1,426 matches
-
de puțini, iar aceștia străbat de demult timpul, venind să amintească?! Unul dintre ei este maestrul Benone Sinulescu, iar fermecătorul glăsuitor al melosului bucovinean Vasile Cănănău apare amintit între reflecțiile acestor cuvinte nevrednice nici pe departe a-i construi statura falnică și colosal de merituoasă în împăturirea muzicii folclorice moldovenești pe straturile istoriei neamului românesc, pentru că nu m-a lăsat maestrul să uit și eu! Atunci când mă apelează la telefon maestrul, știu că are a răscoli cu torentul conștiinței printre nume
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
de floare mereu rimează cu un soare. Credință-i totul, închinare, peste candoare inima cărare, pe care treci cu pasul tău de gând un rând mai sus, un spațiu frânt și mă amestec în coajă de copac să fiu un falnic răsfățat de zâmbetul adus ca un cadou ecoul dorului, ecou. Referință Bibliografică: Ecoul dorului / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1992, Anul VI, 14 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ECOUL DORULUI de PETRU JIPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385316_a_386645]
-
că oamenii il foloseau ca să se ghideze în drumul lor . Însă timpul nu iartă pe nimeni iar el , copacul , îmbătrânise , Crengile au început să i se usuce , frunzele să-i cadă rămânând doar câteva duzini în ceea ce mai rămăsese din falnica lui coroană . La umbră acelui trunchi găunos m-am oprit și eu , l-am privit și l-am numit " Omenie " Citește mai mult Povestea unui copacIn anii cei dintâi copacul nu era decât o tulpină firava cu câteva crenguțe și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
că oamenii il foloseau ca să se ghideze în drumul lor . Însă timpul nu iartă pe nimeni iar el , copacul , îmbătrânise , Crengile au început să i se usuce , frunzele să-i cadă rămânând doar câteva duzini în ceea ce mai rămăsese din falnica lui coroană . La umbră acelui trunchi găunos m-am oprit și eu , l-am privit și l-am numit " Omenie "... XIV. POVESTEA UNUI COPAC, de Remus Strugar, publicat în Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016. Povestea unui copac În
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
că oamenii il foloseau ca să se ghideze în drumul lor . Însă timpul nu iartă pe nimeni iar el , copacul , îmbătrânise , Crengile au început să i se usuce , frunzele să-i cadă rămânând doar câteva duzini în ceea ce mai rămăsese din falnica lui coroană . La umbră acelui trunchi găunos m-am oprit și eu , l-am privit și l-am numit " Omenie " Citește mai mult Povestea unui copacIn anii cei dintâi copacul nu era decât o tulpină firava cu câteva crenguțe și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
că oamenii il foloseau ca să se ghideze în drumul lor . Însă timpul nu iartă pe nimeni iar el , copacul , îmbătrânise , Crengile au început să i se usuce , frunzele să-i cadă rămânând doar câteva duzini în ceea ce mai rămăsese din falnica lui coroană . La umbră acelui trunchi găunos m-am oprit și eu , l-am privit și l-am numit " Omenie "... XV. DÂNSUL MUZEI, de Remus Strugar, publicat în Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016. Dânsul muzei Unde ești tu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
nealterată memoria. Pietrele care, cândva, au consolidat și înfrumusețat bisericile și mănăstirile sale zac acum în fundații de case. Pentru a-i cunoaște istoria, pentru a-i cunoaște oamenii, trebuie să pătrunzi în spațiul său spiritual. Fiindcă adevăratele „pietre“ ale falnicei capitale voievodale de odinioară se găsesc la bibliotecă. În negura istoriei În anii 953-954, episcopul Hieroteus vine la nordul Dunării, în părțile bănățene, „unde păstorește creștinii de aici, după ritul bizantin“, scria istoricul dr. Ioan Hațegan în volumul „Din cronologia
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
întreabă chirurgul după ce a lăsat bisturiul și este acum pregătit să ia dalta sau freza pentru a încheia o lucrare care i-a fost aproape de suflet - o privire în timp, ca un mesaj pentru lumea pironită în călduța lâncezeală a „falnicelor” neîmpliniri: „Ochiul timpului”, sculptura din lemn și bronz, cuburi care se înalță spre cer, undeva unde dobândesc alte forme mai blânde... În atelier, așchii de lemn și metal. Pentru moment nu realizez că acum și ele au valooare simbolică. „Să
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
smolite și lucioase preiau paleta îngerească, fragilă și frumoasă?! Și pentru că toliba e floarea lui Arash, sătulă ca s-aștepte admiratori cuminte, Kalida hotărăște să le-o ia dânsa înainte! Va duce la paradă suratele din lan pe un triciclu falnic, înalt și-ncăpător, urcându-le cuminte pe șa ori pe ghidon, în straița-mpletită ce-n spate ea o poartă, pe umerii cu aripi de nor multicolor! Să fie toate muze ale credinței că în lalea iubirea se află-n apogeu
ELOGIU LALELELOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384877_a_386206]
-
Tot am salvat luminile candorii, Cu-mbrățișarea caldă din sărut. Și-am pus, în loc de lacrimi, limpezi, stropii Prelinși pe fața toamnei, tristă, lungă Și am aprins culorile din ochii Ce căutau spre infinit s-ajungă. Iar lângă drum ne-așteaptă, falnici, plopii. Departe, orizontu-i doar o dungă. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: CANDOARE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2090, Anul VI, 20 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CANDOARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384893_a_386222]
-
țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara va vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu va speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n vai și-n lunca Marșuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
Bravi ostași ai țării mele,Ați luptat învingători,Cucerind redute grele.Lupte aprige la Plevna,La Smârdan ori la Vidin,Au aprins în suflet râvnaDe-a-mplini un plan divin. Dacă țara va vrea vajniciSă luptați spre libertate,Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarteZiua voastră e aproape,Zi din maiul înflorit,Cerul vrea să vă adapeFlori pe piept din mal ivit.Cerul vrea să vă aducăUn omagiu de culori,Să se-audă-n vai și-n luncăMarșuri, vesele cântări.Bravi ostași
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara va vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n vai și-n lunca Marșuri
TRIPLA SEMNIFICATIE A ZILEI DE 9 MAI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384413_a_385742]
-
alții necunoscuți - pentru a ridica o țară vândută bucată cu bucată de cei care cică ne reprezintă interesele, spre „binele și prosperitatea noastră”. Din gânduri, m-a trezit brusc, monumentul tanchiștilor sovietici, aflat la extremitatea vestică a cimitirului eroilor. Din falnicul monument - care fusese până înainte de 1989 situat în actuala Piață Avram Iancu, în spatele Catedralei Ortodoxe - a rămas un mic postament în formă de trunchi de piramidă, de pe care un tanc T 34 în miniatură, turnat în bronz, își îndreaptă țeava
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
astăzi către est, așteptând, probabil, un nou răsărit... mai bun, mai prietenos, mai uman... 4. Valul amintirilor Cotesc la dreapta, spre locul în care ai mei își petrec eternitatea, aflat la câțiva metri, sub doi castani ce îl umbresc cu falnica lor coroană. Când au crescut atât de mari?... Când s-a scurs atâta timp?... În 1951, când părinții mei și-au înmormântat primul copil, erau doi puieți piperniciți, îmi povestea mama... După șapte ani, aveam să apar eu și, în pofida
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
sunt altceva decât din ce în ce mai bătrâne ziduri din care se clădește viața, pe când uitarea e înnoptare treptată a zidurilor acestora ce-și dau locului sub soare vămile! Cultura noastră românească teatrală, cinematografică ori de televiziune a fost un castel cu turnuri falnice neînalte la nori, urcate la ochii cerului ce-și petrec arderea deopotrivă virtual și-n act. Generația tânără de azi e de popas, întâlnire, îmbrățișare, despărțire cu și de o generație de aur a teatrului, cinematografiei și televiziunii românești. O
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ. DACĂ O AVEM PE MAESTRĂ, MAI AVEM SPERANŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384556_a_385885]
-
se prăbușească în acele abisuri, ce șanse ar mai fi de salvare? Dar, decât asemenea socoteli, mai bine îți zici: Doamne, apară-mă de orice rău! Așa că stăteam liniștit la hublourile avionului, priveam cu adâncă liniște măreția peisajului. Masivele cele falnice ale Munților Hymalaya rămăseseră cam într-o parte. Intrasem într-o altă zonă. Un ocean de nori cețoși și întunecați cuprinseseră totul. Întunericul ăsta a durat cam douăzeci de minute. Când negurile se dădură la o parte, ca în basme
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
Toamna pe deal întinde generoasă, brațe pline cu belșug de poamă deasă. În coș așez cu grijă, mere și gutui. Cu aroma lor „să rup gura târgului"! Din dealuri, stejarii cu frunze ruginii privesc de sub poale, culegători de vii. Nucii falnici, bătuți de vânt vijelios, plâng de grija roadelor căzute pe jos. Ciocârlia-și ascunde cântec de jale că, pe frig și ceață, tristețea-i prea mare. Vântul duce în zare, jalea frunzelor că, nimic nu le poate fi de ajutor
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
ÎMBRĂȚIȘATE Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod. La rugăciune, alți muguri cresc frunze renăscute-n ram cu rod. Gropari le sunt falnicii copaci, că le adună la rădăcini. De-a nu uita cât le-au fost de dragi, când erau părinți și prieteni. Iar în crematoriul frunzelor persistă fumul de tămâie. Să amintească oamenilor că, moartea este veșnicie. Dorințe mor îmbrățișate, când
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
mă face în văzduh pierdută. Mă conduce-n Codru, ca să-i fiu mireasă. Toamna cu belșugu-i de-a ne fi nănașă. Vântul cu-a lui scripcă, șugubăț și hoinar, se-nvrednicește să ne fie lăutar. Vin nuntași cu droaia în falnicii copaci, pe veci să ne fie prieteni buni sau frați. Vântul duce veste de nunta Codrului. Iar eu, o visătoare, că-s mireasa lui. Departe de lume ne vom face casă că, de ea, iubirea e neînțeleasă. Pe inocență să
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TOAMNĂ ÎN PARC Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNĂ ÎN PARC Prin parcul vechi cu arbori seculari, Pe alei pavate cu frunze policrome, Mă plimb sub bătrânii falnici castani, Să simt savoarea strugurilor arome. În peisajul toamnei cu colorit cromatic, Mă simt la brațul tău atât de minunat, Iar cerul pare mult primăvăratec, Sufletul îmi e nespus de încântat. Pe o bancă de multe timpuri învechită, Toamna admiră
TOAMNĂ ÎN PARC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384694_a_386023]
-
ce pâlpâie în noi Redați-le speranță când aripile lor se frâng . Redați-le, redați-ne încrederea-n ziua de mâine Fără difernțe între săraci și bogați Să aibă cu toții pe masă...o bucată de pâine Să fim uniți sub falnicii Carpați Ei, noi, toți dorim stabilitate-n țară Un trai decent, o viață normală Nu vor,să fie umiliți aici și afară, Vor să se mandrescă cu a lor țară. In casa lor să fie iubire, în suflet primăvară Chiar
GLASUL GENERATIEI DE AZI de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384697_a_386026]
-
Și-acum, poți pune planul în aplicare. Plecă Zefir, ajunse la cuptoare unde-l găsi pe Mărțișor glumind cu Norocel. - Ce faci, amice? Ești vrednic de admirat! zise Zefir impresionat de noua înfățișare a lui Mărțișor. Așa cum ai învins toți falnicii războinici ai Măriei Sale și-așa cum îți sunt îmbrăcămintea și armura, îmi pari un zeu măreț, nu muritor de rând. - Să nu râzi de mine, căpitane, eu te respect prea mult! îi zise Mărțișor. - Dar cine râde? Știi prea bine că
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
E și visul ăsta ca un fel de luptă, Jumătate rugă,jumătate rug. * Cănd gemănd în carne eu la vis mă-njug, Atunci veșnicia blănd în sfere-mi căntă Iar dureri ,păcate nu mă mai frămăntă, Stau tăcute toate-n falnicul coșciug... E și visul ăsta ca un fel de luptă, Jumătate rugă, jumătate rug. Referință Bibliografică: Rondelul lui Don Quijote / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1509, Anul V, 17 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Alexandru Maier
RONDELUL LUI DON QUIJOTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382391_a_383720]
-
Al vieții de Afară... Ei ară Absolutul, Brăzdând Sobrietate în Artă, infinit... Și-o Demnitate Sacră, ce munții ii doboară, Topindu-i rând pe rând, ca-ntr-un imens decor, Ce-n Marea Năzuinței se nasc a mia oară Sub falnica simțire a Vocii de Tenor... Înmărmurești ca stânca, când Gongul te surprinde, Trăgându-te-n Poveste... Incontrolabil Val... Ca mlaștina-nsetată, cu totul te cuprinde Și 'neacă străduința de a răzbi la mal... Înoți de data asta în Marea de
MOMENTE DIN VIAȚĂ, LA OPERĂ de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382452_a_383781]