1,434 matches
-
multă apă și se îneacă. Altădată, reprezentațiile de factură mediocră distonau cu galantele spectacole de revistă, astăzi, teatrul păstrat de eroii lui rezistă sub năvălirile teatrului cu numele. Dar tot nu e rău! Argumentul convingător îl dă, printre alte teatre falnice, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București. El strânge ca-ntr-un rai o pleiadă de actori de o autentică și elegantă generozitate, ce joacă, uitând orice neplăcut gest de ocolire din partea notabililor oameni ai tuturor guvernelor de după 1989. Trupa
CRISTINA STAMATE. PREIA ŞI DĂ CARATELE TEATRULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Cristina_stamate_preia_si_d_aurel_v_zgheran_1394013905.html [Corola-blog/BlogPost/383457_a_384786]
-
Când te chemam la joacă pitulat în vie Cu cântecul acela fals de ciocârlie. În ochii ca măslina aprinși ca doi tăciuni Vedeam lucind iubirea în raiul de sub pruni. Ne ascundeam adesea în grabă la amiază Sub un bătrân și falnic nuc care cutează Să pună barieră infernului de cald Și să creeze-o oază din frunze de smarald. Visam cu voce tare adeseori pe rând Apoi tăceam de-odată în liniște-admirând Și clipocitul leneș al apei din pârâu Și galbenul
ERAM AŞA DE TINERI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/emil_susnea_1488738939.html [Corola-blog/BlogPost/379568_a_380897]
-
ale unor autori contemporani, cea a compozitorului Sergiu Pobereznic a acoperit absența sa de pe scena Ateneului din Bacău, fiind ascultată și apreciată la Ploiești. Programul concertului a fost magnific, preamărind iubirea, împânzind din fireturile notelor muzicale rafinate, un cer sonor falnic și plin de armonie, spre încununarea femeii, torța incandescentă a iubirii! În toate privințele superior, concertul simfonic de la Ploiești a transfigurat în monumentalitatea sonoră lirică a comunicării muzicale, iubirea, dreptul la iubire, ca terapie, într-o lume în care cugetele
SERGIU POBEREZNIC, ARTIST BUHUŞEAN LANSAT PE SCENELE MARII MUZICI, ALE LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_pobereznic_artist_buhu_aurel_v_zgheran_1383133848.html [Corola-blog/BlogPost/357440_a_358769]
-
cu mult soare, care inunda strada Principatelor Unite din București, eleva Rodica Angheelscu mergea cu pași grăbiți spre Liceul „Dinu Lipatti” ca să ajungă la ora de muzică a profesorului Gavril Prunoiu. Când am intrat pe poartă, în cei doi tei falnici se auzeau câteva mierlele care se întreceau în cântec, un concert de bun sosit al primăverii mult așteptate, la care pițigoii și sticleții le răspundeau cu ciripitul lor plin de veselie: „Vine, vine primăvara!..." Am zâmbit, le-am făcut din
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
spre Codrul-fără-sfârșit de la marginea împărăției păsărilor. Într-acolo se îndreptă și rățoiul cel bătrân. Nu mai era el chiar atât de viteaz cum fusese în tinerețe, dar își adună tot curajul să intre în umbra ca de noapte a copacilor falnici, crescuți cu crengile unele într-altele. Nu întâlni picior de animal și nu văzu aripă de pasăre în bezna codului acela și inima i se strânse ca o gheară în piept. În inima codrului se trezi deodată în fața unei căsuțe
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1463030475.html [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
au îndurat cu vitejie. Acum totul a rămas doar cioturi și scrum!... Nu știu de ce n-au lăsat oamenii în pace copacii, de ce i-au tăiat cu joagărele lor mari și negre, culcându-i la pământ. O mulțime de brazi falnici, paltini și molizi... De ce oare a mai rămas să se vadă, zăcând prăbușit și putrezit trunchiul unui fag noduros care intră, se vede clar, din ce în ce mai mult în pământ!... Nu știu de ce s-a dărâmat, putrezită, o șură veche, singuratică în mijlocul
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_de_april_viorel_darie_1391068796.html [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
eu, noi toți suntem la fel: Atingem cerul numai în visare. Dar vine timpul când, în mod fatal, Te frângi trosnind în vreascuri pentru foc Sub vreun topor ce mușcă ilegal, Copac sărman ce n-ai pe lume loc... Din falnicul stejar ce până ieri Sta neclintit în vânt de miazănoapte Au mai rămas câțiva tăciuni stingheri Și trei scântei care se pierd în noapte. Când vrei să zbori, pe jumătate frânt Și elanul ți-l retează rădăcina, Când ramuri ca
SCÂNTEI ÎN NOAPTE de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alin_adrian_ciolompea_1478546778.html [Corola-blog/BlogPost/372941_a_374270]
-
Mă plimb tăcută răcorindu-mi picioarele desculțe pe nisipul umed, când se sting lumini încet, încet și se ridică umbra nopții iar malurile se-nroșesc....să fie gândul meu? Din mare văd cum se ridic-alene, precum o minge-arzând în flăcări falnicul astru-al noii zile. Zâmbesc, gândesc frumos și-mi scald privirea-n depărtări... M-aplec timid spre tine și-ți șoptesc ușor: încă mai dormi, iubite? Îți mângâi fruntea 'naltă cu o timidă atingere de buze... Oare n-auzi cum
ZORII... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Zorii_.html [Corola-blog/BlogPost/372094_a_373423]
-
Vine să le vindece, nevăzută, numai bruma. Prea târziu și prea devreme - Urmele dispar în noapte, Neștiind cum să ajungă ariciul c-un măr în spate... SUB SEMNUL EXCLAMĂRII Ațâță îngerii, ei se rețin în mine... Și gura îmi aprinde - falnic rug, Gonește-mă din zilele divine - În tine vreau să intru ca-ntr-un jug. Și voievozii țării, a mirare, Sub semnul exclamării să mă țină În pieptul clipei caut a mea salvare: Mă chinuie, dacă nu poți, m-alină
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
din mit s-ar vedea om cu dalta modelat: s-au în veșnicie piatra eroului zidit când frigul lunii s-așterne peste sat. În Maramureș statuile din vale vorbesc în miez de tulpini prin atom, pădurea-n elegii sacramentale rămâne falnică în statui de Om. Trec și-acum amintiri pe lângă ele când meșterul le veghează de sus îmi revelează strălucirea unei stele așa cum o face pentru noi Iisus. E brațul meșterului un obicei deschis ce-nchide-n arbori comori de timp
ŞI STATUILE VORBESC, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Si_statuile_vorbesc_poezie_d_al_florin_tene_1364294012.html [Corola-blog/BlogPost/345442_a_346771]
-
și eu să fiu la înălțimea acestei lucrări. Nu știu cât am reușit, oricum am vrut din tot sufletul să continuu ceea ce a început Părintele Paroh Grigore Luțai. Ca să fac o legătură între cele două ctitorii, aș spune că rădăcinile celui mai falnic stejar din acest parc dendrologic sunt înfipte în pământul românesc de dincolo de Tisa, de unde își trag seva din vatra vechii ctitorii a Maramureșului. A fost o perioadă grea. Maicile de aici au venit de la alte mănăstiri. Suntem doar patru. Am
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1361863888.html [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
romanilor desfrânați. TEHOMIR Să vedem ce răsplată Îi aduce hotărârea-i neînduplecată. DECEBAL De asatădată câinele e mai îndârjit! El trebuie să știe că pământul daciei e sacru și iubit, El nu rabdă pe dușmani Chiar dacă se numesc ...romani. Munții falnici cu izvoare limpezi, văi răcoroase, Visteriei dă aur și-n câmpuri mănoase Rodesc grâne în holde frumoase. Bogății ce nu au alte țări, De aceea vin din cele patru zări Să ne cucerească, vărsând sânge de-al nostru și-al
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CARTEA VIEȚII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 2093 din 23 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului CARTEA VIEȚII Când vei deschide cartea vieții, Printre file vei citi cu mare drag, Despre anii falnici ai tinereții, Trecuți demult peste acest prag. Anii adunați în calendare, Care au întărit cândva pereții, Prinși în alte file fiecare, Astfel formează cartea vieții. Au fost multe evenimente, Mergând pe cărările tristeții, Care mai de care evidente, Scrise apoi
CARTEA VIEŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1474637012.html [Corola-blog/BlogPost/374177_a_375506]
-
din 18 februarie 2012 Toate Articolele Autorului ORICÂTE CUIE !! Oricâte cuie mi-ați bătut, Încercând să fiu distrus, Eu am luptat și am tăcut, Pentru a ajunge sus. Nu mai încercați zadarnic, Să demolați ce am construit, Voi merge înainte falnic, Cu pași mărunți spre infinit. Mă criticați că nu-s modest, Eu vă arăt doar cine sânt, Cum am trecut al vieții test, N-am fost o umbră pe pământ. Am să trec și eu în neființă, Fiind un simplu
ORICÂTE CUIE!! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oricate_cuie_mihai_leonte_1329630597.html [Corola-blog/BlogPost/346773_a_348102]
-
mult timp, până s-a înserat. A doua zi ne-am uitat să-l vedem dar, nu a apărut. Și-a făcut prezența peste câteva zile, în partea cealaltă a blocului, la fereastra de la bucătărie. Acolo a crescut un corcoduș falnic și pe crengile lui în fiecare dimineață vine și cântă: gugu-ștuc, gugu-ștuc... Noi, când îl auzim, deschdem fereastra, îl strigăm pe nume și îi punem firimituri de pâine, sau boabe de grâu, pe pervazul ferestrei. Sunt zile când nu părăsește
PRIETENUL MEU GUGUŞTUCUL, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_gugustucul_pov_al_florin_tene_1361611630.html [Corola-blog/BlogPost/352048_a_353377]
-
săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană, brăzdată de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
aducerea oilor acasă, mai ales că avea și un băiet cu numele de Dumitru, așa că îl invită și pe preotul Plutașu să-l onoreze cu prezența familiei sale la această aniversare, totodată să-i binecuvânteze și oile. Așeză sub salcâmul falnic din fața casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
sunt deșertăciuni! (Ecleziastul cap I-2) Pe bună dreptate, afirmația din Ecleziast a cutremurat toate generațiile prin adevărul care-l conține: „deșertăciune a deșertăciunilor, totul e deșertăciune și vânare de vânt!” Masă pe care scriu, ieri a fost un copac falnic. Mâine va fi cenușă... Din mugetul taurului care m-a speriat alaltăieri pe izlaz, azi am auzit doar sunetele zdrângului și pocnetele biciului făcute din pielea lui. Mâine și ele vor fi pulbere sau cenușă..., se spune într-o frumoasă
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_ciuhrii_despre_poezie_ca_seva_a_vietii_.html [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
Toamna pe deal întinde generoasă, brațe pline cu belșug de poamă deasă. În coș așez cu grijă, mere și gutui. Cu aroma lor „să rup gura târgului"! Din dealuri, stejarii cu frunze ruginii privesc de sub poale, culegători de vii. Nucii falnici, bătuți de vânt vijelios, plâng de grija roadelor căzute pe jos. Ciocârlia-și ascunde cântec de jale că, pe frig și ceață, tristețea-i prea mare. Vântul duce în zare, jalea frunzelor că, nimic nu le poate fi de ajutor
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
ÎMBRĂȚIȘATE Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod. La rugăciune, alți muguri cresc frunze renăscute-n ram cu rod. Gropari le sunt falnicii copaci, că le adună la rădăcini. De-a nu uita cât le-au fost de dragi, când erau părinți și prieteni. Iar în crematoriul frunzelor persistă fumul de tămâie. Să amintească oamenilor că, moartea este veșnicie. Dorințe mor îmbrățișate, când
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
mă face în văzduh pierdută. Mă conduce-n Codru, ca să-i fiu mireasă. Toamna cu belșugu-i de-a ne fi nănașă. Vântul cu-a lui scripcă, șugubăț și hoinar, se-nvrednicește să ne fie lăutar. Vin nuntași cu droaia în falnicii copaci, pe veci să ne fie prieteni buni sau frați. Vântul duce veste de nunta Codrului. Iar eu, o visătoare, că-s mireasa lui. Departe de lume ne vom face casă că, de ea, iubirea e neînțeleasă. Pe inocență să
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1416750160.html [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
crâng Intamplatu-sa o faptă,grozăvie pe pământ. Se opreste-nmarmurit lângă cele două ființe, Numai puiului-i sortit să mai afle suferințe. Îl ridica-ncetisor,slab,din piept răzbate geamăt, Vânători și crăișor vin calări tot într-un freamăt. Flăcău falnic se intoarce oprind val de călăreți Ținând strîns,în brate-i zace pradă acestor hrăpăreți. Prinț firav oprește roibul,ce se agită nechezând, De pe cap i-si zvârle coiful,par de aur rău curgând. Cu această preschimbare îl uimește pe
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1445939038.html [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
și cei șapte ani de acasă, cum puteau constata toți cei ajunși pe aceste fericite meleaguri, desigur numai în folclorul de largă circulație, cel cu valențe formativ-educative, deoarece în practică... - Mmmdaaa, daaa, daaa, buuun, bun de tot, gândi un bătrân falnic, îmbrăcat cu o cămeșoaie albă și având în mână un toiag noduros, care urmărise cu multă atenție toată întâmplarea, însă de la o anumită distanță pentru a nu influența în vreun fel mersul lucrurilor.... A doua zi, era într-o miercuri
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
oamenilor, deci noi nu avem ... XIV. EA - LUNA ȘI MAGUL, de Dor Danaela , publicat în Ediția nr. 416 din 20 februarie 2012. În fiecare vară, veneau cu produse pentru vânzare la iarmaroc. Apăreau la poarta Bunicului, dar numai un bărbat falnic, cu părul lung, negru, strâns la spate, intra în ogradă. Mă uimea cămașa lui albă care strălucea după atâta drum. Știu că veneau de undeva, din munți. Eu reușeam să devin cenușăreasă, cum nu erai cu ochii pe mine. Luam
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dor_danaela/canal [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]