325 matches
-
diferite trăsuri combinate, ci caracterul se naște ca un întreg înaintea sufletului său, ș-apoi el îl îmbracă cu trăsăturile și manifestațiunile de viață cari urmează cu necesitate din intuițiunea celui mai dinăuntru punct al vieței. Tot astfel și în fantazia actorului. Și aicea caracterul apare deodată ca un întreg nedespărțit, și actorul apoi dus de mâna poetului îl transformă într-o esistență individuală. Cea mai mare bogăție de observațiuni spețiale și cea mai mare subtilitate în analizarea lor nu pot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
esistență individuală. Cea mai mare bogăție de observațiuni spețiale și cea mai mare subtilitate în analizarea lor nu pot niciodată să creeze copia unui caracter întreg; ele nu pot alta decât să coloreze și să îmbogățească icoana ce stă înaintea fantaziei. În partea generală am spus-o deja că facultatea de-a privi intuitiv un caracter ca un întreg organic și de-a-l trăi ca atare, dacă ni se iartă espresiune[a], că acestea sânt absolutele semne caracteristice a unei nature
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
studiu. Se-nțelege însă că numai reprezentarea însași poate decide asupra cantității de energie cu care e a se privi intuitiv ca om viu un caracter desemnat de poet. {EminescuOpXIV 337} Caracterul poetic apare în actor mai întîi în elementul fantaziei sale, unde el e hrănit, ca să zic așa, până atuncea până ce el îl manifestează în realitatea sensibilă. Însă prin actul acestei transpuneri din intuițiunea internă în realitate nu se poate realiza nimica alta decât ceea ce e viu și în fantazie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fantaziei sale, unde el e hrănit, ca să zic așa, până atuncea până ce el îl manifestează în realitatea sensibilă. Însă prin actul acestei transpuneri din intuițiunea internă în realitate nu se poate realiza nimica alta decât ceea ce e viu și în fantazie însăși. Va să zică prima activitate a artistului dramatic e conceperea caracterului. Pe această concepere se-ntemeiază reprezentarea întreagă, căci cea din urmă nu e decât confirmarea celei dentîi. Proporțiunea dintre concepere și esecutare e egală cu cea dintre voință și acțiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar rămânea reproducerea în urma intuițiunii. La figurile acelea care s-anunță apriori de caractere generice va concede așadar orșicine că o concepțiune ideală trebuie să recunoască în ele pe purtătoarele unor direcțiuni generale a spiritului or a simțământului. Actorul în fantazia lui trebuie ca să le privească intuitiv tot în sensul acesta și apoi să unească mulțimea trăsurilor împrăștiate într-un singur tablou unitar, spre a putea reprezenta în caracterul individual pe reprezentantul unei totalități. De categoria aceasta se țin și caracterele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
moment pozitiv și de-a-l aduce la o valoare oarecare. Și chiar acolo unde poetul, în desemnarea caracterelor sale, nu s-a îngrijit de-a da actorului puncte pentru o concepere ideală, chiar acolo e de dătoria actorului ca prin fantazia sa proprie să adaoge în cele date cele ce lipsesc și să privească datele poetului ca părțile unui schelet din care el să-și organizeze un caracter întreg, astfel precum anatomul comparativ, care poate să se laude că dintr-un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lumești pe de o parte și a condițiunilor date în natura individului pe de alta cu atâta mai clar și mai bogat de intuițiune va sta caracterul înaintea sufletului său. Acest moment, de-a urmări un caracter dat prin mijlocul fantaziei îndărăt până la începuturile formărei lui, până la condițiunile vieței lui, și de-a-l construi îndărătul lui oarecum, acest moment e pentru actor de cea mai mare însămnătate; și facultatea aceasta e criteriul nediscutabil a unei intuițiuni poetice. Un critic mare poate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu o putere divinătoare, să adaoge un pasagiu întreg în spiritul autorului, poate să respingă chiar un op întreg, ca substituit numai, și poate să-i recâștige un altul, a căruia geneză ar fi fost îndoielnică; și tot astfel înaintea fantaziei unui actor mare va sta viața întreagă a unui caracter cu-atîta sigaranță și viociune încît din cele date el ne-ar [putea] mai să ne schițeze o biografie a lui și este deplin în stare de-a găsi într-un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din cele date el ne-ar [putea] mai să ne schițeze o biografie a lui și este deplin în stare de-a găsi într-un moment orce trăsură heterogenă or omogenă din el. REPREZENTAREA CARACTERULUI 1. MASCA CARACTERISTICĂ Concepțiunea crează fantaziei imaginea ideală a unui caracter în toată preciziunea lui. Însă ceea ce face pe artist e singură numai puterea formărei, facultatea de a demite și în realitatea sensibilă pe acel caracter intuit înăuntru ca om de sine stătător. Energia cu care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
caracter în toată preciziunea lui. Însă ceea ce face pe artist e singură numai puterea formărei, facultatea de a demite și în realitatea sensibilă pe acel caracter intuit înăuntru ca om de sine stătător. Energia cu care se-ncorporează icoana din fantazie ne arată cantitatea de putere creatoare. Daca ideea și aparința reală coincid pe deplin, dacă se întrupează tot ce, prin concepțiune, a trecut în intuițiunea actorului, atuncea problema actorului într-atîta e deplin rezolvată. O greșală nu poate esista atuncea decât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe deplin, dacă se întrupează tot ce, prin concepțiune, a trecut în intuițiunea actorului, atuncea problema actorului într-atîta e deplin rezolvată. O greșală nu poate esista atuncea decât din partea concepțiunii. Această lipsă însă se poate anula prin transformarea ideei în fantazia sa. Daca i se impune unui actor mancul de soliditate (nesusținăbilitatea) unei concepțiuni și dacă el distruge ideea nutrită până atuncea în sufletul său, spre a pune o altă idee la loc, atuncea și esecuțiunea-i urmează cu necesitate, presupunând însă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
loc, atuncea și esecuțiunea-i urmează cu necesitate, presupunând însă că actorul posedează în genere un mare fond de putere în formarea caracterelor. Dacă însă lipsa e în partea esecuțiunii, așa încît actorul nu poate să realizeze ideea deplin esecutată în fantazie decât prin conture slabe, și dacă rămân o mulțime de intuițiuni pe fundul internului său pe care el nu le realizează în carne și sânge, atunci lipsa aceasta se bazează pe o neputință a activității creatoare, o neputință care nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
învăliș corăspunzător internului său. Fizionomii de-aceste eterne, cum sânt de pildă cea a lui Friedrich cel Mare, a lui Gothe, a lui Napoleon" în cari structura feței e ridicată la o importanță așa de mare încît chiar arta, din fantazia ei liberă, n-ar putea să inventeze forme mai elocuente pentru aceste spirite decum li le-a împărtășit realitatea cu o generozitate rară; aceste fizionomii eterne, zic, sânt dovada cea mai concisă despre puterea simbolică a fizionomiei în genere și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vieți a spiritului. Și de-aceea pretențiunea ce-o facem cătră artistul dramatic ca el, întrupînd caracterele, să le formuleze astfel încît aparența lor sensibilă să fie adecuată cu ființa lor spirituală, așa încît în fizionomie să se impuie pentru fantazia noastră o legătură cu personalitatea însași. Într-acestea artistul dramatic, ca și orce creator de figuri umane, are să întreacă natura, el are să sisteze acea neputință de care bolește natura, aceea de-a putea numai rar să facă dintr-un esterior
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
domina cu virtuozitatea cea mai mare, totuși, prin ea singură, nu se poate crea o mască caracteristică, tot așa cum mulțimea observațiunilor celor mai ingenioasă și dominarea asupra vocei și gestului nu pot produce un caracter adevărat. E una și-aceeași fantazie creatoare care condiționează atât masca cât și esecutarea caracterului. Căci ea singură dă actorului energia de-a face din fizionomia lui naturală o a doua, pe care arta grimărei o esecută în acelaș sens în care esperiența și cunoașterea oamenilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dă actorului energia de-a face din fizionomia lui naturală o a doua, pe care arta grimărei o esecută în acelaș sens în care esperiența și cunoașterea oamenilor dau poetului colorile lor pentru esecutarea ideei caracterului deja bine determinate în fantazia lui. Numai prin mijlocul fantaziei actorul poate să se dezaproprieze de individuala structură a feței sale proprii, astfel încît îi întipărește masca unui caracter din care ni vorbește viața întreagă a acestuia. Crearea măștei ni se prezintă ca primul act
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
face din fizionomia lui naturală o a doua, pe care arta grimărei o esecută în acelaș sens în care esperiența și cunoașterea oamenilor dau poetului colorile lor pentru esecutarea ideei caracterului deja bine determinate în fantazia lui. Numai prin mijlocul fantaziei actorul poate să se dezaproprieze de individuala structură a feței sale proprii, astfel încît îi întipărește masca unui caracter din care ni vorbește viața întreagă a acestuia. Crearea măștei ni se prezintă ca primul act de dezapropiare de sine însuși
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se formează veritabilele măști caracteristice. Căci cu cât e mai puțin determinată espresiunea individuală a actorului cu-atîta mai determinabilă este ea în diferitele formațiuni de caractere. Ce-i dă însă unei determinabile structuri de față elasticitatea reală decât numai puterea fantaziei, care se implică pe sine însăși așa de tare în viața unui caracter încît poate în urmă să și întrupeze în realitate ființa acestui caracter. Această intensitate de intuițiune față cu o imagine caracteristică separată de actor prin care caracterul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întipărește în fizionomie și care transformă oarecum espresiunea feței, această intuițiune e zestrea specifică a marilor artiști dramatici. Prin aceasta ni se anunță îndată o natură privilegiată. Pictorul e numai atuncea un artist când poate să țină figurele create de fantazia lui c-o siguranță atât de mare încît, în durata esecuțiunii lor pe pânză, să nu se slăbească și [să] nu se șteargă nici o singură trăsură a lor, și tot astfel și actorul nu e la culmea artei lui decât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se șteargă nici o singură trăsură a lor, și tot astfel și actorul nu e la culmea artei lui decât atuncea când espresiunea specifică a caracterului pe care are de-a-l reprezenta {EminescuOpXIV 344} rămâne așa de fixă pe calea dintre fantazie și esecutarea în mască ca și când ar fi turnată în bronz. Va să zică masca adevărată trebuie să fie lucrată dinăuntru și nu de din afară prin o simplă desteritate (artistică) mecanică. Cea din urmă nu face decât realiză ceea ce fantazia desemnase deja
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
calea dintre fantazie și esecutarea în mască ca și când ar fi turnată în bronz. Va să zică masca adevărată trebuie să fie lucrată dinăuntru și nu de din afară prin o simplă desteritate (artistică) mecanică. Cea din urmă nu face decât realiză ceea ce fantazia desemnase deja în conture. De-aceea artistul dramatic se va ridica mai întîi prin fantazia lui liberă la intuițiunea caracterului întreg și va trebui să se aprofundeze în acesta cu atâta iubire încît patosul determinat al rolei lui să stăpânească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adevărată trebuie să fie lucrată dinăuntru și nu de din afară prin o simplă desteritate (artistică) mecanică. Cea din urmă nu face decât realiză ceea ce fantazia desemnase deja în conture. De-aceea artistul dramatic se va ridica mai întîi prin fantazia lui liberă la intuițiunea caracterului întreg și va trebui să se aprofundeze în acesta cu atâta iubire încît patosul determinat al rolei lui să stăpânească toată personalitatea lui. Atuncea iese de sine espresiunea caracterului pe suprafața feței sale și domină
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apoi costumul să arate pe figurele singulare în pozițiunea spețială ce o ocupau ele ca membre a acestei generale stări de lucruri. Fiind însă că costumul nu servă pentru îmbrăcarea unor figuri a lumei reale, ci numai a unora din fantazie, de-aceea el e supus legilor gustului și a aparenței frumoase. Și-n costum au a se pătrunde reciproc, până la un grad oarecare, momentele cele două a adevărului natural și a idealității. Numai din această pătrundere se pot rezolva toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acelor unilateralități judecate de noi, acelea a esactității necondiționate în costum. Costumul trebuie într-adevăr să urmeze oarecare trăsuri generale ale epocei, întru cât aceste trăsuri sânt combinate cu figuri anumite și întru cât ele aparțin fizionomiei caracteristice a epocei. Fantazia, la pronunțarea numai a numelor Ifigeniei, a lui Orest, Theseu și Iuliu Cesar, produce îndată înăuntrul ei anticitatea greacă și romană cu toate accidențele ei caracteristice, și tot astfel ea vrea să vadă figurile mișcîndu-se în costumele acelea cari înăuntrul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei anticitatea greacă și romană cu toate accidențele ei caracteristice, și tot astfel ea vrea să vadă figurile mișcîndu-se în costumele acelea cari înăuntrul ei să îmbină cu ele. Pronunțând numai niște nume oarecare și-ndată se nasc într-o fantazie vioaie după o lege secretă și ca-mprejurul unui cristal toate câte aparțin mișcărei de viață și lumei acelor figuri. {EminescuOpXIV 346} Un costum neantic la figurile de mai sus le-ar rumpe deodată din iluziunea acelui timp anumit, și spectatorul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]