325 matches
-
da după cât auzim un concert în sala palatului, la 30 martie curent. Programul va fi de astă dată compus din următoarele piese: 1) Spohr, Concert (D-mol ); 2) Beethoven, Romanță; 3). Chopin, Nocturnă; 4). Beethoven, Adagio op. 30; 5). Alard, Fantazie de concert. [18 martie 1877] SERATĂ MUZICALĂ ["ASTĂZI LA OPT OARE... Astăzi la opt oare sara va avea loc serata muzicală în pensionatul normal de domnișoare al d-nei Emilia Humpel. Programul este cel următor: 1) Weber. Uvertura operei "Oberon " pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
facultatea de litere și științe din Viena și sunt români. Din împrejurările în cari există acest liceu nu putem stabili decât un prognostic bun pentru viitorul lui. Depărtat de luptele cari înveninează viața publică de la noi și ferit de vecinicele fantazii reformatorii, liceul din Suceava ar fi menit să devină un foarte bun, dacă nu cel mai bun institut secundar românesc. Nu ne îndoim asemenea că literatura didactică națională va câștiga mult, încît înrîurirea acestui institut asupra românilor din imperiu și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pare a fi sosit acum. Ziarele din străinătate nu mai cuprind nici o speranță de pace, iar articolele lor de fond (în nesiguranță de ceea ce se va întîmpla ) încep a zugrăvi eventualitățile războiului cu mai multă sau mai puțină cheltuială de fantazie. Unele văd deja zecile de milioane de moametani, din India depărtată și până la Maroc, ridicîndu-se ca un singur om la desfășurarea flamurei verzi a prorocului și împlînd nefericita Europă cu rânduri de sânge și de flăcări, încît, după cuvântul biblic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sfinte ale civilizației. Astfel se va ridica în contra crucii întreg Aliotmanul și astfel se zugrăvesc ca pe-o pânză albă umbrele negre ale viitorului. Un redactor din Iași care, primind depeșile biuroului de corespondență din Viena, se făcuse răsunetul multor fantazii jurnalistice ar fi fost chemat se zice la prefectură și prevenit a limpezi izvoarele știrilor de senzație care neliniștesc fără cauză publicul. Chiar dacă aceasta nu s-a întîmplat, totuși lumea era în drept s-o creadă, atât de neliniștite erau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lăzi au plecat pîn' acum din București. Nu mai vorbim de răstălmăcirea plină de ură care se dă fiecărui cuvânt ieșit din gura Domnitorului sau a demnitarilor statului. Nouă ni se pare că sunt mijloace îndestule în contra acestui abuz de fantazie a corespondenților străini. Dacă suntem odată în stare de război, ar trebui ca toate scrisorile adresate în străinătate să se deie deschise la poștă, iar cuprinsul lor să fie controlat de organe discrete ale poliției. Se 'nțelege că pentru aceasta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pare a fi avut o idee sigură de ceea ce va să zică literatura populară, căci cearcă a da ca în oglindă cugetarea și maniera de a vedea a poporului chiar. Literatura populară nici se poate numi altceva decât sau cugetarea și productele fantaziei poporului însuși, cari devin literatură în momentul în care se reproduc prin scriere, sau produceri a clasei mai culte, cari se potrivesc însă așa de bine cu gândirea poporului încît dacă acesta nu le-au făcut, le-au putut însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
am văzut că d. Maiorescu au adoptat această teorie a lui Mill (că adică sensurile sunt singurul izvor al cunoștinții ). Acest "noi am văzut c-au adoptat această teorie a lui Mill" este pur și simplu un binevoitor esces de fantazie a recenzentului, care crede poate c-ar fi dovedit-o aceasta undeva fără s-o fi dovedit nicăieri, căci această teorie a lui Mill a fost formulată cu mult înaintea acestui fericit muritor prin cuvintele: nihil est in intellectu quod
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Maiorescu promisese a da notițe bibliografice pentru studierea controverselor logice și nu dă decât titlurile unor cărți generalmente cunoscute, simple titluri. Noi n-avem nici un fel de impresiune de mirare numai pentru că d. Zotu binevoiește a da și aici rodul fantaziei sale, în locul adevărului. Iar adevărul este: la pagina 104 și 105 sânt citate manualele întrebuințate la compunerea logicei, fiecare însoțit de-o scurtă notiță critică sau de-un aviz pedagogic, iar după aceea urmează citate toate locurile (volum, carte, paragraf
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-i național; ceea ce-i rău nu devine bun prin aceea că-i național. Esemple 1) Norma limbei scrise trebuie să fie cea care esistă obiectiv și în realitate în gura poporului de jos și a societății mai fine, iară nu fantaziile mai mult sau mai puțin ingenioase ale filologilor noștri. Așadar adevăr obiectiv și nu arbitraritate subiectivă. În acest proces de a stabili o normă pentru limba scrisă trebuie luate în considerare și acele influințe istorice cari-au resistat tendinței de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bla-bla-bla; bunei; bunicul; calmitate; capra cu trei iezi; capră; cinste; citit; comunicare; conținut; copilaș; coșmar; Crăciun; crăiasă; curiozitate; Darius; Decameron; Decameronul; discuție; dorință; dormi; dragă; dramă; drăguț; dulce; ea; English Fairy Tales; erotica; erou; evadare; extraordinară; fabulă; fabulos; falsă; fantastică; fantazie; fantomă; farmec; ficțiune; fiecare; fluturi; foc de tabără; a fost odată; frații Grimm; gen; ghiveci; gînduri; gogoașă; Grimm; groaznică; gură; happy-end; iarbă; iarnă; ideal; idealitate; idei; ieșire; iluzie; imaginară; imagine; imposibilitate; inedit; inexistentă; infinit; informație; inventa; invenție; invenții; irealitate; istorii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prin filtrul oniric și transfigurate la nivelul unei viziuni. "De Chavannes cugetă. Gândirea-i se face vis, visul se face viziune. Ideia e pusă în imagini. Din departe fizionomia reală se perde, fețele plutesc ca într'o poesie din trecut. Fantazia lui capătă o realitate nouă. Simplificate, frescele iau un caracter legendar, peisagiul slobod e înveluit ca într-un strai de eres, compoziția devine mitică, scenele se petrec pare-că sub bolțile unei imense catedrale"57. Vis-viziune-poezie, idee-imagine-fantezie, legendă-mit-misticism, Cioflec utilizează toate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Fritz Storck se bucurau în fața Sfinxului (plâtre patiné) lui Paciurea și a unui Tête d'enfant (bronz) al lui Brâncuși. La rândul său, în "Cronica artistică. Expoziția din München" din Convorbiri literare, articol publicat ianuarie în 1914, Al Tzigara-Samurcaș remarca "fantaziile" Principesei Maria, caracteristice pentru "son-goût néo-byzantine mondainisé", "fantazii" pe care criticul le așeza sub influența lui Walter Crane. Nu lipsit de semnificație, la prima expoziție organizată în 1915 în cadrul Cenaclului Idealist, condus de sculptorul simbolist, Severin, cenaclu pus deja într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Paciurea și a unui Tête d'enfant (bronz) al lui Brâncuși. La rândul său, în "Cronica artistică. Expoziția din München" din Convorbiri literare, articol publicat ianuarie în 1914, Al Tzigara-Samurcaș remarca "fantaziile" Principesei Maria, caracteristice pentru "son-goût néo-byzantine mondainisé", "fantazii" pe care criticul le așeza sub influența lui Walter Crane. Nu lipsit de semnificație, la prima expoziție organizată în 1915 în cadrul Cenaclului Idealist, condus de sculptorul simbolist, Severin, cenaclu pus deja într-o bună tradiție secesionistă, sub patronajul prințesei Elisabeta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
s-a auzit la București. În București cam toate sunetele pătrund strâmb, și indecent, astfel că glumele ocazionale din Paris au luat aici, în capetele câtorva încăpățânați să facă "școală", proporțiile unei vaste concepții, bazată pe număr și izmenitură"415. "Fantaziile" lui Loghi îl lasă rece pe Arghezi, ca de altfel și decorativismul pânzelor sale de mari dimensiuni. Interviul pe care Loghi îl dăduse recent este speculat de critic pentru a demonta filiația invocată de pictor pentru a servi cu o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mari dimensiuni. Interviul pe care Loghi îl dăduse recent este speculat de critic pentru a demonta filiația invocată de pictor pentru a servi cu o remarcă a lui Stück încadrarea sa pe o anumită direcție în pictură, direcție pentru care "fantazia" devenea o caracteristică simbolistă precum la Mihail Vrubel sau Boris Musatov, din cadrul grupării simboliste Mir Iskusstva. Invocarea poeziei ca trăsătură negativă în cazul lui Loghi trimite la un lirism convențional, facil, al picturilor sale, care își va găsi corespondentul în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Taurida, Interior, Din atelierul meu, Domnița, Un prieten, Portret, Frumoasa ateniană, Acropole, În Arcadia, Tristia, Gavroche, Din Țări calde (3), Chiparoși, Pom înflorit, Marină (2), Ebrea, Drăcușor, Poarta țarinei, Țărancă, Pe divan, În largul curței, Țărăncuță, Florica, Floare la ureche, Fantazie, Cap de fetiță (2), Învingătorul, Regret, Studiu, Plein air, Nebuna, Profil, Cap studiu (3), Napolitana, Bordei, În pădure, Zăvoiu, Răsărit de lună (3), Impresie (2) Pe ploaie, Veghere, Iarna, Biserica din Baia, Biserica veche, Pe drum de seară, Iubire, Alean
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
IMAGINI Cu gândiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini: Ș-ale cărții, ș-ale vieții, Chiar din zorii tinereții. Nu urmați gîndirei mele: Căci noianu-i de greșele, Urmărind prin întuneric Visul vieți-mi cel chimeric. Neavând învăț și normă, Fantazia fără formă Rătăcit-a vai! cu mersul: Negru-i gândul, șchiop e viersul. Și idei, ce altfel împle, Ard în frunte, bat sub tîmple: Eu le-am dat îmbrăcăminte Prea bogată, fără minte. Ele samănă, hibride, Egiptenei piramide: Un mormânt
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
inima nu mai e în stare a te transpune // în această stare. Ea se cutremură încet din sus în jos, asemenea unei arfe eoliane, ea este singura ce se mișcă în această lume eternă..., ea este orologiul ei. Și astfel fantazia nu mai este reflecția lumei astfel cum ea se arată ochilor într-o reală trezvie, ci, ca în fantazia poetului și a artistului, se ridică în jur în petrificațiunea ideilor 42 {EminescuOpXV 43} eterne ce reprezintă. De jur împrejur sunt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
jos, asemenea unei arfe eoliane, ea este singura ce se mișcă în această lume eternă..., ea este orologiul ei. Și astfel fantazia nu mai este reflecția lumei astfel cum ea se arată ochilor într-o reală trezvie, ci, ca în fantazia poetului și a artistului, se ridică în jur în petrificațiunea ideilor 42 {EminescuOpXV 43} eterne ce reprezintă. De jur împrejur sunt pânze atârnate, la care perspectiva este aparentă, asupra cărora timpul trece fără urmă, toate având un ce necunoscut de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
EminescuOpXV 43} eterne ce reprezintă. De jur împrejur sunt pânze atârnate, la care perspectiva este aparentă, asupra cărora timpul trece fără urmă, toate având un ce necunoscut de aranjor și toate închipuiri ale unui suflet mare. Ceea ce numesc capete ordinare fantazie nu este fantazie, ci slăbiciune a creierilor, fantasterie. Pe când celor chemați hetaira li vorbește în jargonul lor propriu, celui ales ea-i vorbește în limba ei - și limba ei e armonia lui Plato. ["INTELIGENȚĂ ȘI ESPERIENȚĂ... "] 2258 Inteligență și esperiență
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ce reprezintă. De jur împrejur sunt pânze atârnate, la care perspectiva este aparentă, asupra cărora timpul trece fără urmă, toate având un ce necunoscut de aranjor și toate închipuiri ale unui suflet mare. Ceea ce numesc capete ordinare fantazie nu este fantazie, ci slăbiciune a creierilor, fantasterie. Pe când celor chemați hetaira li vorbește în jargonul lor propriu, celui ales ea-i vorbește în limba ei - și limba ei e armonia lui Plato. ["INTELIGENȚĂ ȘI ESPERIENȚĂ... "] 2258 Inteligență și esperiență stau în raportul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din el. E pustiu... e asemenea simțirei ce o are cineva, când a murit cineva în casa în care șede, lipsește o suflare proprie, care se lățea asupra tuturor obiectelor casei c-un cuvînt: lipsește ceva fără să știi ce. ["FANTAZIA TINERILOR"] 2285 Se zice că fantazia tinerilor este mult mai vie decât a oamenilor din o vârstă mai înaintată. C'est une question. Din contra, productele talentelor mari, dacă sunt dispuse spre măsură, sunt în tinereță palide; la cei cu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
simțirei ce o are cineva, când a murit cineva în casa în care șede, lipsește o suflare proprie, care se lățea asupra tuturor obiectelor casei c-un cuvînt: lipsește ceva fără să știi ce. ["FANTAZIA TINERILOR"] 2285 Se zice că fantazia tinerilor este mult mai vie decât a oamenilor din o vârstă mai înaintată. C'est une question. Din contra, productele talentelor mari, dacă sunt dispuse spre măsură, sunt în tinereță palide; la cei cu o fantazie dispusă spre măreție icoanele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
2285 Se zice că fantazia tinerilor este mult mai vie decât a oamenilor din o vârstă mai înaintată. C'est une question. Din contra, productele talentelor mari, dacă sunt dispuse spre măsură, sunt în tinereță palide; la cei cu o fantazie dispusă spre măreție icoanele sunt esagerate, un semn că ei cearcă a întări o fantazie, în sine încă palidă, prin forțare. Daca fantazia este o dată reproducerea vie, mai văzută a unui lucru sau a unei împrejurări, a doua oară coordonarea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vârstă mai înaintată. C'est une question. Din contra, productele talentelor mari, dacă sunt dispuse spre măsură, sunt în tinereță palide; la cei cu o fantazie dispusă spre măreție icoanele sunt esagerate, un semn că ei cearcă a întări o fantazie, în sine încă palidă, prin forțare. Daca fantazia este o dată reproducerea vie, mai văzută a unui lucru sau a unei împrejurări, a doua oară coordonarea acestora într-un întreg, s-ar putea spune că în primul punct, în reproducerea fidelă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]