4,787 matches
-
ciorbă gunoaie bibliografii bucătărie/ prin corespondență și baie/ scociorând boturi obraznice/ tăcerile delapidează orașul/ locuim într-un pepene cu semințele roz/ ca tălpile lui Ilie către Serepta Sidonului" (Turn fără neamuri). Dezastrul se apropie nu o dată cu perfidie, prin mijlocirea reprezentărilor familiare. Să fie un soi de sfială, o șovăială a Răului de-a fi Rău? Iată un semn de întrebare care planează asupra unei creații care pare întru totul cedată conștiinței demoniace, "încărcată de prigoană" cu vârf și îndesat, în filele
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
în parte filtrat de constrîngerile ideologice ale vremii, s-a suprapus în ultimii ani un sens împrumutat din engleză, prin calc semantic; în plus, s-au produs și extinderi semantice prin folosirea intensă și adesea imprecisă a termenului în registrul familiar. De fapt, dicționarele franțuzești indică pentru cuvîntul socialiser sensuri predominant politice - "a trece în proprietate colectivă", "a face să devină socialist" - dar și unele mai largi: "a adapta la viața în societate, la raporturile sociale". Acestea nu lipsesc nici între
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
reflexiv intrinsec, cu sens "dinamic"), sau un sens reciproc, construcție apărută după modelul altor verbe (a se duce, a se distra, a se juca, a se întâlni, a se împrieteni etc.) și ca o tendință puternică a românei populare și familiare: "Parlamentarii și miniștrii liberali se socializează la Sinaia" (titlu, în Gândul, 31.01.2006 ; Copiii (...) sunt asistați la teme de personal calificat, se socializează, se joacă" (gradinitebucuresti.ro). Varianta reflexivă are o conotație populară care își asociază eticheta "incult": "socializează
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
Unde să fiu? în oraș după caramangială" (Pașca 1934). Dacă derivatele rămîn consemnate în articolele de specialitate, expresiile care conțin termenul caraiman și se referă la furt par să fi rămas în actualitate și să fi pătruns chiar în uzul familiar - cu o circulație, totuși, destul de limitată.
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
își vorbesc niciodată. Mulți români vor fi oftat ascultând versurile simple ale șlagărului și (își) vor fi spus nostalgic: Uite, ce potriveală, exact așa mi s-a întâmplat și mie". Vor fi bănuit ei, oare, vreo clipă că în spatele chipului familiar pe care, printr-o stranie coincidență, îl vedeau în fiecare zi și care îi privea cu o oarecare insistență, s-ar fi putut ascunde nu ispita unui flirt, ci interesul profesional, rece, al agentului de filaj? Valul de dezvăluiri din
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
sau țesătură epică structurată meticulos și așezat, scriitorii sinelui ajung să se impună în conștiința unui public avid de ingerarea modelelor livrești asimilabile drept paralele ale propriilor existențe. Oglindindu-se în biografia fictivă a protagoniștilor, cu experiențe și coduri culturale familiare, cititorii manifestă implicit o deschidere amplă către straturile de adâncime ale prozei. Folosindu-se de o suprafață recognoscibilă, ego-grafii manipulează - într-un crescendo isteric - gustul public către teritorii de interes în care se revelează adevărata calitate a scrisului individual.
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
Alexandra Olivotto Breasla profesorilor este familiară, deși poate nu o numesc toți așa, cu o boală a conexiunilor mintale, între orice și orice. Din nefericire, nu mă refer la liberele asociații cu o lungă tradiție literară, ci la unele promovate de emitenți ca fiind documentate și
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
expresii sau formulări triviale, cu tentă erotică, iar într-un suflet slab, acestea se pot transforma în adevărate voci interioare, instigatoare la păcat. Mecanismul erotic se sprijină nu numai pe imagini, ci și pe cuvinte. Astfel, trebuie evitate convorbirile prea familiare și prea îndelungate cu femeile, cu care trebuie să ne purtăm cu bărbăție și modestie. Să ne ferim de a spune sau a asculta glume indecente, căci e cu neputință ca cineva să fie imoral în vorbă și neprihănit în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și nouă de cuvinteă, pp.113-114. footnote>. Cel ce luptă să-și ordoneze moral gândurile și cuvintele, trebuie să-și supravegheze și ținuta trupească și îmbrăcămintea. Alte mijloace trupești de tămăduire a desfrânării ar mai fi și evitarea convorbirilor prea familiare cu femeile, deoarece în fiecare femeie ni se recomandă să vedem o soră întru Domnul, potențială sau viitoare sfântă, mucenică, mărturisitoare, cuvioasă, trimisă de Dumnezeu să ne ajute în dificila lucrare de mântuire și nicidecum o ispită în calea acesteia
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cu polemici sau cărți care aveau în ele ceva profesoral, foarte depărtat, însă, de sensurile de azi, specializate, plivite, ale lui "profesor". După cum nu mai recunoaștem, rar și pe-acela, decît al doilea sens al unui cuvînt a cărui conotație familiară și, pe cît se pare, necontaminată de metehnele celuilalt înțeles, era transparentă altădată: belfer. Belferul era profesorul anilor '30, un liber-profesionist cu principii, ținînd mai puțin la scaun și mai mult la filosofie. Chiar ticălos, avea șarm, era povestibil, șarjabil
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
o simplă vorbă găurile din propria-le educație, care-i fac, pe măsură ce ostenesc în meserie, sau chiar de la început, să semene cu niște mahalagii autoritari. De citit, de către toate profesoarele care ridică glasul, făcînd, în clase și cancelarii, atît de familiarele crime de lez-urbanitate, însemnările despre Pupăza, sau despre ce nu trebuie să iasă din gura unei profesoare. Și alții, figuri după figuri, personaje de tablou breughelian, ca Limbricul, mai degrabă nefericiți de plîns, care-și ratează destinele lor și le
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
termoizolant"). Chiar și pe un site românesc specializat (ferestreonline.ro), formula tehnică preferată și definită este geam termoizolant, în vreme ce (geam) termopan este indicat doar ca sinonim. În română, se constată pătrunderea cuvîntului - ca termen concret, al vieții practice - în limbajul familiar (,și-i tragem o serenadă sub balcon de să-i tremure termopanu'", myband.ro), perfecta adaptare morfologică (cu pluralul neutru în -e) și trecerea gramaticală din poziția de determinant invariabil (substantiv-apoziție, apropiat de valoarea unui adjectiv invariabil) la statutul de
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
în -e) și trecerea gramaticală din poziția de determinant invariabil (substantiv-apoziție, apropiat de valoarea unui adjectiv invariabil) la statutul de substantiv perfect individualizat și utilizabil în orice context (de la ferestrele de tip termopan și ferestrele termopan se ajunge la termopanele familiare). Interesantă este mai ales dezvoltarea unor sensuri metonimice și metaforice ale cuvîntului. Metonimic, termopanul substituie fereastra, în enunțuri cu efect comic produs de contrastul de registre: "Deschide termopanu', iubiiito!" (Crai Nou, 20.05.2005). Metaforic, cuvîntul apare de pildă în
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
exemplu, de la Ars Antiqua a lui Léonin și Pérotin și până la ultimele experimente meta-stilistice ale lui John Zorn, sau situând punctul „zero” mai aproape, în perioada Iluminismului, și începând „numărătoarea” în limitele câmpului în care definiția stilistică deja ne este familiară - de la Beethoven (fără a-l uita, însă, pe Bach) și până la Alfred Schnittke. În ideea unei asemenea continuități funcționează ideea lui Friedrich Blume atunci când el „a arătat în ce mod etichetele de «Clasic» și «Romantic» elaborate pentru blocuri succesive de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
foarte atractiv, care mă face să mă gândesc la un fluviu ce traversează peisaje într-o continuă tranformare. Și acest flux sonor continuu încorporează lucruri foarte complexe, dar și lucruri foarte simple, aproape vulgare. Este o pluralitate de experiențe muzicale familiare, însă transformate și controlate de către o idee foarte solidă, aproape clasică, și care organizează totalitatea. Pentru mine este fascinant...”<footnote Ibidem, p. 51: „Il y a chez Mahler un aspect onirique particulièrement attrayant qui me fait penser au fleuve traversant
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mai are ochi să admire frumusețea unor clădiri din altă epocă, devenite blazoane ale orașului. Atunci când, împovărat de grijile de tot felul, mai apucă să ridice privirea din pământ, locuitorul de azi observă cu groază cum zone care îi erau familiare au fost rase de pe fața pământului pentru a face loc înălțării peste noapte a vreunui mastodont cu geamuri opace. Se familiarizează repede cu noul peisaj și, în scurt timp, uită și el ce a fost pe respectivul amplasament în urmă
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
ziarului ,Timpul" la care lucraseră Eminescu și Caragiale), rod al imaginației arhitectului I.D. Berindei. Clădirea a fost dată în folosință odată cu începerea noului secol, la 1900. Cam tot din acea perioadă datează și cele două clădiri de pe Calea Victoriei devenite foarte familiare breslei scriitorilor: Casa Vernescu (fosta reședință a fruntașului liberal G. Vernescu, construită după planurile arhitectului Ion Mincu și dată în folosință în anul 1889) și Casa Monteoru (terminată în același an, după schițele aceluiași Ion Mincu). De altfel, tot acest
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
aș fi putut ajunge în România) provine din faptul că românii se simt dezavantajați istoric; și știm cu toții că asta e adevărat. Deci, când ceva ,născut al nostru" pare că n-a putut fi păstrat, inima românească simte un junghi familiar. Am pierdut, din nou am pierdut, noi românii. Nu, nu în cazul meu. Ce scriu eu azi e nu numai interesant, dar e chiar necesar pentru cititorii români. Crede-mă, Alex, și vă rog credeți-mă, cei ce citiți aceste
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
Rodica Zafiu Lexicul politic românesc nu se rezumă la formulele oficiale, administrative, internaționale. Între paginile de politică ale ziarelor și dezbaterile politicienilor nu e, adesea, o mare diferență: clișeele, expresiile familiare și argotice, violențele pamfletare circulă ușor dintr-un mediu și dintr-un tip de discurs în celălalt. Metaforele clișeizate, eufemismele și hiperbolele prin intermediul cărora este prezentat un anume act sau moment politic sînt mijloace persuasive, dar și indicatori ai unor
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
ales pierderea pozițiilor de conducere sunt desemnate și de o metaforă feroviară clișeizată: "Filmul tragerii pe linie moartă a acestuia" (EZ 13.02.2006); "tras pe linie moartă, încearcă să creeze un pol critic" (Gândul, 20.10.2006). Și mai familiară e metafora provenind din jargonul jocului de cărți: "lansează ideea că, de fapt, se urmărește scoaterea lui din cărți " (EZ 13.02.2006). Expresiile a fi în cărți și a scoate din cărți acoperă, complementar, șansele cuiva de a conta
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
a relațiilor feudale: în primul rînd la verbul a mazili ("în ședința conducerii organizației, de săptămâna trecută, au fost maziliți doi dintre apropiații lui DIP" (EZ 13.02.2006), turcism transmis prin cărțile de istorie, dar și păstrat în limbajul familiar curent ("Rapid i-a Ťmazilitť pe gălățeni", compact.info) și aplicat chiar știrilor externe, într-un proces de adaptare și balcanizare lingvistică ("Directorul Paris Match, mazilit de patron", Gândul, 29.06.2006). Acțiunile de numire în funcție sînt - în același
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
puseseră piciorul. Abia odată finalizată povestea, au realizat că îi venea ca o mănușă mediului respectiv. Aici se structurează din nou un set de diferențe notabile între pelicula nr. 1 și cea nr. 2. Cea dintîi lucrează cu o poveste familiară - mafia, informatorii, spionajul reciproc a două organizații - pe care o articulează atît de complicat încît îți dă peste cap toate structurile narative cu care asociai îndeobște povestea respectivă. Nr. 2 are o poveste (și o tematică, la urma urmei) al
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
hotărît cu toții să deveniți. Bărbații din Shirmal au povestit ani de zile după aceea despre isprava măreață și neobișnuit de altruistă a lui Bombur Yambarzal. Prin faptul că le transformase lumea de tigăi și oale care le era atît de familiară într-o efigie a terorii, prin faptul că își sacrificase demnitatea și mîndria la care ținea atît de mult, prin faptul că făcuse din el însuși arma cu care să-i insulte, îi trezi din ciudatul lor vis cu ochii
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]
-
doua etapă, de la WEbern la zgomotul alb și vice-versa. Prin această, Berio a intrat în istorie și în repertoriu, pe când Pousseur se pare că nu [...] Iar Berio este cu adevarat foarte priceput la a lansa auditoriul într-o aventură între familiar și insolit, între câmpuri de ruine și câmpuri de forță, în care anamneza, memoria de lungă și scurtă durată, construire a unei memorii își face într-un mod evident efectul în lucrarea muzicală." ("Berio utilise la citation comme une Traumdeutung
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
schimbare de paradigmă<footnote “ În istoriografia mai recentă muzicologii (de exemplu, Reese, Bukofzer, Blume) au divizat muzică începând de la anul 1000 și (astfel - n.n.) stiluri de epocă precum Ars Antiqua, Ars Nova, Renașterea, Barocul, Clasicismul și Romantismul au devenit concepte familiare. Blume a argumentat convingător în ceea ce privește coerentă interioară a Clasicismului și Romantismului drept o singură perioadă stilistica, iar aceste epoci ajung să depindă, deci, de schimbări stilistice semnificative sau radicale (care au loc - O.G.) la intervale de aproximativ 150 de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]