Bassarabescu (schița Noi și vechi). Ilarie Chendi scrie articolul Doi
CALENDAR LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
urmașul stângiștilor care Încercau să ia puterea prin forță În 1936. Se revizuiește astfel episodul alegerilor din 1936, În vreme ce Partidul Socialist și susținătorii săi acuză Partidul Popular al premierului José María Aznar de a fi, În fapt, succesorul mascat al Falangei lui Franco. Se reia bătălia din 1936-1939, și sunt foarte multe voci care revin asupra momentului războiului civil. Al doilea exemplu Îl constituie Argentina. În alegerile din 2003, Nestor Kesner vine la putere având ca una dintre principalele teme ale
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Iași, 1898; Petale, Iași, 1909. Traduceri: Jean Richepin, Corsarul, Craiova, 1899; Felice Cavalotti, Cântarea Cântărilor, Iași, 1901; Edmond Rostand, Samariteanca, Iași, 1908. Repere bibliografice: Emil Gârleanu, „Două vieți” de Gordon, „Evenimentul”, 1902, 2; Mihail Dragomirescu, „Petale” de G. V. Botez-Gordon, „Falanga”, 1910, 2; N. Iorga, Un volum de versuri din Iași, NRL, 1910, 10; E. Herovanu, Orașul amintirilor, București, 1936, 225-232, 261-262; Liliana D. Popovici, Un gingaș poet ieșean, „Opinia”, 1938, 9448, 9450; Sadoveanu, Opere, XVI, 505-519; Mănucă, Analogii, 245-250. D.M.
BOTEZ-GORDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285834_a_287163]
-
la putere, unei publicistici devotate (până la mistificare) noului regim. Moare în urma unei crize cardiace. După debutul din „Foaia populară” (1899), B. publică texte umoristice, în proză și versuri, la „Zeflemeaua”, „Belgia Orientului”, „Furnica”, unde a fost și redactor, „Țivil-Cazon”, „Sămănătorul”, „Falanga literară și artistică”. Mai ales în acești primi ani iscălește și altfel decât cu numele său: J. B., Bz, J. Bz., Vic, Victor, I. B. Victor, I. Botez-Victor, J. Botez-Victor, Joachim Belferul, Un belfer. A mai colaborat cu articole, schițe
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
1964, când demisionează definitiv din armată, reținând din cariera armelor doar „suflul comportamental al militarului activ” și respectul pentru valorile fundamentale ale profesiei, între care, nu în ultimul rând, „dimensiunea riscului”. Debutează în 1948 cu versuri publicate în revista școlară „Falanga” a Liceului „Mihai Viteazul”. Tot atunci, un Imn sportiv, scris la cerere și în a cărui substanță lexicală „mocnește seismica protestatară” a poemelor de mai târziu, îl consacră ca „poet preferat al cartierului”, după propria expresie. Adevăratul debut îl constituie
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
Munții Apuseni, unde rămâne până în mai 1910. Dobândește oarecare notorietate cu volumul De la țară (1906), pentru care este premiat, în 1907, de Astra, colaborează la „Viața românească” (din 1906), la „Revista politică și literară” (Blaj), „Lupta” (Budapesta), „Neamul românesc literar”, „Falanga”, apoi la „Cosinzeana” (Orăștie), „Tribuna” și „Românul” (Arad), continuând să publice în „Luceafărul”, „Foaia poporului”, „Viața românească”. Transferat la Orlat, lângă Sibiu, rămâne aici până în 1919, cu o întrerupere în timpul războiului. În 1910, îi apar volumele În întuneric și Două
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
care tulburarea memoriei privește atât evenimentele și faptele dinaintea debutului bolii, cât și cele petrecute după debutul acesteia; f) amnezia tardivă (întârziată) este consecutivă unei tulburări de conștiință. AMPRENTĂ DIGITALĂ (fr. empreinte digitale; engl. fingerprint)- Configurația striurilor suprafeței tegumentare a falangei distale a unui deget; urma lăsată de degete pe suprafețele atinse (utilizată de obicei pentru identificarea persoanei). Aceste urme sunt individualizate, fiind caracteristice fiecărui individ, și se obțin prin aplicarea pe o foaie de hârtie a falangelor distale marcate/muiate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
suprafeței tegumentare a falangei distale a unui deget; urma lăsată de degete pe suprafețele atinse (utilizată de obicei pentru identificarea persoanei). Aceste urme sunt individualizate, fiind caracteristice fiecărui individ, și se obțin prin aplicarea pe o foaie de hârtie a falangelor distale marcate/muiate în tuș. AMPUTAȚIE (< fr. amputation, cf. lat. amputatio, -onis) - Ablațiunea chirurgicală a unui membru sau segment de membru, prin secționarea părților osoase, dar cu conservarea părților moi (lambouri cutanate și mușchi), cu care se poate forma bontul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
timp, se constată instalarea paraliziei sub forma amiotrofiei ce interesează musculatura bicepsului și a brahialului anterior. d) Paralizia nervului median - datorită acestui nerv, se produc flexia mâinii pe antebraț, flexia degetelor, mai ales a degetelor II și III, flexia primelor falange, flexia policelui, opoziția și abducția policelui. O leziune la nivelul antebrațului imprimă o atitudine patologică a mâinii și degetelor. Bolnavul nu poate efectua suficient sau deloc abducția, flexia și opoziția policelui, nu poate realiza pensa digitală nici cu degetele IV
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
suspendarea totală sau parțială a conductibilității nervoase. e) Paralizia nervului cubital, acesta fiind flexorul pumnului și al degetelor IV și V, adductorul policelui și abductor al ultimelor două degete. În caz de paralizie, se constată o atitudine particulară a degetelor: falanga a doua a policelui se află în flexie, la fel și ultimile două degete, cu excepția primelor falange. Degetele II și III prezintă o moderată extensie a primei falange și o flexie a ultimelor falange, realizându-se o atitudine caracteristică denumită
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
degetelor IV și V, adductorul policelui și abductor al ultimelor două degete. În caz de paralizie, se constată o atitudine particulară a degetelor: falanga a doua a policelui se află în flexie, la fel și ultimile două degete, cu excepția primelor falange. Degetele II și III prezintă o moderată extensie a primei falange și o flexie a ultimelor falange, realizându-se o atitudine caracteristică denumită gheară sau grifă cubitală. f) Paralizia nervului radial, care este un trunchi nervos cu fibre predominant motoare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]