1,008 matches
-
clasă comercială și industrială numeroasă, îndrăzneață și activă, care nu era însă românească [...]. Românii din Moldova, sub raport economic, erau aserviți evreilor care imigrau din Polonia rusească și din Galiția și care nu vorbeau încă limba țării". La sfîrșitul epocii fanariote, evreii din Principate se împărțeau în 3 categorii: autohtonii, care se stabiliseră aici de veacuri prezența evreiască este atestată încă din epoca romană; hrisovoliții, care s-au stabilit cu sprijinul unui document (hrisov) princiar; sudiții, supuși protecției străine (și alte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reală, ca drept pururea în vigoare, ca fapt știrbit din când în când, nu prin alt drept, ci prin escese și abuzuri de putere ale turcilor și, daca ea a fost întunecată curs de o sută de ani prin postomania fanariotă, tradiția ei și încercările de a o restitui n-au încetat nicicând, iar mai cu seamă secolul nostru a fost bogat în succese pe terenul acesta. Deja Regulamentul organic, ca legiuire unitară pentru amândouă țările, răsărită chip din inițiativa rusească
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
puternică. Cum rămâne dar cu teoria din program?... "și aceste idei, vătămătoare chiar în țările luminate și puternice de unde s-au luat, au devenit un adevărat pericol pentru națiunea noastră și mică și slabă". {EminescuOpXI 53} Poate-se cita vremea fanarioților ca o epocă a dezvoltării statului romîn? A fost o epocă de suferință a poporului nostru, nu însă o fază de dezvoltare a statelor lui, cari, guvernate de bei numiți de Poartă și mai rău decât pașalâcurile, nu mai păstraseră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
arenda pe câțiva ani de zile pentru a le secătui materialmente, a le degrada moralmente, mirarea noastră n-ar fi la locul ei. Dar chiar atunci încă boierimea și mitropolitul, cu greu, dar tot puneau un frâu cupidității și corupției fanariote. Dar sub o monarhie occidentală, de la care așteptam îndreptarea, sanificarea moravurilor politice, introducerea unei discuțiuni limpezi, obiective și lipsite de patimă a cestiunilor de interes public, sub o domnie occidentală să le vedem toate acestea petrecîndu-se cu un cinism fără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
arenda pe câțiva ani de zile pentru a le secătui materialmente, a le degrada moralmente, mirarea noastră n-ar fi la locul ei. Dar chiar atunci încă boierimea și mitropolitul, cu greu, dar tot puneau un frâu cupidității și corupției fanariote. Dar sub o monarhie occidentală, de la care așteptam îndreptarea, sanificarea moravurilor politice, introducerea unei discuțiuni limpezi, obiective și lipsite de patimă a cestiunilor de interes public, sub o domnie occidentală să le vedem toate acestea petrecîndu-se cu un cinism fără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru toți. Prin adoptarea unanimă a monarhiei occidentale am gândit la acea măreață continuitate de dezvoltare care caracterizează dinastiile vechi ale Europei, ce au trecut neprimejduite prin secole întregi. Visul rău al domniei efemere, visul și mai rău al arendășiei fanariote am voit să-l depărtăm de la căminele pustiite ale patriei noastre; nu am voit însă ca, sub un nume schimbat, să se perpetue acelaș sistem, ba unul și mai rău, prin lipsa absolută de control. Nu ne gândim la noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fie pentru interese meschine, fie în sfârșit pentru reasigurarea majorității votatorilor. D. I. Brătianu însuși, abstracție făcând de la talentul de-a se preface și de-a spune dezghețat neadevărul, ceea ce l-ar califica cel mult pentru-un post diplomatic sub domnii fanarioți, e ca administrator sau {EminescuOpXI 143} financiar de-o rară incapacitate, netăgăduită nici de amicii săi chiar. Arta sa politică - prețioasă pentru un partid corupt și nesățios cum e cel roșu - e de-a se mănținea la putere satisfăcând poftele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rămas ca cuprinsul cam apătoșit al acestei formule a decadenței neamului românesc să serve de pretext sau de scuză unor nestatornicii oarecari. De când a-nceput însă acest rău cumplit să bântuie țara? Germenele e fără îndoială în timpul fanarioților. Un Domn fanariot venea c-o pătură de slujbași culeși de pe ulițele {EminescuOpXI 192} Țarigradului, altul cu altă pătură, încît totdeuna se aflau în țară câte două trei serii de oameni gata de-a servi statul, sau mai bine pe sine, pururea de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Rosetti e încărcarea unui biet stat agricol c-o foarte mare datorie publică, iar coarda impozabilității e atât de întinsă încît nu se mai poate întinde făr-a se rumpe. Caracterul epocei liberale a României e identic cu acela al epocei fanariote: o esploatare neomenoasă a poporului, fără a i se da nimic în schimb pentru sacrificiile ce le aduce statului. [ 6 iunie 1880] {EminescuOpXI 207} ["D. DUMITRU BRĂTIANU, ÎNTORS DIN STRĂINĂTATE... "] D. Dumitru Brătianu, întors din străinătate, ne-a trimis o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
jefuie barbar”. Dar care nobil sau prinț din Apusul continentului nu-și spoliază supușii ? În frunte plasându-se însuși regele absolut, fie el Soare sau nu. Acesta din urmă își stoarce aserviții pentru confecționarea și întreținerea propriei străluciri, în vreme ce domnitorii fanarioți o fac cu mai mult zel, nu numai pentru că supușii sunt un popor străin lor ca etnie, ci și pentru că le-o cere condiția precară a demnității și poruncile puterii suzerane cu vistieria mereu goală. Diferă foarte puțin mijloacele. Mentalitatea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domină însă rațiunea de stat, invocarea „drepturilor” căzând în rangul subsidiar, chiar al pretextelor insidioase. Depozitarul rațiunii de stat este suveranul - un principiu care nu este contestat nici în Vestul, nici în Estul continentului. Au apelat la el și domnitorii fanarioți, numai că imperativul lor a fost subminat din exterior, pentru că nu erau suverani, ci vasali, și din interior, pentru că erau nelegitimi, fanarioți, deci străini, chiar dacă se înrudeau cu pământenii. S-a afirmat - și pe bună dreptate - că această concepție a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
principiu care nu este contestat nici în Vestul, nici în Estul continentului. Au apelat la el și domnitorii fanarioți, numai că imperativul lor a fost subminat din exterior, pentru că nu erau suverani, ci vasali, și din interior, pentru că erau nelegitimi, fanarioți, deci străini, chiar dacă se înrudeau cu pământenii. S-a afirmat - și pe bună dreptate - că această concepție a balanței sau echilibrului de forțe duce la o modernizare a gândirii politice, plasând în plan secundar concepția dreptului divin sau dinastic și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de unde bejenirile și secătuirea economică cu efecte având o durată istorică. Statutul domniei era precar. Instabilitatea cronică. Între 1685 și 1707 în Moldova au avut loc opt schimbări de domnie, fenomenul extinzându-se apoi după 1714 și în Muntenia. Domnitorul fanariot a devenit o „slugă” a Porții, față de care el se comporta ca atare, de vreme ce el dobândește și își menține situația excepțională de prinț domnitor grație Porții și este lipsit de o bază de susținere internă. Totuși, fidelitatea sa este pusă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nemărturisite și „vinovate” cu marile puteri creștine, al căror cuvânt cântărește greu la Constantinopol. Dată fiind această poziție a domnitorului, istoricul ce-și propune s-o fixeze riscă să nu descopere cu exactitate linia ce desparte abilitatea de poltronie. Domnitorul fanariot era, deși nesincer, umil servitor al sultanului, dar în interior făcea figură de despot investit cu toate atributele pendinte, al căror uzaj era îngrădit numai de teama unor grave tulburări ale supușilor, de natură să lezeze interesele suzeranului cu reacții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
grecilor înstrăinarea mănăstirilor și a averilor țărilor române. Tot ea s-a arătat pururi foarte supusă către ruși și plecată.” Pentru o mai dreaptă judecată, trebuie să precizăm însă că, în mare parte, aristocrația ecleziastică în epocă fusese și ea fanariotă sau grecească. Dat fiind statutul juridico-politic al Principatelor Române, se pune întrebarea dacă se poate vorbi de o politică externă a lor și, deci, de o diplomație românească. Ce-i drept, o politică externă și instrumentul ei, diplomația, sunt atribute
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
românilor. Frumos și adevărat spus: sufla un vânt nou în viața spirituală. Încercări de reformă, de codificare juridică, premisele filosofiei, limbii literare, istoriografiei noi - poartă amprenta efortului de modernizare. Ele nu sunt ușor decelabile în conduita politică internațională a conducătorilor fanarioți ai Principatelor, dar nu puteau să nu lase urme, ca să nu mai vorbim de opoziția antifanariotă care se confunda, până la un punct, cu o partidă națională. Or, politica unui stat este un atribut al celor ce dețin puterea (fie ea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de opoziția antifanariotă care se confunda, până la un punct, cu o partidă națională. Or, politica unui stat este un atribut al celor ce dețin puterea (fie ea și contestată sau exercitată cu mandat al Curții suzerane). În cazul Principatelor, domnitorii fanarioți erau însă verigi slabe într-un angrenaj uriaș, care funcționa de regulă în virtutea unor mobiluri vechi, tradiționale; o desprindere nu era nici dorită, nici posibilă pentru cei dintâi, decât cu puține excepții, care s-au produs arareori ca urmare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru cei dintâi, decât cu puține excepții, care s-au produs arareori ca urmare a presiunilor exercitate de impulsurile înnoitoare, în măsura în care ele coincideau cu interesele personale ale acelor mici despoți slugarnici față de cei mari, și cruzi față de supuși. Pentru domnitorul fanariot, conservarea ființei de stat a Principatelor se confunda cu însăși prelungirea statutului lor de prinți domnitori, sursa prodigioasă de natură să-i scoată din pauperitate, ceea ce explică și „curajul” lor în a risca supliciul Porții. [În concluzie;] viața politică internațională
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
XVIII-lea (1711, 1714-1718, 1735-1739) s-au caracterizat printr-un echilibru de forțe al părților, că Poarta a izbutit să câștige temporar unele teritorii (Serbia de nord, Moreea, Oltenia), că ea și-a întărit controlul asupra vasalilor prin instaurarea regimului fanariot în Principatele Române. Adevărat este și că războaiele din prima jumătate a secolului al XVIII-lea au purtat un caracter de tranziție, în care a apărut și un nou factor: Rusia; deși acele războaie nu pot fi numite balcanice nici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
militară”. În compunerea acelor unități se aflau și patru detașamente formate din emigrați români și comandate de Vasile și Ion Tonski, Apostol Chigheci și Ivănescu (Ivanenco). În ceea ce privește cercurile politice, nu se poate vorbi de o unanimitate de opțiuni, de vreme ce boierii fanarioți au rămas pe o poziție filoturcă, o ținută pe deplin explicabilă dacă avem în vedere că dominația otomană era pavăza care le asigura rolul economico-politic în țară și continuarea exploatării ei, în numele și în virtutea unui regim impus de Poartă. Era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1711 se constituie într-un moment de răscruce în istoria raporturilor internaționale ale Principatelor Române. Limitându-ne la consecințele momentului asupra viitorului politic al Principatelor, vom aminti că mulți istorici i-au atribuit calificativul de început al regimului sau domniilor fanariote. Nu puțini sunt însă și acei pentru care (mai întâi A. D. Xenopol, continuând cu N. Iorga și sfârșind cu Andrei Pippidi) defecțiunea domnitorilor români n-a fost cauza instituirii domniilor fanariote (recte regimului fanariot - mai mult o stare de spirit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au atribuit calificativul de început al regimului sau domniilor fanariote. Nu puțini sunt însă și acei pentru care (mai întâi A. D. Xenopol, continuând cu N. Iorga și sfârșind cu Andrei Pippidi) defecțiunea domnitorilor români n-a fost cauza instituirii domniilor fanariote (recte regimului fanariot - mai mult o stare de spirit pentru Andrei Pippidi), de vreme ce domniile fanariote pe tronul Principatelor au precedat anul 1711. Veniamin Ciobanu, unul din cei mai recenți exegeți ai epocii, observă că, „deși învingătoare în 1711, Poarta Otomană
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acei pentru care (mai întâi A. D. Xenopol, continuând cu N. Iorga și sfârșind cu Andrei Pippidi) defecțiunea domnitorilor români n-a fost cauza instituirii domniilor fanariote (recte regimului fanariot - mai mult o stare de spirit pentru Andrei Pippidi), de vreme ce domniile fanariote pe tronul Principatelor au precedat anul 1711. Veniamin Ciobanu, unul din cei mai recenți exegeți ai epocii, observă că, „deși învingătoare în 1711, Poarta Otomană a devenit pe deplin conștientă de pericolul pe care îl reprezentau pentru dominația ei în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
formă, a Moldovei și a Munteniei de sub dominația lor, se impunea inaugurarea unei noi politici, în primul rând față de cele două Principate. Urmarea acestor considerente a fost modificarea substanțială a statutului lor juridic. Ea s-a concretizat în instaurarea domniilor fanariote, prin numirea, mai întâi la Iași și apoi la București, a lui Nicolae Mavrocordat”. Așadar, în fragmentul de mai sus, citat de noi, se propune, drept consecință a anului 1711, inaugurarea de către Poartă a unei noi politici, modificarea substanțială a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la București, a lui Nicolae Mavrocordat”. Așadar, în fragmentul de mai sus, citat de noi, se propune, drept consecință a anului 1711, inaugurarea de către Poartă a unei noi politici, modificarea substanțială a statutului juridic al Principatelor, concretizată în instaurarea domniilor fanariote. Se cuvine să accedăm însă la evidența că domniile fanariote (ca origine a domnitorilor) precedează anul 1711 și că domnitori de origine română vor urma „domniei fanarioților” instaurată în 1711 (Racoviță, Callimachi, de pildă). Problema constă în corecta deslușire a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]