2,704 matches
-
un "mediu de cultură în care viața fantasmatică s-ar lăsa observată ca geneză, in vitro, chiar artificial mărită". Dacă aceste fantasme sînt în acest sens istorizarea noastră primă, pentru a-l urma tot pe Bellemin-Noël, fantasma ospitalității este o fantasmă a originii, ceea ce confirmă în cu totul alt sens René Scherer, care vede în ospitalitate marca însăși a hominizării. Acel "a fost odată ca niciodată" al poveștii este într-adevăr afirmarea acelui loc paradoxal care ne spune că dintotdeauna "a
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
în cu totul alt sens René Scherer, care vede în ospitalitate marca însăși a hominizării. Acel "a fost odată ca niciodată" al poveștii este într-adevăr afirmarea acelui loc paradoxal care ne spune că dintotdeauna "a fost odată ca niciodată fantasma". Mă sprijin deci pe un corpus clasic, cel al poveștilor cu zîne care, de la Perrault la Grimm, reiau aceste istorii, inventează altele, pentru a visa, dacă mi se îngăduie, la aceste scene de ospitalitate care obsedează memoria noastră infantilă și
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
reluările nenumărate ale acestor scene și mai mult ce ne învață poveștile ospitalității, despre natura sa, despre funcționarea sa, despre imaginarul său. În acest sens, împărtășesc ideea că enunțiatarul este coautorul enuțului și că fiecare povestire comportă adresa sa, fiecare fantasmă - autorul-spectatorul său, ceea ce ar legitima oarecum demersul meu. Schema cea mai curentă care antrenează aventura ospitalității este o situație de disperare, cea a părăsirii de către părinți. Motivele sînt diverse: sărăcia, foametea și frigul sînt cele mai evidente. Nașterea copiilor face
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
sălbatică. Ei sînt în plus pentru că li s-a născut un frate sau o soră, dar și datorită compunerii legăturilor pe care le antrenează recăsătoria tatălui, cu consecința introducerii de noi copii în familie. Cineva este în plus, recăsătoria, sau fantasma recăsătoriei (adică a transformării mamei în mamă rea, în mașteră) pretextează gelozia acestei maștere care vede cum crește o fată mai frumoasă decît ea. Sentimentul de concurență atrage un conflict, gelozia surorilor, concurența fiului cu tatăl, gelozia mamei care, fără
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
un captiv al fobiilor și singurătății sale, al mamei, narcomană și nimfomană mistuită de pasiuni care nu mai pot fi stăpînite și care s-au transformat în maladie grotescă (o boală la viscere). Pe parcursul cărții ea devine în egală măsură fantasma celorlalte personaje, a medicului eretic chemat să o vindece de turbare după ce e mușcată de cîine, a exorcistului căruia îi e dată în primire în închisoarea-mănăstire a clariselor, a unei călugărițe criminale care își află datorită ei evadarea, a stareței
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
-ne mereu privirea spre focurile pietrei prețioase. El ne seduce intelectual față cu spărturile, imperfecțiunile și lipsa de inspirație a unui însemnat procentaj din scriere. La nevoie, G. Călinescu nu ezită a inventa halóuri (verbale) pentru a ne fascina cu fantasme de-ale sale în jurul textului, luminându-l orbitor, sonorizându-l excesiv și... antrenându-ne în entuziasmul sau! El subliniază cu insistență intensitatea "materială" a frisonului gotic la autorul cu pricina: "Prologul, deschizând poemul asupra unui miez de noapte în munți
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
O astfel de cifră indică prezența unui antisemitism latent, gata să izbucnească în forme aberante în cele mai neașteptate circumstanțe. Ceea ce ar trebui să-i pună pe gânduri pe intelecualii mult prea iuți de pană când e să catalogheze drept fantasme resentimentare semnalele de alarmă trase de cei care cred în primejdia resuscitării unui antisemitism contondent! Aș putea să relev la nesfârșit lipsa de logică și de coerență a electoratului român din luna mai a anului 2000. Mă întreb, însă, dacă
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
fostul președinte al Radioteleviziunii Române, dl. Răzvan Theodorescu. Explicabil, acestui oficial al cîrmuirii FSN, "zona liberă de neocomunism" nu-i putea conveni. Drept care încearcă acum, la un deceniu de la evenimentele în cauză, a le înfățișa în lumina sumbră a unor fantasme ieșite din dorința contestării: "aici mentalul anului '90 era următorul: cu cît televiziunea dădea mai mult ceea ce participanții la Piață cereau, cu atît sporea votul împotriva celor care demonstrau acolo. Nesiguranța pentru oamenii care erau în diverse cătune, sate, tîrguri
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
oricare din formele izolării: geografice (insule propriu-zise, oaze, munți etc.), sociale (mănăstirea, spitalul, falansterul, ghetoul, închisoarea), individuale ș.a.m.d. Dar, sîntem avertizați, "nu vom întîlni pe insulele imaginate sau transfigurate în imaginar decît ceea ce propriul nostru imaginar ne oferă", "fantasmele, proiectele, speranțele și temerile noastre. Doar că pe insule totul apare mai concentrat, cu o încărcătură încă mai simbolică" (p. 8). Studiile, organizate în capitole (Dincolo de ape - cuprinzînd cercetări legate de istoria imaginarului, Izolare/ Transfigurare - transmutările în mitic ale izolării
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
trebuie" - și că întotdeauna ceva trebuie. Reflexul adecvării a rămas, doar că asceza a fost înlocuită cu voluptatea învățată - în mare măsură tot printr-un vechi reflex - de la televizor. În fapt, românul își închipuie că a transpus în viața reală fantasma revoltei care făcea altădată pereche consolatoare cu obediența - dar ce-i reușește mai mult este reactivarea ultimului termen. El își ia libertăți (își ia = profită subteran de o situație care nu pare să depindă de voința sa), dar nu-și
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
Cluj, teatrul se află în imposibilitatea de a mai juca pentru că directorul Dorel Vișan a acceptat demisiile unui important număr de actori protestatari. La Nottara, actorii au suspendat și ei spectacolele, ca un ultim strigăt de disperare. Toate astea sînt fantasmele disperării. Nu mai au nici-o legătură cu profesia. Sînt gesturi, unele reprobabile, care blochează, parcă la nesfîrșit, situația și dau forme aberante conflictelor. Multe din problemele apărute acum sînt false și ne-au îndepărtat de la miez. O suspendare sau o
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
acut al încheierii unui ciclu istoric. O dată cu Românografia, Emilian M. Dobrescu remediază într-o măsură suficientă un asemenea neajuns. Este vorba despre recuperarea memoriei ultimilor ani, atât de coruptă în fond de refulări selective și de o refugiere colectivă în fantasmă. Din acest motiv, Românografia se dovedește o sinteză pe cât de necesară, pe atât de incomodă. Faptele - politice, militare, diplomatice, economice, financiare, culturale, religioase, demografice, ecologice, medicale, sportive etc. - sunt evocate ca realitate crudă. Mai mult, ca realitate articulată. Ele sunt
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
care Jung își expune concepția despre Dumnezeu și despre viața de dicolo de moarte. Jung e convins că, din întreaga sa viață, merită povestite nu evenimentele exterioare, care l-au marcat mult prea puțin, ci mai ales trăirile interioare, visele, fantasmele și tot ce a preocupat imaginația sa. Ele au făcut parte nu doar din intimitatea lui, ci au fost și obiectul cercetărilor sale științifice. Visul reprezintă o coordonată fundamentală a vieții lui, care îl preocupă mai mult ca orice altceva
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
o, Doamne, cum adastă/ Cu cotul labei pe fereastră/ Zvîrlindu-i o ochiadă castă/ Oooo! patrupeda mea nefastă" (Despre caracterul infect al panterelor). Ori își îngăduie - probă de virtuozitate - a relua cadența lui Octavian Goga, pusă în slujba dezabuzării, umplută cu fantasme grotești, blasfematorii: "Stăpîne nu mai pune moarte/ La hanuri decăzut albastre/ Nu pune moarte în himere/ Și-n mîțele iconoclaste/ În spații goale care cîntă/ În colivii, în hornuri frînte/ Nu pune moartea hoț de coarde/ În tot ce poate
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
al lui Ghica. Nu cu muzeul Carnavalet ar trebui să-l comparăm pe autorul Scrisorilor, ci cu un pictor de locuri, oameni și moravuri care a creat, în bună regulă, un secol al XIX-lea românesc după chipul și asemănarea fantasmelor sale artistice. Aproape nu mai are rost să ne întrebăm despre adevărul reprezentărilor. Ele sînt plauzibile într-un asemenea grad, încît nu pot fi infirmate. Așa se întîmplă de obicei cu lumea din opera romancierilor, nu din aceea a istoricilor
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
pas hotărît către concretizarea celui mai îndrăzneț și mai spectaculos proiect cultural, proiect care pentru multă lume părea, acum cîțiva ani, o romantică și ingenuă utopie: un Muzeu de artă contemporană. Dar cum Victor Florean nu este singur în această fantasmă pe cale de a prinde contur, vom privi în numărul viitor cu mai multă insistență către artistul platic și managerul cultural Mircea Bochiș, fără priceperea și tenacitatea căruia nimic din ce există astăzi și ce se profilează mîine nu ar fi
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
al vieții noastre. Aceștia sunt banii reali. Ei înseamnă întotdeauna atitudini. Nu e nevoie să fii prea perspicace pentru a observa că de fapt acestea sunt cele care ne influențează viața și care, ca exigențe productive, aduc banii - nu invers. Fantasma înavuțirii ar trebui înlocuită, la modul cel mai pragmatic, cu reflecția activă asupra calității vieții. Dar românul a uitat să trăiască, să se bucure, să se odihnească. Dacă economia merge prost astăzi, este în primul rând pentru că el încă nu
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
Magnificul, ține de prima categorie, a ,,plăcerilor" și ,,ornamentelor", a ,,puterilor" ilimitate ale imaginarului care sfidează realul. Suprarealismului la care aderă în chip lejer i se adaugă o propensiune, am zice, orientală, a visului opulent, îngroșat precum o drojdie a fantasmelor lăuntrice, menit însă nu atît a propune o alternativă dramatică la existență, cît a o curăța de conformisme, a o restitui suflului său din adîncuri, autenticității sale mirifice. Feeria Magnificului e purificatoare. Înnoirea limbajului poetic, proces practic cîștigat, exclude aici
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
comunist și un Rege monumental, s-or plimba ei la braț și s-or juca public împreună, însă, într-un fel sau altul, ambii sînt, din ce în ce mai mult, frumoase piese de scenografie, ornamente rătăcite într-o tranziție atipică, populată barocizant cu fantasme și cu miraje. în compensație, ai bulgarilor sînt beton: Regele este prim-minstru, adică executiv, iar proaspătul Președinte comunist Pârvanov nu are decît 44 de ani. Vîrsta optimă la care se poate făuri istoria, mai ales că domnia sa este, după cîte
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
cunoașterii, a relațiilor dintre oameni. Mergînd prin noroaie, prin soare, prin ploi și furtună, prin zile senine și calme, la umbră, și ziua și noaptea și iarna și vara, încet sau grăbit, revii în locuri bîntuite de amintiri și de fantasme. Sau alegi să "defrișezi" păduri sălbatice. Sau străbați deșerturi ale sufletului, provocate, mai întîi de toate, de dificultatea oricărei comunicări. Dorința de a pătrunde în sufletul, în mintea și în memoria celuilalt, ispita de a reveni din drum și de
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
oricărei comunicări. Dorința de a pătrunde în sufletul, în mintea și în memoria celuilalt, ispita de a reveni din drum și de a te refugia în copilărie sînt dublate de o frică atotcuprinzătoare. De șoareci, de șerpi, de balauri, de fantasme. De care încerci să te aperi căutînd refugiu în civilizație și în relații trecătoare, prin recurs la vorbe și la simulacre de comunicare, pentru a scăpa de gînduri. Prin urmare, apropierea de Muntele din Suflet declanșează demonii. Muntele din Suflet
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
am umbla printre mormane de gunoaie și-am fi călcați în picioare de hoardele de guzgani. Nu mă iluzionez că articolele mele ar avea un cât de mărunt impact - nici măcar la nivelul păturii intelectuale și artistice. Nu mă chinuie nici fantasma de moralist cățărat pe butoi și clamând adevăruri ultime. Scriu ceea ce scriu strict pentru a-mi păstra propria sănătatea mintală. Scriu dintr-un efort disperat de a sta cu ochii deschiși atunci când constat că prea mulți dintre apropriații mei nu
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
astăzi, Ion Iliescu. Și cum să nu fie, când are de partea sa totul: nostalgia comunismului, lenea, spaima de schimbare, refuzul riscului și, mai nou, un tot mai accentuat antiamericanism. Antiamericanismul și anti-occidentalismul - manifestări, deocamdată, marginale - sunt cele mai recente fantasme ale românilor. Pariez însă că în următorul interval ele vor deveni fenomene de masă extrem de virulente. Probabil că la originea lor se află resentimentul. Dar și neputința de a ne rezolva singuri problemele. Un discurs pe care-l aud tot
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
e de constatat în această înverșunare tematist-bachelardiană un accentuat purism), Al. Cistelecan e de părere că în Seară la Miorcani prezența apei e prea la vedere, prea reflectată, ordonată, planificată pentru a-i putea susține ambiția exegetică restructurantă. În urmărirea fantasmei sale, criticul declară febricitant: "Trebuie s-o vedem acționînd (apa) acolo unde ea nu e ajutată de opțiunea conștientă, acolo unde totul i se opune, în mediile imaginative celei mai refractare, unde decizia conștientă a poemului nu pledează în favoarea ei
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
ale adolescenței și ale primei tinereți pînă la activitatea efectivă a maturității, cu bătaie imediată, criteriile lor ajung să difere radical. Unele proiecte nerealizate se mistuie în nebuloasele sufletului fără efecte notabile, altele stăruie, revin la suprafață aidoma unor nostalgice fantasme. Dar cutez a crede că o viață lăuntrică reală nu s-ar putea întemeia decît pe o sumă de neîmpliniri, care-i dau un accent sacrificial. Perfecțiunea e intangibilă, iar urmărirea ei cere jertfe. A realiza tot ce ți-ai
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]