269 matches
-
fir de iarbă; trecători sălbatice și întunecate unde urlă furtuna și unde străjuiește un balaur; salturi în abis, prundișuri pustii, adunări de spiriduși care chinuie lira regală, pereți de sticlă care dispar deodată, mlaștini nesfârșite, peisaje de operă și de fantasmagorie, noapte a Valpurgiilor sau Freischütz, un Sfinx din al cărui sân curge apă și toate etapele pe care o poetă emoționată și le poate închipui pe drumul Paradisului unde-și va revedea fiica. Și iată, o revede: " Când văzui după
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
spirala la nesfârșit? În prezent sunt - și mă declar - mult mai senin. Tocmai s-a terminat o nouă ediție a aceluiași Târg, la care, ca în fiecare an, nu mai pridideai de atâtea evenimente epocale. Însă am realizat că aceste fantasmagorii, butaforii au hazul și durata lor. Ele sunt uitate încă de a doua zi, și lumea nu e deloc tulburată de această radiere, altfel firească. Editorul stingher chiar a fost mulțumit cu iluzia că prestația sa a contat. Autorul publicat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
existența inconștientului colectiv, a acestui fabulos fluviu subteran, prin care fantezia mitologică a întregii omeniri curge în noi, decât opera de artă. În termen exact, inconștientul colectiv construit de Jung cu o formidabilă putere de imaginație, nu e decât o fantasmagorie seducătoare debitată în numele științei. După o asemenea teorie opera de artă e produsul inconștientului care „tiranizează” pe artist, în timp ce conștiința lui proprie nu participă cu nimic, nu poate să participe cu nimic la actul creației, mărginindu-se pur și simplu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cultură și de civilizație ale spiritului, precum norii care înfloresc nemărginirea cerului și negurile greoaie, ce se târăsc pe fața pământului se zămislesc din aceeași sărată și amară respirație a mării. Nu e nevoie să introducem în considerațiile noastre nici o fantasmagorie științifică la fel cu aceea a inconștientului dinamic, individual sau colectiv, pentru a înțelege că nostalgia paradisului e un sentiment fundamental și complex, care intră în alcătuirea vieții noastre sufletești ca un element neînduplecat, ce nu ne îngăduie să acceptăm
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui iulie, prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe al României au efectuat o vizită la Berchtesgaden. Prim-ministrul Gigurtu a indicat ca cifră posibilă de predare 14 mii de kilometri pătrați de teritoriu. Ministrul de externe Manoilescu a calificat drept "fantasmagorie" pretenția maghiară la 48-50 de mii de kilometri pătrați. Comisarul poporului pentru Afaceri Externe al Uniunii Sovietice, prin intermediul ambasadorului sovietic, a înștiințat guvernul ungar că nu se opunea poziției ungare; mai mult, i-a făcut vagi aluzii ambasadorului de la Moscova
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la care să poată scrie imediat, dar mai ales să poată șterge rapid ceea ce nu îi era pe plac. În pat, ea se răsucea mereu când pe o parte, când pe cealaltă. O încercare literară i se părea deocamdată o fantasmagorie. Era ca și cum ai fi dorit să te întorci înapoi în pântecul mamei tale și să iei viața de la capăt. Vorbea cu sine ca să nu adoarmă încă, zicându-și: -Ești o defetista!.. Nu ar fi trebuit decât să pună pe hârtie
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
al vieții în aviație i-a determinat pe proprietarii de cinematografe din orașe precum Detroit și Los Angeles să ceară Aviației Militare să pună afișe pentru recrutare la intrarea în sălile unde rula Top Gun pentru înrolarea tineretului intoxicat de fantasmagoriile hollywoodiene" (24 noiembrie 1986). Mai tîrziu, s-a relatat că filmul i-a făcut pe elevii de liceu să viseze la viața militară și a determinat o creștere semnificativă în înscrierile la academiile militare. Mulți studenți au menționat în cererile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sfătuit să-mi temperez halucinațiile, altfel riscam să devin eu Însumi un personaj excesiv de pitoresc. Or, se știe, societatea este bine organizată, personajele care suferă de un exces de originalitate sunt luate ușurel de mână și conduse În locuri unde fantasmagoriile lor nu mai uimesc pe nimeni. Bietul meu eu! Două lucruri pot fi imediat observate la tinerelul care eram: ușoare, dar persistente accese de paranoia, credința că „ai dreptate” În ciuda avizului celorlalți, dar și faptul că eul, apărut brusc, „nepregătit
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
acea calitate cu care nu numai unii adulții din jurul meu, dar și unii dintre colegii de vârsta mea păreau blagosloviți de natură, prin naștere. Calitate ce le conferea un ascendent incontestabil, care, uneori, prin hipersensibilitatea mea și reflexul meu spre „fantasmagorie”, lua forme sacre aproape. Azi Îmi dau cont că la unii colegi care-mi impuneau era pur și simplu vorba de o precocitate spectaculoasă care s-a „stins” după câțiva ani, iar la maturi cred că-mi impuneau mai ales
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ale românilor este nulă și fără valoare și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi În zi mai adânc. Singura clasă reală la noi este țăranul român, și realitatea lui este suferința, sub care suspină de fantasmagoriile claselor superioare. Căci din sudoarea lui zilnică se scot mijloacele materiale pentru susținerea edificiului fictiv, ce-l numim cultură română...“ <endnote id="11"/> Ca orice text polemic, articolul lui Maiorescu cuprindea o doză de exagerare. Se putea replica, pe bună
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pentru piețe sau pentru proprietatea asupra întreprinderilor, poate apărea inutil de pitoresc faptul de a mă apleca asupra ultimului loc în care, între șapte și șaptezeci și șapte de ani, oamenii se înverșunează să moară și să ucidă pentru o fantasmagorie (așa-zisele human bombs putând fi la fel de bine bunicuțe sau copii la o vârstă fragedă). Mă îndoiesc că un cititor al reputatelor Les Echos sau Financial Times ia în serios niște entități improbabile cum ar fi Paradisul, Elecțiunea alegerea preferențiată
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aici e clar. Dar Țepeneag, părintele fondator, nerecunoscut, al textualismelor valahicești (bravat, la ocazie, până și de Iova), ce crede el... în chestiunea ratării? Credincios dogmei autonomiei semnificantului (care se autogenerează, marxturbându-se în draci, precum Materia, diabolectica leliță din centrul fantasmagoriilor Bărbosului Karl), el suputează că omul ratează pentru că îi lipsește ț-ul din semnificant; mai precis, virgula, sedila de sub t, marcă indelebilă a castrării sale aurorale. Rața, ea, nu ratează. Tautologic exprimându-ne, sau comițând o judecată analitică, adecă reperând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cel mai mare impas. în omul care nu a avut astfel de trăiri în copilărie se acumu¬lează mai usor nesiguranță și teama. Copiii, neavând simțul discernământului, sunt fascinați de toate imaginile din cărți, chiar dacă unele nu sunt altceva decât fantasmagorii. Părinții și dascălii trebuie să învețe a deosebi lucrurile autentice și valoroase de cele fantasmagorice și să cumpere apoi cărțile potrivite. Părerea că basmele și legendele ascultate în copilărie l-ar înstrăina pe copil de viață se numără și ea
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
să-i dai de sfârșit, să cutreieri pământul în toate direcțiunile, să treci prin toate latitudinele, prin toate climele, de la eterna vară a ecuatorului, la eterna iarnă a polurilor, singură această idee mă rătăcea, părea ceva peste fire, întrecea chiar fantasmagoria visului. Am auzit pe unii susținând că aspectul mării ar fi monoton, fiind totdeauna același. Din contra, în uniformitatea ei aparentă, marea e infinit de variată. Necontenit își schimbă coloarele după oareel zilei, necontenit își schimbă fața după adierile vântului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
atât de decisivă ? Există acolo și o umbră de mister, chiar de poezie, aș spune. Cred că Grațian e captivant tocmai prin această coexistență între un trai la limita (sau sub limita) indigenței și caracterul lui ”fantasmagoric” ; dar e o fantasmagorie obținută cu materialul clientului (la fel cum, în alt sens, se obține cu materialul clientului textura Podului cu flori, ca și cea din Asta e), nu din condeiul regizorului. Nici Podul de flori nu mi se pare mizerabilist ; îl scutește
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
1974(potrivit documentului) știind-o pe aceasta „ciripitoare” la organe. Mai trebuie adăugat faptul că Într-o astfel de excursie nu putea pleca oricine și mai cu seamă nu putea pleca cineva „prelucrat” sistematic de către securiști. Dar, iată și altă fantasmagorie luată de bună, probabil, de către ofițerii Securității: „Informatorul <<Alexandrescu>>, În notele informative din 26/10/1973 și 17/06/1974 relatează că Sofianu Gheorghe a afirmat că trebuie să i se dea voie să plece că nu mai vrea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din noi pe care ne place s-o numim romantică. E un pasionant și opăritor anti-love-story. Dilema Veche, aprilie 2007 Talent pur Parfumul/Perfume : The Story of a Murderer (Germania, 2006), de Tom Tykwer Cum ecranizezi o carte ca Parfumul ? Fantasmagoria literară a lui Patrick Süskind e construită pe premisa că mirosul e cea mai importantă dimensiune a lumii : numai el face diferența dintre o persoană irezistibilă și una insignifiantă, numai el îți poate da cheia, esența, adevăratul suflet al unei
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
oraș în care nu e nimic de văzut. în Batman (1989) și în Batman revine (1992), Tim Burton făcuse din Gotham City unul dintre cele mai de văzut orașe imaginare din istoria cinemaului un amestec, nu lipsit de umor, de fantasmagorie gotică și monumentalism fascist, populat majoritar de garguie. La Nolan, Gotham devenise un oraș recognoscibil (Chicago), populat majoritar de fețe patibulare pe care le știam din alte filme cu interlopi și pe care Batman le stîlcea cu aplicația posacă a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
interferează diverse modalități, tonalități, personalități, care amestecă epoci și costume, care se petrece - ca să-l cităm pe Abuladze - „Nicăieri și pretutindeni. Niciodată și întotdeauna” sunt de o amețitoare complexitate. Invitat să definească genul, specia filmului său, regizorul propune câteva aproximații: „fantasmagorie tristă”, „tragicomedie grotescă”, „farsă tragico-lirică” și explică: „Epoca lui Varlam (după numele antieroului filmului, Varlam Aravidze n.n.) este într-atât de absurdă încât ea poate fi redată pe ecran numai cu ajutorul celor mai expresive mijloace ale absurdului însuși, ale grotescului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu mă pot pronunța despre forțele care, dincolo de gândirea mea, pot exista. Deocamdată mă minunez la gânduri mult mai potrivite pentru mintea mea care este liberă de informații și ipoteze fizice prea complicate; și nu vreau să mă contaminez de fantasmagorii, de un rebus de tarot. După-amiază găsesc, strecurat pe sub ușă, un plic sigilat cu o ștampilă complicată, figurând un cerc din care cresc patru capete gemene, în mijlocul cercului, de mărimea unei monede mijlocii. Plicul îmi este destinat mie (aici sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
unui scăuieș, într-o odaie e atâta goliciune că "ai fi putut prea bine învîrti o mâță de coadă și n-ar fi avut de ce se prinde". Ochiul scriitorului mărește și diformează în sensul enormului și sălbatecului, fiind producător de fantasmagorii. Toate simțurile dealtfel sunt iritate. Pantagruelismul lui Hogaș e înrudit cu flămînzeala lui Creangă și cu gastronomia primitivă a lui Sadoveanu. Foamea e sălbatecă, cinele sunt uriașe. Scrobul e făcut dintr-un număr infinit de ouă, borșul e un ocean
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fără nici un înțeles. 88 bucureștii de altădată În fine, un «vai mie!» era necesar, pentru a completa timbrul 49 sinagogic al acestei bufonade. [A doua zi o trimisei prin poștă la Convorbirile literare.] Am câștigat rămășagul. Era de-ajuns o fantasmagorie evreo-nemțească, un Gablitz în cap, un Ellias în coadă și un înșiră-te mărgărite la mijloc, dar nici o idee, nici o simțire, nici o inspirațiune românească, pentru ca Eu și ea să placă domnului Titu-Liviu Maiorescu. Etc. etc. [...]50 Iacă-vă Noua Direcție
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adăugasem propriilor mele evaluări potrivnice, când m-am decis, târziu, prea târziu, să nu-mi mai pese de nimic, să mă abandonez hazardului, ucigătorului „adevăr” văduvit de artă sau „pământului”, pur și simplu, cotidianului oarecare, indiferent la și străin de fantasmagoriile literaturii. În sfârșit, ultimul citat, din Kafka, o consemnare datată 27ianuarie 1922: „Ciudată, tainică, poate primejdioasă, mântuitoarea alinare a scrisului. Sari deodată din șirul asasinilor”. Cuvinte de-a dreptul provocatoare. Sperasem, cine știe, că următoarele propozițiuni ale citatului vor „tempera
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aceste fapte, de ce se supuneau singuri la o autoflagelare apocaliptică. Justificarea la îndemnă era în fanatismul legionar, care prin varii mijloace, cu orice sacrificii trebuia să compromită „nevinovatul și corectul” regim comunist. Totuși pentru credibilitate, cât de cât, a acestor fantasmagorii, în străinătate, căci pentru asta se străduiau cu toată punerea în scenă, trebuiau să intre și câțiva din organele M.A.I. Au fost deci sacrificați câțiva și după ce au primit, în proces, niște pedepse modice au fost și grațiați, de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
texte dramatic conformiste: câteva pagini descriptive (peisajul dobrogean din povestirea Bedros din Bazargic) sau mesajul ascuns din Scrisoare de pe mare, o mică narațiune pe care Ion Vartic o socotește „o capodoperă a prozei scurte românești”. Drum fără pulbere concentrează toate fantasmagoriile literaturii angajate (varianta stalinistă) și ale „metodei unice de creație”. Masivul roman (666 de pagini) poate fi socotit, din acest punct de vedere, o performanță, un model negativ. Totul a început, explică prozatorul, printr-o vizită de documentare. Un mare
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]