10,287 matches
-
bogat, ca al Pămăntului, doar pentru construcții și în cantități foarte, foarte mici. Este interzisă cu desăvărșire poluarea. Ca sclavi am lucrat mai ales în mină, în fabrici; pentru stăpănire era o rușine. Răurile, mările și oceanele, pădurile nu au faună și v-am spus de ce. Nu avem șosele, cale ferată ci doar aeroporturi și terase speciale pentru teleportare individuală și a navelor care pleacă în Univers. Noi, pentru deplasare, folosim, cum spuneam, teleportarea și telepatia pentru discuții, folosind fiecare un
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
adusă de meteoriți. și deci ipoteza: un meteorit a adus sămănța de om alb. Alt meteorit a adus sămănța de om negru și alt meteorit a adus sămănța de om galben. La fel, meteoriții au adus și semințe unice de faună și floră în zonele amintite. Deci, meteoriți, cu o viteză de 600 km pe oră, au intrat în atmosfera Pămăntului, au luat foc, s-au purificat iar nucleul care a căzut pe Pămănt a adus viața atăt de colorată și
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
unele dintre trăsături dar, cele esențiale, incă se păstrează de către fiecare comunitate, ca să nu mai spun specie iar plantele, unicat pentru fiecare zonă, au început să ajungă pe tot Pămăntul, am mai spus: ceaiul, porumbul, cartoful și multe altele. Din faună, animalele care nu s-au putut adapta au fost aduse în rezervații, grădini zoologice și circ. și exemplele pot continua. Desigur cineva poate întreba: de ce meteoriții acum cănd cad pe Pămănt nu mai aduc viață? Aduc, dar amoniacul care dospea
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
fel de Groapă a Marianelor neștiută geografilor și navigatorilor, unde vasul nu dispare, ci stă doar în loc, laolaltă cu echipajul nedumerit de această bizarerie de dincolo de logica busolei. Nu are nume, longitudine și latitudine, nu are nici măcar climă, floră și faună. E un loc anost, imposibil de reperat, unde nu e bine să te întorci, așa cum nu e bine nici să ți-l aduci aminte, odată ce-ai trecut de el. Acolo s-a întâmplat. Când mateloții, redeveniți lupi de mare
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Pe terenurile unde se produc frecvent alunecări s-au amenajt plantații de pin, cătină și salcâm (Târgu Frumos, Focuri, Iași, Lespezi). Extinderea terenurilor cultivate a dus la modificarea învelișului vegetal și prin apariția și extinderea buruienilor în culturi (vegetație segetală). Fauna Fauna este dependentă de specificul învelișului vegetal deoarece acesta constituie mediu de viață, hrană și adăpost. Fauna silvostepei cuprinde: popândăul, șoarecele de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice zonei de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
terenurile unde se produc frecvent alunecări s-au amenajt plantații de pin, cătină și salcâm (Târgu Frumos, Focuri, Iași, Lespezi). Extinderea terenurilor cultivate a dus la modificarea învelișului vegetal și prin apariția și extinderea buruienilor în culturi (vegetație segetală). Fauna Fauna este dependentă de specificul învelișului vegetal deoarece acesta constituie mediu de viață, hrană și adăpost. Fauna silvostepei cuprinde: popândăul, șoarecele de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice zonei de pădure
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Frumos, Focuri, Iași, Lespezi). Extinderea terenurilor cultivate a dus la modificarea învelișului vegetal și prin apariția și extinderea buruienilor în culturi (vegetație segetală). Fauna Fauna este dependentă de specificul învelișului vegetal deoarece acesta constituie mediu de viață, hrană și adăpost. Fauna silvostepei cuprinde: popândăul, șoarecele de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice zonei de pădure: mistrețul, căprioara, lupul etc., iar printre păsări: pitpalacul, graurul, ciocârlia de câmpie, prigoria. Cea mai mare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
popândăul, șoarecele de câmp, cățelul pământului, iepurele de vizuină, iepurele de câmp, la care se adaugă unele mamifere specifice zonei de pădure: mistrețul, căprioara, lupul etc., iar printre păsări: pitpalacul, graurul, ciocârlia de câmpie, prigoria. Cea mai mare parte a faunei de pe teritoriul județului se întâlnește în cuprinsul pădurilor. Aici trăiesc mamifere precum lupul, vulpea, iepurele, mistrețul, dihorul, bursucul, iar dintre păsări: cinteza, cucul, ciocănitoarea, privighetoarea, fazanul, uliul, coțofana, gaița. Pe tot cuprinsul județului se întâlnesc diferite insecte, iar în unele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Iași și favorabilitatea procesului de populare. 1. Așezarea geografică; 2. Geologia Ăevoluția paleogeografică, litologia, resursele subsolice); 3. Relieful din orizontul local și din județul Iași; 4. Clima și microclimatele din zonă; 5. Hidrografia din orizontul local și apropiat; 6. Vegetația, fauna și solurile din zona orașului și din județ. Capitolul III. Considerații social-istorice 1. Istoricul așezării; 2. Toponimia locală; 3. Identitatea etnică, lingvistică și confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat -Studiu de caz - cultură și interculturalitate; 4. Amenajarea teritoriului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
2. Cadrul natural al orașului Tg. Frumos și al județului Iași. 1.1 1.2 1.3 3.2 3.4 4.2 4.4 7.1 1. Așezarea geografică 2. Geologia 3. Relieful 4. Clima 5. Hidrografia 6. Vegetația, fauna și solurile 8 S2-S9 Test inițial Evaluare 1 S10 3. Considerații socialistorice. Istoricul așezării. 2.Toponimia locală 3.Identitate etnică, lingivstică si confesională a populațiilor din orizontul local și apropiat. 4. Amenajarea teritoriului și planul orașului. 4 S11-S14 Evaluare orală
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de recreere. În unele puncte reprezentative se vor face popasuri pentru a se recunoaște formele de relief din preajma orașului și a observa tipul de vegetație predominant și caracteristicile rețelei hidrografice. Pentru a obține cât mai multe informații despre vegetația și fauna din regiune, elevii vor culege plante și vor prinde insecte pe care le vor adăuga colecțiilor deja existente Ăierbare și insectare). Drumeția este o modalitate de abordare și de cunoaștere interdisciplinară și de aceea, pe lângă obiectivele urmărite, pot fi dobândite
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pentru ziua respectivă, precum și echipamentul adecvat acestei deplasări. Grupele de lucru constituite vor avea ca sarcini principale observarea și notarea informațiilor cu privire la: 1. evoluția paleogeografică și litologie; 2. relieful major și formele de eroziune; 3. rețeaua hidrografică; 4. vegetație și faună. EVALUARE PROIECT Evaluarea finală se va face în următoarea oră de curs prin: - realizarea de albume foto și de CD-uri cu imagini reprezentative din drumeție; - organizarea unui concurs de fotografii pe grupe tematice; - portofolii. Portofoliul este o metodă de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
femeia titanic?", „omul ve?nic", „speran?a", „iubirea", iar sub sintagma „cadrul fizic" „somnul", „visul", „doma ?i apă", „zborul uranic", „halucina?îi de timp ?i spa?iu", „erotică", „Venera serafic?" ?i „cadrul psihic"„germina?ia", „geologia s?lbatic?", „borealismul", „floră", „fauna", „rusticitatea", „arhitectură colosal?" . Roșa Del Conte sintetizeaz? printr-o cercetare analitic?, Într-o larg? conexiune, teme ?i motive eminesciene, insistând asupra simbolurilor acestora, asupra „stratific?rilor mitice reflectate În anumite figuri de stil ?i a valen?elor expresive care confer
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
un copac așezat invers, cu tulpina în sus și coroana în jos, un copac a cărui rădăcină unică vine de sus, din cerul divin, și ale cărui ramuri coboară în jos, în tot atîtea subspecii, încrengături și genuri cîte are fauna și flora terestră. Așa se face că nu avem de-a face cu o evoluție selectivă de la specii inferioare spre cele superioare, de pildă cu o ascendență în virtutea căreia oamenii se trag din rudele lor mai rudimentare, maimuțele, ci invers
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
trecutul, nostalgia este strivitoare, iar existența se consumă exclusiv în planul virtual: "părea că suntem în viață în viața asta adică/ părea că vom putea să mai cerem o bere/ uită-te la noi i-aș fi spus/ flora și fauna împreună/ pentru scurt timp/ ar fi râs// aș fi uitat toate astea pe loc/ dacă pictorul cu sprâncene proeminente/ n-ar fi murit la scurt timp după aceea/ și dacă și el prietenul meu// acum a rămas numai fauna/ iarna
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
și fauna împreună/ pentru scurt timp/ ar fi râs// aș fi uitat toate astea pe loc/ dacă pictorul cu sprâncene proeminente/ n-ar fi murit la scurt timp după aceea/ și dacă și el prietenul meu// acum a rămas numai fauna/ iarna a închis terasele/ vorbele tac" (p. 64). Retorica poemelor lui Nicolae Prelipceanu este una șoptită. În fața inevitabilei finitudini a vieții, a dispariției prietenilor și a tuturor celor apropiați, a morții iluziilor și speranțelor, în fond, a inutilității oricărei tentative
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
frumos: "Lovinescu avînd - să spunem așa - misticismul explorării neantului străzii în așteptarea găsirii "Marelui necunoscut", avea avantajul de a reuni exemplare neașteptat de pitorești, de extracția cea mai adîncă, indivizi arși în mod exclusiv de himera scrisului, pescuind într-o faună abisală, nu într-o piscină universitară." Din cînd în cînd, nemulțumirea e lăsată deoparte, pentru portrete de galerie ca, bunăoară, acela al lui Voronca: "menționat prin micile antologii moderniste ale tinerilor francezi, Voronca umbla ca o cometă în largi ocoluri
Marea lume mică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9977_a_11302]
-
300, precizarea arealului în care se cântă colindul (sud-vestul Ardealului, Banatul și zonele subcarpatice ale Olteniei și Munteniei, Bihorul, Bucovina, Basarabia și Moldova, sud-estul României și regiunea Odessa). Cercetătorii amintiți mai sus au susținut că leul n-a trăit în fauna carpatică: Adrian Fochi a scris că "poporul nostru nu a cunoscut niciodată, în mod nemijlocit, animalul", "în regiunile noastre nu au trăit niciodată lei"; Mihai Pop a fost de părere că leul n-a făcut parte din sistemul nostru ecologic
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
ei socio-politic) și cel ce o observă. Apare un ecran protector, prin care fapte, întâmplări, atitudini din realul contondent capătă un colorit de fabulă, cu sensul, la urmă, ușor de prins de către cititorul complice. Și în acest tronson, în care fauna e luată în sine sau ca pretext pentru incizii morale, arta de scriitor a lui E. Lovinescu, excepțională, se desfășoară și se precizează ca peste tot în cuprinsul unor Memorii unice, deși nu singulare, în literatura română.
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
constituie o combinație minunată între animație și un spectacol cu păpuși. Un tigru uriaș pătrunde în oraș, iar metropola, Sao Paolo, devine o junglă agitată la trecerea lui, înflorește amețitor și intră în ritmul de tobe al sălbăticiei. Oamenii devin faună, instinctele sunt catalizate pînă la enorm și produc miraculoase, sclipitoare metamorfoze, practic o feerie a plenitudinii vieții într-un oraș trezit din somn. Filmul lui Marcondes seamănă cu muzica sălbatică auzită în pădurile ancestrale ale continentului negru sau a junglei
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
dezbaterilor intelectuale, răfuielile grotești în public ale oamenilor din mediul artistic, manifestările teribiliste ale tinerilor creatori ce, uneori, țin loc de operă, mediul universitar, dominat de ambiții, frustrări și bătălii pentru funcții. În peregrinările sale, eroul Gabrielei Gavril întâlnește întreaga faună a tranziției, de la politicienii puși pe înavuțire la boemii loseri înecați în vodcă, scriitorii geniali și criticii lipsiți de vocație, nevestele suspicioase și amantele bovarice. Nu lipsesc știrile senzaționale din ziare și, mai ales varianta lor transfigurată la nivelul străzii
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
variază în funcție de altitudine, înregistrându-se astfel 10-11 grade Celsius în zona deluroasă și de câmpie și 4-9 grade Celsius la munte. Precipitațiile cresc de la 700mm/mp în zonele joase la 1400mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu. VEGETAȚIA, FLORA ȘI FAUNA Caracteristicile reliefului, dispunerea unităților acestuia în trepte de la vest spre est au influiențat etajarea vegetației. Ionarea pe verticală a vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică, precum și influiențe exercitate de către
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
amestec cu ulmul de munte[ Ulmus Montana], paltinul[Acer pseudoplatanus], iar în partea superioară se amestecă cu bradul[ Abies alba] și molidul[ Picea escelsa].Ca și fagul, bradul coboară la altitudini surprinzător de mici față de condițiile climatice generale ale regiunii. Fauna. Prin varietatea, bogăția și originalitatea ei, fauna nu rămâne cu nimic mai prejos decât flora. Aici predomină multe specii de animale. Dintre păsări vom aminti: privighetoarea, mierla, cucul, sturzul[ acestea abundă în regiune ,în toate anotimpurile]. În rândul lumei animale
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
paltinul[Acer pseudoplatanus], iar în partea superioară se amestecă cu bradul[ Abies alba] și molidul[ Picea escelsa].Ca și fagul, bradul coboară la altitudini surprinzător de mici față de condițiile climatice generale ale regiunii. Fauna. Prin varietatea, bogăția și originalitatea ei, fauna nu rămâne cu nimic mai prejos decât flora. Aici predomină multe specii de animale. Dintre păsări vom aminti: privighetoarea, mierla, cucul, sturzul[ acestea abundă în regiune ,în toate anotimpurile]. În rândul lumei animale vom aminti: vipera cu corn[Vipera ammodytes
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
toată integralitatea acestuia. Preț de câteva zile am acceptat a mă supune programului Festivalului. Am însoțit drumețiile conduse de specialiștii locali ai domeniului, drumeții ce aduc în fond publicului larg cunoașterea, prezentarea situri-lor istorice galo-romane, a specificului mediului forestier, a faunei, a florei. în acest mediu al naturii au loc întâlnirile cu muzica, cu muzicienii profesioniști, iar aceasta în spațiile cu totul neconvenționale ale unui luminiș de pădure, momentele de popas în care menuetele cvartelelor de Haydn sunt îngânate de cântul
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]