1,932 matches
-
sare pe toată suprafața și în acest volum de sare se păstrează mortul dezbrăcat. Mașina primăriei părăsește curtea ca să ducă mortul la capelă. Pe vremuri, acest ultim drum se facea la pas, conform unui vechi obicei popular, în ritmuri de fanfare, cu tot satul înșiruit în urma carului mortuar și cu bocitoare la căpătâiul mortului. Nimic nu a mai rămas. În urmă rămâne poarta deschisă pentru că nu mai există nimeni interesat ca să ocrotească ceva. La scurt timp, intră în curte proprietarul buldo-excavatorului
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
Kuweit, Olanda, Algeria etc., Pretutindeni, s-a bucurat de aprecieri dintre cele mai elogioase din partea publicului și a presei de specialitate. â Din vasta creație a ilustrului compozitor Constantin Arvinte, care cuprinde: muzică simfonică și vocal-simfonică, prelucrări folclorice, muzică de fanfară, a voi trece în revistă câteva lucrări care au intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești. Genialului compozitor Constantin Arvinte i s-au recunoscut meritele de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, primind Premiul II la Concursul Internațional de Compoziție Corală de la Tours - Franța
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
De mii de trecători nostalgici, Nepăsători la strigătele ei. Cu ultima suflare A mai privit spre cer, Prin ramuri desfrunzite Și-a plecat în eter. Adie vântul rece Și cerul mărunt plânge, Iar frunza-ngălbenită, Într-un mormânt se strânge. Cântă fanfara-n parc Din alămuri ruginite, Ca la priveghi se-adună, Bătrâne ciori cernite. E rece acum, și pustiu, Iar băncile sunt goale, Unde-au plecat îndrăgostiții? De ce nu plâng a jale? Căci a murit un anotimp! De câte ori l-am îngropat
MOARTEA TOAMNEI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382249_a_383578]
-
realmente falsă. De la 1 ianuarie, prețul energiei electrice livrate populației, s-a micșorat doar cu 3,5 - 3,7%., în funcție de furnizor. Evidențe de care se folosesc crupierii Țineți-vă bine, în 2016 ne vom distra mult, vom avea parte de fanfară, de mici la grătar și de multe miracole din partea Guvernului Cioloș și a Uniunii! Scelerații UE și-au pierdut de tot mințile, deși s-au lovit cu capul de pragul de sus și de jos al atacurilor teroriste, violurilor și
COMISARI IDEOLOGICI DE EXTREMĂ PERICULOASĂ [Corola-blog/BlogPost/93077_a_94369]
-
moment scenariul viitorului spectacol. De curând, Cătălin Măruță a consacrat două ediții ale popularei sale emisiuni de la ProTV memoriei lui Spătaru, demarând chiar o inițiativă care s-ar putea finaliza cu atribuirea numelui celui care a lansat “Măicuța mea” sau “Fanfara militară” unei străzi din București. La aceste emisiuni, Sida Spătaru s-a reîntâlnit cu Fuego, acesta din urmă anunțând datele turneului “Serenadă pentru Dan Spătaru”, deocamdată în orașe din estul țării, dar suntem siguri că succesul concertului va face ca
Fuego îl omagiază pe Dan Spătaru by Vera PELICI () [Corola-journal/Journalistic/83397_a_84722]
-
actant scriptural", vidare ce e urmărită pe linie diacronică precum o mișcare evolutivă, o "perfecționare" în trepte, uneori trudnice, impure a materiei lirice. Discursul critic astfel orientat are ca fond o certitudine inebranlabilă, o imensă autosatisfacție ce emite muzica de fanfară a triumfului permanent. Urcat într-o tribună a conștiinței d-sale directoare, Marin Mincu asistă la defilarea marilor noștri poeți din interbelic, adnotînd implacabil deficiențele lor de ținută, derogările lor de la ritmul teoretic convenit. Criteriul utilizat: un "eu poetic", care
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
nu ajunge decât închipuirea, și numai de acolo infinit mai departe/ plutesc nebuloasele." The undiscovered country from whose bounds/ No traveler returns și cîmpia fericirii la care tînjește poezia aceea bună, care se poate cînta fie la muzicuță, fie la fanfară, se văd deopotrivă în metafora neagră, împinsă dincolo de pragul senzorial la care umorile se amestecă: "oceane și nebuloase din nopțile mele de febră/ și de insomnie/ oceane și nebuloase, îndepărtate splendori, din/ nopțile mele de poezie,/ când aplecat asupra cuvintelor
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 494. Anul terminării lucrării este eronat: 1950. footnote>; M.P.<footnote Mihai Popescu, Repertoriul general al creației muzicale românești. Vol. I Muzica Simfonică, muzica concertantă, muzica vocal-simfonică, muzica de operă, operetă, balet, muzica de fanfară, Editura Muzicală, București, 1979, p. 56. (dă eronat anul terminării: 1951). footnote>; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: fl. picc., 1 fl., 1ob., 1 cl., 1 fg., 1 corn, 1 trp., trianglu, vioara I, vioara II, viola, v-cel, c-
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Florin -Silviu URSULESCU S-a născut la 16 ianuarie 1951 la Pitești, jud. Argeș, moștenirea muzical-artistică transmițându-se pe linia tatălui - Alexandru, cornist și șef de fanfară (fratele său - Dan Covaci - este absolvent al Conservatorului din București, specialitatea violoncel, actualmente dirijor la Orchestra Simfonică din Lucerna-Elveția, iar legenda familiei spune că un străbunic a fost violonist în orchestra lui Strauss la Viena). A început Școala de Muzică
Viorel Al. Covaci by Florin -Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83992_a_85317]
-
și noapte, nu numai alături de cei superbă fetiță blondă cu un costumaș demn de un star. Ei bine, urmărită cu emoție din sală de mama sa, Dana, fiica lui Dan Spătaru, și de bunicuța Sida, a cântat fără greș “Trecea fanfara militară”, pentru că nepoata marelui artist nu poate decât să-i calce pe urme! Ajunși la capitolul concurs, să vă prezentăm juriul, cu observațiile de anul trecut, notând că din păcate nu s-a ținut cont de ele: el este mult
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
pentru acești artiști remarcabili) cu recitalurile de muzică ușoară. Din păcate, așa cum se întâmplă la noi, folclorul și-a depășit cu aproape o oră spațiul acordat, așa încât soliștii de muzică ușoară și- au mai redus din melodii, presați de fanfara care trebuia să încheie, tradițional, festivalul. În ciuda acestui fapt, Marina Florea (dezlănțuită, temperamentală, cum n-am mai văzut-o de multă vreme!), Ileana Șipoteanu, Adrian Daminescu și Daniel Iordăchioae au reușit o performanță incredibilă: deși ploaia nu a contenit o
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
Vlăduță, I. Purcărea, E. Massini, S. Horceag, D. Eremia, S. Dinu, E. Ursu și mulți alții. În cele 18 decenii de existență, Muzicile Militare au trecut de la „însoțirea” regimentelor din „Straja Pământeană” de la 1830 la paradele muzicale, la concerte de fanfară și la show muzical. Fanfarele au adus în parcuri, în săli de bal și de concert repertoriul european - de la uverturi la arii de opere și operete - și cântece și jocuri populare naționale în aranjament pentru formații de suflători, modelând auzul
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
S. Horceag, D. Eremia, S. Dinu, E. Ursu și mulți alții. În cele 18 decenii de existență, Muzicile Militare au trecut de la „însoțirea” regimentelor din „Straja Pământeană” de la 1830 la paradele muzicale, la concerte de fanfară și la show muzical. Fanfarele au adus în parcuri, în săli de bal și de concert repertoriul european - de la uverturi la arii de opere și operete - și cântece și jocuri populare naționale în aranjament pentru formații de suflători, modelând auzul armonic al românilor și gustul
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
de bal și de concert repertoriul european - de la uverturi la arii de opere și operete - și cântece și jocuri populare naționale în aranjament pentru formații de suflători, modelând auzul armonic al românilor și gustul pentru muzica de ansamblu. În timp, fanfarele militare au devenit mesagere ale muzicii pentru toate sufletele, devenind un fervent factor educațional și o componentă a vieții muzicale românești. Festivalul Internațional al Muzicilor Militare de la Brăila este susținut de aproximativ 250 de instrumentiști virtuozi din România, Turcia și
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
Aeriene din Turcia - dirijor Murat Öztürk. Festivalul Internațional de la Brăila a vizat excelența în viața comunității locale, cea care a beneficiat de evoluția adevăratelor elite ale școlilor instrumentale și de interpretare muzicală, dar și de o coordonare muzical-coregrafică pe măsură. Fanfarele participante sunt alcătuite din virtuozi ai instrumentelor de suflat și de percuție, cu o tehnică individuală complexă, cu sonorități ample și totodată pastelate, nuanțate timbral, purtând amprenta unei muzicalități evidente. În cele trei zile de parade, concerte și de spectacole
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
ample și totodată pastelate, nuanțate timbral, purtând amprenta unei muzicalități evidente. În cele trei zile de parade, concerte și de spectacole în parcuri și pe Faleza Dunării brăilene, formațiile instrumentale au prezentat un program divers, cu piese din repertoriul de fanfară, de operă, de operetă și simfonic, muzică ușoară, music hall, jazz, muzică pop, muzică populară, evidențiind valoarea ansamblurilor, a soliștilor instrumentiști și vocali. Nota dominantă a Festivalului a constat în îmbinarea interpretării muzicale cu mișcarea coregrafică a instrumentiștilor, evident fiind
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
steaguri din Rioni di Cori” (Italia) acompaniați de trompetiști și toboșari, de “Călăreții” (“Les Goulus”) din Franța, de cimpoierii scoțieni “Reading” (Scottish Pipe Band “Reading”), trupă înființată în 1957 de un fost cimpoier al Queen’s Own Cameron Highlanders, de Fanfara de la Cozmești, de toboșarii spanioli “Brincadeira” cu un show spectaculos și sofisticat despre static și mișcare, cu inovații la nivel ritmic și coregrafic sau de freneticele ritmuri din Caraibe ale Caribbean Group “ETHNICK ’97” din Guadalupe. 60 de spații de
Spectacolul străzii by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84256_a_85581]
-
modern și are caracter rapsodic. Conținutul se bazează pe succesiunea câtorva episoade exultante ce se dezvoltă pe un fond tragic. Artistul însuși explică lucrarea astfel: „Topite într-o concepție unitară, temele acestei lucrări simfonice (o horă moldovenească preluată din repertoriul fanfarei din satul Zece Prăjini, două colinde transilvane, un joc muntenesc și unul dobrogean) se transfigurează, devenind purtătoarele unui spirit hotărât, plin de viață și forță.” Vibrantă, debordantă de veselie populară, muzica abundă în contraste care șochează, e compusă cu mauvaise
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
el era aproape în întregime subordonat propagandei. Nu întîmplător, revificarea lui s-a făcut postdecembrist pornind de la zone conflictuale, complet obnubilate, fie distorsionate grotesc de discursul propagandistic cu celebrele hei-rup-isme șantieristo-agricole și megaproducții de un optimism fonf, ritmat de invizibila fanfară absurdistă, dar și de avatarurile lor postdecembriste. Spre exemplu, filmul lui Florin Iepan, Născuți la comandă. Decrețeii (2005), descindea în proiectul de inginerie socială ceaușistă vizînd o creștere planificată a natalității prin interzicerea avorturilor, fapt urmărit în consecințele lui dramatice
Podul de flori al lui Thomas Ciulei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8001_a_9326]
-
ți se pregătesc funeraliile. Totul trebuie pus la punct, cică. Nu te vor conduce de la nord la sud, pe bulevardul care taie orașul în două, vecini, puținii prieteni, rude. Ei nu! La înmormîntarea ta provincială va cînta vesele marșuri funebre Fanfara cultivatorilor de căpșuni tronconice din cartierul Progresul. Te va conduce la loc cu verdeață Fundația Îngerii Păzitori a Jandarmeriei Orășenești. Te va însoți cu spirit de responsabilitate Consiliul de Onoare al Partidului Crescătorilor de Reptile (PCR)".Pe coarda gravă se
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
ironizat înscrierea lui Turcescu la Mircea Badea a postat joi dimineață un mesaj ironic la adresa lui Robert Turcescu, referitor la înscrierea acestuia la preselecțiile Eurovision-ului. Nu există așa ceva! E cel mai tare lucru pe care l-am auzit! Colonelul Turceascu și fanfara militară. Yoooo! Eurovision manceacas!", a scris realizatorul "În gura presei" pe Facebook. Nici Turcescu nu este mai blând în declarații la adresa lui Mircea Badea. La sfârșitul lunii ianuarie, Turcescu a declarat pentru revista OK! că Badea este "un mic go-lănaș de
Badea îl ironizează pe Turcescu pentru participarea la Eurovision by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80145_a_81470]
-
de Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București, CreArt, vineri, în parcul Herăstrău, unde bucureștenii sunt așteptați de la ora 10.00, la Târgul Meșteșugarilor, Târgul Editurilor de Carte, expoziții de pictură și grafică. Atmosfera va fi animată de fanfare, copiii se vor putea plimba cu trăsurile, iar iubitorii de muzică vor fi invitați să cunoască sau să recunoască stelele folclorului românesc. Programul artistic al zilei de sâmbătă este dedicat tinerilor, care vor fi atrași în parc de interpreți și
Muzică, circ şi târguri, la Zilele Bucureştiului, de vineri până duminică. Publicul are acces gratuit () [Corola-journal/Journalistic/68975_a_70300]
-
București, prin două acțiuni organizate în Parcul Herăstrău. Duminică, în zona debarcader, între orele 16,00 și 20,00, vor avea loc jocuri și concursuri marinărești, cei interesați vor putea să învețe să confecționeze noduri marinărești la atelierele interactive, iar fanfara Forțelor Navale va susține un spectacol. Pe 15 august, în zona debarcaderului din Parcul Herăstrău, între orele 9,00 și 12,00, va avea loc un ceremonial militar și religios, apoi Zeul Neptun va deschide tradiționalele concursuri marinărești, iar între
Ziua Marinei Române, sărbătorită în Herăstrău. Ce poți face duminică în București by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81421_a_82746]
-
Herăstrău, între orele 9,00 și 12,00, va avea loc un ceremonial militar și religios, apoi Zeul Neptun va deschide tradiționalele concursuri marinărești, iar între orele 18,00 și 20,00, la foișor, va avea loc un concert de fanfară", se arată într-un comunicat de presă transmis. În plus, sunt organizate diverse activități culturale cu tematică de marină la cercurile militare din Constanța, Mangalia și Tulcea. Ziua Marinei Române se sărbătorește la 15 august, fiind strâns legată de sărbătoarea
Ziua Marinei Române, sărbătorită în Herăstrău. Ce poți face duminică în București by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81421_a_82746]