KorAP: Find »[drukola/base=fanariot & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...29 >

705 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

de amăgit. Lupta trebuie să devie mai substanțială și s-apropie timpul în care, în genere, deosebirea între idei conservatoare și liberale, între idealuri abstracte de organizație va căta să înceteze. Lupta se va naționaliza. De o parte vom întîlni fanarioții și străinii, de orice credințe politice ar fi, de alta românii proprii și în realitate asimilați, abstracție făcând de principii politice. Evreii au zis Congresului de la Berlin: "Sau țara să fie cum o vrem noi sau să nu fie". Un

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
popor încape de ex. sub dominațiunea străină, învins prin superioritatea numerică, elementele sale viguroase și statornice vor rămânea jos, iar cele cari se vor adapta mediului nou al robiei, lingușitorii, mincinoșii, viclenii, se vor ridica. Astfel grija cea dendîi a fanarioților a fost de-a desființa armata noastră, corp cu corp, pentru a nimici mediul în care calitățile rasei române și puterea ei de viață se putea exercita. La 1874 "Romînul" cerea desființarea armatei pentru cauze de economie. Istoria noastră e

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
germane, izraelite, "Independance roumaine", care cel pu? in e scrisă pentru străini, c-un cuvânt cine se simte cu {EminescuOpXII 294} musca pe căciulă răspunde. Dintre organele străine scrise în limba română ne răspunde mai cu seamă acela al noilor fanarioți care, pentru ironia lucrului, se numește "Romînul". Chiar în aceste răspunsuri vedem deosebirea de rasă. Izraeliții caută a fi obiectivi. Se 'nțelege. Capetele sunt anatomic mai bine conformate, mai încăpătoare decât capetele stârpiturilor fanariote; de-aceea și pot avea un

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
ale orașelor, de C. A. Rosetti, Pherekydis, Flevas etc. Adevărul susținut de noi era atât de patent încît, asemenea oricării evidențe, nu suferă contrazicere; de-aceea nici "Romînul" nu-l tăgăduiește, dar caută a-l falsifica. Iată ce zice ziarul fanarioților: Este un fapt necontestat că în decursul veacului al 17-lea și mai cu seamă în al 18-lea un număr relativ însemnat de greci au venit în țară. Îmbrățișând în orașe tot felul de meserii și negoțitorii, la țară

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
toți oamenii țării? Ei și iar ei. Dar nu spune Alexandri despre .................. hidoasa pocitură Ce-au semănat în țară invidie și ură? Ciudat lucru. Dar azi, de-ar trăi Radu Vodă, 60 de ani după nu 30 de ani înainte de fanarioți, el n-ar face alt portret guvernanților decât cel pe care l-a făcut în veacul al Xvii-lea. După mărturisirea "Romînului" însuși vom recunoaște numaidecât de ce istoria noastră se 'ntunecă atât de rău în jumătatea a doua a vecului

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
genere, ci de elementele determinante. E necontestat și necontestabil că între roși se află mult mai mulți străini decât în orice alt partid din țară, că partidul roșu este o Internațională pe acții pentru exploatarea țării și a poporului nostru. Fanarioții, zburătăciți prin mișcarea de la 1821, s-au constituit într-o societate secretă mai întîi ca ramură a Internaționalei revoluționare europene, mai târziu și mai cu seamă sub Carol Îngăduitorul ca societate anonimă de exploatație a Țării Românești, deci înainte de toate

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Țării Românești, deci înainte de toate a bugetului. Acesta e apoi izvorul milosteniilor și pensiilor reversibile împărțite la greci veniți chiar la 1830 ori 1840, destul să fi fost agenți electorali roșii. Lucrul a ajuns atât de departe încît, dacă un fanariot n-are post, i se {EminescuOpXII 296} creează un post anume pentru el, ca să poată ciupi din buget. S-a creat în acești din urmă ani sute de funcții nouă, numai pentru a căpătui în ele o sumedenie de nevolnici

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
ciupi din buget. S-a creat în acești din urmă ani sute de funcții nouă, numai pentru a căpătui în ele o sumedenie de nevolnici intelectuali și fizici. Partidul roșu cu organizația lui stricată, cu ascultarea absolută ce dă unui fanariot bătrân, nu e un partid politic, ci o societate secretă, dușmană statului, analogă cu Maffia și Camorra, semănând mult cu ramificațiunile Alianței izraelite. Alianța izraelită luptă pretutindenea pentru a ridica pe evrei, nimicind chiar pe conlocuitorii lor creștini; partidul roșu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
cu Maffia și Camorra, semănând mult cu ramificațiunile Alianței izraelite. Alianța izraelită luptă pretutindenea pentru a ridica pe evrei, nimicind chiar pe conlocuitorii lor creștini; partidul roșu lucrează pentru a nimici orice e român, pentru a substitui pretutindenea românului pe fanariot sau cel puțin oameni tot așa de corupți ca fanarioții, spre a dezmembra și a otrăvi poporul românesc. De aceea nu sunt a se confunda oamenii cari votează pentru roșii pentru interese, posturi sau lefuri, cu adevăratul partid roșu care

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Alianța izraelită luptă pretutindenea pentru a ridica pe evrei, nimicind chiar pe conlocuitorii lor creștini; partidul roșu lucrează pentru a nimici orice e român, pentru a substitui pretutindenea românului pe fanariot sau cel puțin oameni tot așa de corupți ca fanarioții, spre a dezmembra și a otrăvi poporul românesc. De aceea nu sunt a se confunda oamenii cari votează pentru roșii pentru interese, posturi sau lefuri, cu adevăratul partid roșu care consistă din 100 - 200 de fanarioți constituiți în societatea secretă

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
așa de corupți ca fanarioții, spre a dezmembra și a otrăvi poporul românesc. De aceea nu sunt a se confunda oamenii cari votează pentru roșii pentru interese, posturi sau lefuri, cu adevăratul partid roșu care consistă din 100 - 200 de fanarioți constituiți în societatea secretă al cărei șef este d. C. A. Rosetti. Daca 'i vom număra pe acei ce formează partidul roșu adevărat, determinant, cum e reprezentat în Camere, în jurnalistică, în oficiile publice, vom găsi puțini, foarte puțini români

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
rușine c-au uzurpat numele etnic al rasei noastre, a unei rase oneste și iubitoare de adevăr care-a putut fi amăgită un moment de asemenea panglicari, căci și omul cel mai cuminte poate fi amăgit o dată. Dar domnia noilor fanarioți cată să se mântuie dacă acest popor ține la onoarea lui, la demnitatea lui, la numele lui și în fine la existența lui fizică, otrăvită de rachiul jidovesc, la existența lui intelectuală și morală, otrăvită de stârpiturile demagogiei fanariote. Dar

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
lui "Pesther Lloyd" de Ungaria; sunt aceeași breaslă de exploatatori ai intereselor publice. Precum evreii și foile lor din Pesta n-au altă treabă decât de-a băga vrajbă între naționalități și a le întărîta una asupra celeilalte, tot astfel fanarioții noștri aflaseră de cuviință a porni un vânt de cucerire în care românul, om cu minte și așezat de felul lui, n-a crezut niciodată, având conștiință clară, că un asemenea lucru e cu neputință. Dar daca pe de o

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
mizeria s-a produs în mod artificial prin biruri, uzură, rău nutriment, muncă executată manu militari, a crede că cu buruieni se înlăturează o stare de lucruri ale cărei cauze sunt sociale și politice este o șarlatanerie demnă de un fanariot bătrân, dar nedemnă de o, nație care-și are mințile la un loc. Ce s-ajute terapia, arta de a vindeca, care, din anticitate și până azi, mai n-a făcut progrese, contra rezultatelor administrației Chirițopolilor, Mihăleștilor, Simuleștilor? Cu clistirul

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
sate. N-aibă grijă "Romînul". Nu suntem în contra, ci pentru înființarea acestor spitale. Dar asta nu ne oprește de a deplânge nenorocita necesitate de a se înființa asemenea spitale, cum nu sunt în nici o țară din lume. Deplângem că noii fanarioți au fost în stare a reduce poporul nostru la atâta mizerie materială încît asemenea așezăminte să fie necesare și ne îndoim totodată că ele ar putea fi mai mult decât un paliativ la rele a căror rădăcină e socială și

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
campion al conservatorilor, azi aprig cavaler al roșilor, pururea în pita lui Vodă la câte șapte colțuri. Ce vor roșii? Să nu mai existe opoziție, să fie ei tari și mari pretudindenea, să nu mai sufle nimenea în contra stăpânirii noilor fanarioți. Cu toate acestea ar fi și în interesul țării și în al lor ca opoziția să fie și să rămâie ca pân - acuma de nuanță legală. Izbită în orice punct de puterea firește precumpănitoare a unui guvern centralist încăput pe

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
reprezentată România de un domnișor, anume Djuvara, care nici literat e, nici vrun om acătării, un biet omușor de pe la Brăila, iată tot. Dar se vede că, de vreme ce în acel congres avea să se facă nițică politică socialistă, trebuia un mic fanariot care să asiste la adunări. {EminescuOpXII 340} Nu avem, se 'nțelege, o opinie exagerată despre importanța acestor congrese internaționale, dar în orice caz s-ar fi ales în România toată un om mai vrednic de a o reprezenta ca literat

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
o boală, un regres, o stare de slăbiciune și de mizerie. Dacă pe acest pământ va exista vrodată o civilizație adevărată va fi aceea ce va răsări din elementele civilizatorii vechi. Nu de greco - bulgara subțire și nazalizată a secolului fanarioților se va lega progresul limbei noastre, ci de începuturile sănătoase ale unui Urechi sau Miron Costin; nu de traducerea de legi străine atârnă civilizația juridică, ci de perfecționarea și completarea vechilor și propriilor începuturi de legislațiune și viață juridică. Din

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
soiul de străini, cari se bucurau de-o poziție privilegiată față cu populația autohtonă a țării, fără nici o obligațiune către statul de cari pretindeau a se ține. Regimul consular cu abuzurile sale, starea de neputință a statelor române în urma domniei fanarioților nu constituie o necesitate economică a generației trecute. Astfel două cauze esterne, plus neputința statelor noastre de-a se apăra în contra invaziei, sunt cele de căpetenie pentru imigrarea elementului izraelit. Cât despre folosul activității lor ca mijlocitori cată să-l

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Serbia nu e atât de rău hrănit, atât de râu îmbrăcat, atât de esploatat de străini și de administrație precum e al nostru. Înainte de-a exista sămânța veninoasă a roșiilor în țară, înainte de-a se fi constituit puii fanarioților în partid politic, pe când Pherekyzii, Caradalele și Costineștii nu erau elemente politice și domnitoare în statul român, pe atunci era poporul inteligent: dar azi [î]și pierde până și bunul simț comun. Înainte era sobru, azi a contractat și el

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
cel Mare i se substituie grecii, ș-o duc în continuă mizerie, până ce le pune capăt spada romană. In împărăția răsăritului ridicată de romani se substituie grecii și împărăția cade prin săcătuire morală și intelectuală. În împărăția turcească chiar pătrund fanarioții în regiunile determinante ale statului și-l aduc la deplina risipă. Rasele îmbătrînite au venin cadaveric în ele, sunt corozive, descompuitoare. Ele nu cred în nimic, și credința e ceva care zidește; ele n-au nimic sfânt și numai lucruri

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și plăcerile materiale sunt singura țintă. Dar patrie, dar naționalitate, dar religie, dar binele public sunt cel mult pretexte ce se invoacă pentru a amăgi mulțimea. Ele sunt minciuni oficiale, nimic mai mult. De aceea-i vom și vedea pe fanarioții noștri luând de zece ori pe zi patria în gură, pentru a o vinde de zece ori. Părerea cronicarului Ion Neculce că toate relele țării acesteia de la greci se trag e adevărată azi pentru copiii acelor oameni, precum era adevărată

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
țările noastre în calitate de slugi, fie boierești, fie domnești, și întrepunîndu-se mai târziu, prin calitățile lor rele, prin lingușire, slugărnicie, prin minciună și calomnie, între clasele stăpânitoare și cele stăpânite, furând și pe unele și pe altele, substituindu-se apoi, în timpul fanarioților, adevăraților fii ai țării. Fără îndoială au existat naturi mai tinere și mai fericite cari s-au asimilat pe deplin solului și rasei, au contractat acel caracter franc, leal, bărbătesc care distingea vechea și viteaza noastră boierime, dar suntem înclinați

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
cunosc tocmelele lor că au fost de folos țarii. Pentru ca acești oameni străini greci n-au fost niciodată țării și Domniei de folos, ci tot de pagubă și stricăciune ca niște oameni răi și fără frica lui Dumnezeu. ["AU AMEȚIT FANARIOȚII. "] 2264 Au amețit fanarioții. Loviturile repezi ce le-am lăsat să cază asupra titvelor acestora incapabile decât de minciună, le-a amețit astfel încît, neputând să răspunză, neavând ce să răspunză ad rem, obiectiv, au început să aiureze, să vorbească

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
au fost de folos țarii. Pentru ca acești oameni străini greci n-au fost niciodată țării și Domniei de folos, ci tot de pagubă și stricăciune ca niște oameni răi și fără frica lui Dumnezeu. ["AU AMEȚIT FANARIOȚII. "] 2264 Au amețit fanarioții. Loviturile repezi ce le-am lăsat să cază asupra titvelor acestora incapabile decât de minciună, le-a amețit astfel încît, neputând să răspunză, neavând ce să răspunză ad rem, obiectiv, au început să aiureze, să vorbească-n bobote și-n

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]