5,941 matches
-
învestituri subiective a pasionatului doctrinar al artei de a guverna, se pot citi în palimpsest. Nu e nici o îndoială că afirmațiile făcute, în varii locuri din operă, pe tema omului din popor ajuns în poziții înalte prin calitățile personale și favoarea destinului, au o semnificație majoră în analiza aspirațiilor personalității lui Machiavelli. Ereditatea princiară nu conferă, singură, vreun merit. Frecvente pînă la a contura o obsesie, frazele pe această temă sînt refăcute în toate nuanțele posibile, pînă la epuizare. Frecvența lor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Principele. Tot acest mic text prefațator e o luptă între orgoliul superiorului spiritual, care mimează modestia omului de rînd îndrăznind să scrie pe un subiect înalt, și dorința de a-l interesa pe noul principe într-atît, încît să-i acorde favoarea reabilitării. Voind să rămînă el însuși, spiritul se răsfață în parabole ce satisfac orgoliul, abdicînd abia observat, în fața dorinței, printr-un singur cuvînt de laudă ("însușirile Voastre") nemeritată de mediocrul Lorenzino de Medici. Dedicația se citește cu plăcere, de la un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
viclean, darnic și lacom, prietenos și distant, iubit și temut, sfetnicii să-i spună adevărul, el nefiind obligat s-o facă. Dacă vrea să domine, trebuie să fie astfel, indiferent cum a obținut principatul "prin crimă și nelegiuire" sau "prin favoarea concetățenilor". Etica are un conținut adecvat, nu e formulă înghețată, ea trebuie să fie mobilă și funcțională. Ce e imoral pentru omul de rînd, apare cu necesitate moral pentru principe. Forța principelui e numită virtu, ceea ce nu se confundă cu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ce v-am spus mai sus. Binevoiți a vă gîndi la mine. Sis felix 6. Die 10 decembris 1513 Niccolò Machiavelli, în Florența Niccolò Machiavelli către Magnificul Lorenzo de'Medici De cele mai multe ori, aceia care doresc să dobîndească bunăvoința și favoarea unui principe obișnuiesc a i se înfățișa cu lucrurile care le sînt mai scumpe între toate cîte le aparțin, sau care, după cum li se pare, îl desfată mai mult pe acesta. Iată de ce adesea vedem că li se aduc în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să lucreze în așa fel încît să ți le păstreze prietene. Căci un astfel de guvern, fiind creat de principe, va ști că nu poate exista fără bunăvoința și puterea lui, astfel încît va face totul pentru a-și menține favoarea acestuia. Iar atunci cînd vrei să păstrezi un oraș fără a-l distruge, și anume un oraș care a fost obișnuit să trăiască liber, este mai ușor să reușești folosindu-te de proprii lui cetățeni decît recurgînd la alte mijloace
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
erau ai lui, a putut, pe o temelie ca aceasta, să înalțe orice construcție; s-a ostenit mult ca să cucerească puterea și prea puțin ca s-o păstreze. CAPITOLUL VII Despre principatele noi care se cuceresc prin armele și prin favoarea altuia Acei care numai printr-o soartă norocoasă, din simpli particulari devin principi, reușesc să obțină aceasta cu puțină osteneală, dar le trebuie mult mai mult ca să păstreze ceea ce au dobîndit; greutățile, ei nu le întîmpină pe drum și par
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
înnoiască prin legiuiri noi vechile orînduiri, să fie sever și recunoscător, mărinimos și darnic, să nimicească armata necredincioasă, să-și alcătuiască o alta, să-și păstreze prietenia regilor și a principilor în așa fel încît aceștia să-i facă bucuros favoruri sau să-i facă răul cu teamă, acela așadar, care socotește că toate acestea sînt necesare, nu va găsi o pildă mai apropiată și mai convingătoare decît faptele acestui om. Într-un singur caz putem socoti că a greșit, și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
expunere care ar trata despre republici. Cele două moduri la care mă refer se constată fie atunci cînd principatul a fost obținut pe o cale criminală și nelegiuită, fie atunci cînd un particular devine principe în propria lui țară prin favoarea concetățenilor lui. În ce privește primul mod, el va fi ilustrat prin două exemple, unul antic și unul modern, fără a analiza de altfel mai adînc valoarea lui, deoarece cred că pentru acela care ar avea nevoie de o cale de urmat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lăsîndu-i lui Agatocle Sicilia. Cel care ar analiza, așadar, faptele și însușirile acestuia, ar constata că nimic sau prea puțin poate fi atribuit unei sorți norocoase; într-adevăr, așa s-a spus mai sus, Agatocle a devenit principe, nu prin favoarea cuiva, ci prin gradele pe care le atinsese în cariera militară și pe care și le cîștigase cu mii de osteneli și de primejdii, păstrîndu-și apoi locul de principe prin nenumărate fapte curajoase și primejdioase. Desigur că nu putem considera
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
recunoscător pentru el. CAPITOLUL IX Despre principatul civil Dar trecînd acum la cealaltă parte a analizei noastre, și anume cînd un cetățean devine principe peste propria lui țară, nu prin crimă sau prin alt act de neîngăduită violență, ci prin favoarea de care se bucură din partea cetățenilor săi, iar stăpînirea lui poate fi numită principat civil (pe acesta putînd să-l dobîndești fără să ai nevoie de însușiri desăvîrșite, nici de o soartă deosebit de norocoasă, ci mai curînd de o viclenie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acesta putînd să-l dobîndești fără să ai nevoie de însușiri desăvîrșite, nici de o soartă deosebit de norocoasă, ci mai curînd de o viclenie în stare să reușească), voi arăta că un principat de felul acesta se cucerește fie prin favoarea poporului, fie prin a celor mari. În adevăr, se întîlnesc în orice cetate aceste două tendințe politice diferite și ele se nasc din faptul că poporul nu vrea să fie nici guvernat și nici asuprit de cei mari, pe cînd
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu ajutorul poporului; căci, deși principe, el este înconjurat de oameni care i se par a fi egalii lui și de aceea nu poate nici să-i guverneze, nici să le poruncească după voia lui. Dar acela care ajunge principe prin favoarea poporului, este singur pe locul lui și nu are împrejur pe nimeni sau prea puțini care să nu fie gata să-l asculte. Afară de aceasta, pe cei mari nu poți să-i mulțumești în mod cinstit și fără a le
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ei decît la tine; iar de asemenea oameni, un principe trebuie să se ferească și să se teamă ca de niște dușmani fățiși, deoarece, în momentele grele, ei vor contribui la răsturnarea lui. Prin urmare, acela care ajunge principe prin favoarea poporului, trebuie să și-l păstreze prieten, lucru care îi va fi ușor, deoarece poporul nu cere altceva decît să nu fie asuprit. Dar acela care ajunge principe împotriva voinței poporului și prin favoarea celor mari, va trebui să caute
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
urmare, acela care ajunge principe prin favoarea poporului, trebuie să și-l păstreze prieten, lucru care îi va fi ușor, deoarece poporul nu cere altceva decît să nu fie asuprit. Dar acela care ajunge principe împotriva voinței poporului și prin favoarea celor mari, va trebui să caute să cîștige de partea lui poporul, ceea ce îi va fi ușor dacă îl va lua sub oblăduirea lui. Și deoarece firea oamenilor este astfel încît, dacă binele le vine din partea aceluia de la care se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu le reușește, ei trebuie să caute cu întreaga lor pricepere să nu-și atragă ura acelor pături ale societății care sînt cele mai puternice. De aceea, împărații care erau oameni noi și care, din cauza aceasta aveau nevoie de o favoare cu totul deosebită din partea supușilor lor, căutau să cîștige mai curînd adeziunea soldaților decît aceea a poporului, lucrul care li se dovedea apoi mai mult sau mai puțin folositor, după cum fiecare știa sau nu să-și păstreze faima printre soldați
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bănuit îi devin credincioși, iar cei care îi erau credincioși rămîn mai departe tot așa; din supuși, toți ajung deci să-i fie partizani. Dar cum nu poți să-i înarmezi pe toți supușii, dat fiind că le faci o favoare acelora pe care îi înarmezi, vei putea să-i tratezi pe ceilalți cu mai puțină precauție; iar deosebirea de atitudine pe care ei o constată în ceea ce-i privește îi face să se simtă îndatorați față de tine, în vreme ce ceilalți îți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe tron. Comploturile lor au avut soarta pe care o merita ingratitudinea lor." (III, 6) "Un principe care vrea să se ferească de comploturi trebuie să se teamă încă și mai mult de aceia pe care i-a umplut de favoruri decît de aceia pe care i-a ofensat. Acestora le lipsesc ocaziile și mijloacele de a acționa; ceilalți însă le au din plin. Voința, intenția acestor oameni sînt aceleași, căci setea de a domni este o patimă tot atît sau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-și piardă puterea, în timp ce greutățile războiului și bătăliile îi întăresc pe vecini. S-a remarcat adesea că statele care ies din războaie civile sînt infinit superioare dușmanilor, deoarece toți sînt soldați în războiul civil, iar meritul se distinge independent de favoruri, talentele se dezvoltă și oamenii capătă obiceiul de a demonstra ce au mai valoros în ei și de a-și arăta curajul. Totuși, există cazuri care par a fi excepții de la această regulă. Dacă regatele sau imperiile nu au destui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se revină mereu la acest procedeu: într-un cuvînt, republica Polonia este ca vasul Danaidelor: regele cel mai generos va răspîndi în van binefaceri asupra ei, căci n-o va sătura niciodată. Totuși, cum un rege al Poloniei are multe favoruri de făcut, poate să se descurce cu resurse obișnuite, nefiind obligat a acorda mai mult decît atunci cînd are nevoie de familiile pe care le îmbogățește. A treia întrebare a lui Machiavelli privește, de fapt, siguranța principelui într-un regat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
destinul Europei și totuși, chiar așa se întîmplă. Ducesa de Marlborough îndeplinea, la Londra, funcția de Mare Doamnă a reginei Anne, în timp ce soțul ei culegea, în campaniile din Brabant, o dublă recoltă de lauri și bogății. Această ducesă susținea, grație favorii de care se bucura pe lîngă regină, partidul viteazului ei soț, iar acesta, prin victoriile sale, creditul soției lui. Partidul Tory, care li se opunea și care dorea pacea, nu avea nici o putere, în vreme ce Ducesa era atotputernică pe lîngă regină
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lîngă regină, partidul viteazului ei soț, iar acesta, prin victoriile sale, creditul soției lui. Partidul Tory, care li se opunea și care dorea pacea, nu avea nici o putere, în vreme ce Ducesa era atotputernică pe lîngă regină. Ea își pierdu însă această favoare, dintr-o cauză destul de frivolă: regina comandase o pereche de mănuși, iar Ducesa își comandase și ea niște mănuși în același timp; nerăbdarea de a le avea o făcu să o grăbească pe mănușăreasă să o servească înaintea reginei, în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care îl tulbură : Care este rolul Alindorei Bosch în această fantastică legătură între două pretinse surori ? Cum poate să știe dacă a avut într-adevăr o soră cu numele de Minodora ?" Răspunsurile, ușor batjocoritoare, vin aproape instantaneu : Dacă îți fac favoarea să te reîntorc pe pământ și să te bucuri de prezența continuă a lui Victor, nu ai decât să cauți răspunsuri la aceste enigme. Urme, au rămas destule... Acum nu ai decât să pleci, să te întorci la suferințele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la soare. —Ca soarele să n-o ardă o voi unge cu alifie protectoare adusă tocmai de la Istanbul, deschide cutia și îi unge spatele. Fie-mi cu iertare, se cuvin asemenea gesturi înjositoare pentru un sultan? Să-i facă această favoare unei roabe? Nu este o roabă de rând. Ea este floarea mândră a acestor meleaguri; de aceea sunt bucuros s-o am lângă mine, continuă s-o ungă cu alifie coborând mâinile spre sânii ei. —“Stai, pașă, o vorbă să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
pe flerul angajatorului... Într-un suprem acces de naivitate, Filimon nu uită să precizeze că "mai toți boierii români luau în curțele lor tineri fără protecție și le înlesnea mijloacele de a-și face [...] o carieră în lumea aceea unde favoarea și banii făceau totul", fără să realizeze enormitatea implicată de aserțiunea respectivă. La urma urmelor, meteahna balcanică a multora, aceea de a tocmi pe cineva fără alte recomandări sau competențe dovedite, este tot o formă, debil mascată, de favoritism. Ce
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
nu este, într-adevăr, altceva decât o școlăriță. Ideea este simplă. Așezată în genunchi pe tatami, în încăperea ei de copiliță, ea trebuie să facă față încercărilor unui bărbat, pe care camera nu îl dezvăluie niciodată, de a obține mici favoruri erotice. O, dar cât de mărunte sunt aceste favoruri: o mare victorie este, deja, dacă școlărița acceptă să-și scoată uniforma nu, nu de față cu el, ci alături, după ușă, pentru a se întoarce îmbrăcată într-un costum de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]