1,266 matches
-
România. 14. Nicolae Vasilescu - deputat, Partidul România Mare. 15. Nicolae Ionescu - deputat, Partidul Unității Naționale Române. 16. Sevastian Fenoghen - deputat, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România. 17. Dumitru Sandu - deputat, Partidul Social Democrat Român. Anexă 17 GRUPUL DE PRIETENIE CU REPUBLICĂ FEDERATIVA BRAZILIA (20 de persoane) Președinte: Nicolae Văcăroiu - senator, Partidul Democrației Sociale din România. Vicepreședinte: Eugen Gheorghe Hilote - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. Secretar: Marian Ianculescu - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. Membri: 1. Mihăiță Calimente - deputat, Partidul Național Țărănesc
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
Articolul UNIC Punctul 2-3 din anexă nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 217/1994 pentru numirea delegațiilor părții române în comisiile mixte privind regimul frontierei de stat dintre România și Republică Federativa Iugoslavia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 1 iunie 1994, se modifică și va avea următorul cuprins: "2-3. Locotenent-colonel Esanu Gabi și maior Luncasu Cristian din Ministerul de Interne, în calitatea de membri ai delegației
HOTĂRÂRE nr. 956 din 23 decembrie 1998 privind modificarea punctului 2-3 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 217/1994 pentru numirea delegatiilor părţii române în comisiile mixte privind regimul frontierei de stat dintre România şi Republica Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122671_a_124000]
-
b) salariații: ... - la nivel de unitate, de către organizațiile sindicale legal constituite și reprezentative ori, acolo unde nu este constituit un sindicat reprezentativ, prin reprezentanții aleși ai salariaților; - la nivelul grupurilor de unități și al ramurilor, de către organizațiile sindicale de tip federativ, legal constituite și reprezentative potrivit prezenței legi; - la nivel național, de către organizațiile sindicale de tip confederativ, legal constituite și reprezentative potrivit prezenței legi. Articolul 15 (1) La negocierea contractului colectiv de muncă la nivel național, de ramură sau de grup
LEGE nr. 130 din 16 octombrie 1996 (**republicată**)(*actualizata*) privind contractul colectiv de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120764_a_122093]
-
de reprezentativitate se constată de către Tribunalul Municipiului București, la cererea asociației patronale. Hotărârea este supusă numai recursului. ... Articolul 16 Asociațiile patronale reprezentative la nivel național sunt reprezentative și la nivelul ramurilor și al grupurilor de unități prin intermediul organizațiilor de tip federativ, componente. Articolul 17 (1) La negocierea contractelor colective de muncă la nivel național, de ramură și de unitate participa organizațiile sindicale care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: ... a) la nivel național: ... - au statut legal de confederație sindicală; - au independența organizatorică și
LEGE nr. 130 din 16 octombrie 1996 (**republicată**)(*actualizata*) privind contractul colectiv de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120764_a_122093]
-
cărei rază teritorială se află sediul unității. ... (3) Hotărârea este supusă numai recursului. Articolul 18 (1) Organizațiile sindicale reprezentative la nivel național sunt reprezentative și la nivelul ramurilor și al grupurilor de unități în care au organizații componente de tip federativ. Sunt, de asemenea, reprezentative și federațiile sindicale care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. b). ... (2) În mod corespunzător, organizațiile sindicale reprezentative la nivelul ramurilor sunt reprezentative și la nivelul grupurilor de unități în care au organizații
LEGE nr. 130 din 16 octombrie 1996 (**republicată**)(*actualizata*) privind contractul colectiv de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120764_a_122093]
-
președintele lui era Ion Inculeț. Acest guvern a rămas la cîrma provinciei din noiembrie 1917 pînă în noiembrie 1918. În decembrie 1917 el a proclamat Republica Democrată Moldovenească și și-a exprimat dorința de a se uni cu o republică federativă sovietică. Cea mai dificilă problemă pentru acest nou guvern moldovenesc era extrema lui slăbiciune în fața presiunii din afară. Principala amenințare venea din partea Ucrainei, unde își desfășura activitatea o mișcare autonomă similară. Exista o mare îngrijorare ca nu cumva acest regim
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
drept de vot s-au prezentat la urne 88 %, din care 90 % și-au exprimat sprijinul față de guvernul lui Tito. În noiembrie 1945 a fost convocată o nouă adunare constituțională. Monarhia a fost abolită și a fost proclamată Republica Populară Federativă Iugoslavia. După adoptarea unei noi constituții, adunarea s-a transformat într-un legislativ obișnuit. Fusese stabilit astfel controlul deplin al comuniștilor. Cu toate că membrii altor partide continuau să facă și ei parte din guvern, ei dețineau posturile ca indivizi, nu ca
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
au fost aduși în Columbia ca forță de muncă sclavi negri din Africa. La 20 august 1810, a izbucnit războiul de eliberare națională, iar la 17 decembrie 1819 Congresul de la Angostura a proclamat unirea Venezuelei și a Columbiei în Republica Federativă Marea Columbie, la care s-a alăturat în anii 1822-1830 și Ecuadorul sub președinția lui Simon Bolivar, în amintirea căruia a fost ridicată o statuie în București, în apropiere de Piața Charles. de Gaulle. După destrămarea federației (1830), Noua Grenadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
amerindian Quito, cucerit și anexat de Imperiul Incaș la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost cucerit de spanioli după anul 1532 și inclus, alternativ, în Viceregatele Peru și Noua Grenadă. A fost parte, alături de Columbia și Venezuela, a Republicii Federative Marea Columbie (1822-1830). Ecuadorul și-a proclamat independența de stat la 13 mai 1830 de către o juntă în frunte cu Juan Pio Mohtufac, adoptând numele actual de Ecuador în 1835. A fost populat în epoca precolumbiană de triburile de amerindieni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
loc la Chișinău în zilele de 21 23 mai 1917, a subliniat necesitatea unei largi reforme agrare, iar Congresul corpului didactic din Basarabia, din 25-28 mai, relua și întărea ideile cu privire la cea mai largă autonomie teritorială a Basarabiei, în cadrul Republicii Federative Democratice Ruse și la învățământ național în limba română, cu grafie latină. Polemizând cu unii învățători deznaționalizați, poetul Alexei Mateevici preciza în cuvântul său: „Da, suntem moldoveni, fii ai Vechii Moldove, însă facem parte din marele popor român, așezat prin
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Așa trebuie să facem și noi.” Congresul Popoarelor din Rusia, care a avut loc la Kiev între 21 și 27 septembrie 1917, la care au participat și șase delegați moldoveni, s-a pronunțat pentru o largă autonomie în cadrul Republicii Ruse, Federative și Democratice. S-a consemnat dreptul la autodeterminare națională și personală, adică la constituirea nației într-o alianță de drept public, care să cuprindă toți membrii săi de pe toată cuprinderea statului. În numele românilor din Basarabia, Teofil Ioncu, membru în delegație
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Manifestările naționale dispersate s-au unit într-un singur curent, congresul votând, în unanimitate, bazele de viață ale acestei țări, prin care Basarabia trebuia să se bucure de autonomie teritorială și politică în cadrul unei Rusii care trebuia să fie republică federativă democratică, fapt ce nu s-a realizat. Tot atunci s-a hotărât constituirea unităților militare moldovenești, trecerea moșiilor mănăstirești, ale statului și cele particulare în mâinile celor care lucrează, naționalizarea învățământului, menținerea legăturilor cu populația și organizațiile moldovenești de peste Nistru
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
amintim pe Pan Halipa, Ion Pelivan, Ion Buzdugan, Anton Crihan, Grigore și Ion Cazacliu, Gheorghe Năstase și alții. La 15 decembrie, Sfatul Țării a adoptat o Declarație prin care se proclama Republica Democratică Moldovenească, ce avea să intre în cadrul Republicii Federative Democratice Ruse, care nu exista, ca „părtașă cu aceleași drepturi.” Se prevedea încredințarea puterii executive Consiliului Directorilor Generali. Sfatul Țării, ca organ suprem în republică, urma să adopte un program de importante reforme democratice, economice, politice, sociale, culturale, precizate cu
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Articolul 1 Se înființează consulatele generale ale României la: - New York, Los Angeles - Statele Unite ale Americii; - Montreal - Canada; - Rio de Janeiro - Republică Federativa a Braziliei; - Munchen - Republică Federală Germania; - Milano - Republică Italiană; - Strasbourg - Republică Franceză; - Dubai - Emiratele Arabe Unite. Articolul 2 Numărul total de posturi în exterior aprobate prin Decretul nr. 98/1990 se suplimentează cu 55 de posturi. Articolul 3 Ministerul Afacerilor Externe va
DECRET nr. 57 din 28 iunie 1991 privind înfiinţarea unor oficii consulare ale României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126906_a_128235]
-
1974. Dispozițiile art. 2 alin. 1 și art. 3 se aplică începînd cu data de 1 noiembrie 1974." 4. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art. 6. - Dispozițiile art. 1 și 2 se aplică și în relațiile cu Republică Socialistă Federativa Iugoslavia." Articolul 2 Prevederile articolului 6 din Decretul Consiliului de Stat nr. 184/1974 , astfel cum sînt modificate prin prezentul decret, se aplică de la 1 martie 1976. Articolul 3 Decretul Consiliului de Stat nr. 184/1976 cu privire la prima valutară care
DECRET nr. 372 din 8 noiembrie 1976 privind modificarea unor prevederi din Decretul 184/1974 cu privire la prima valutară care se aplică la cumpărarea şi vînzarea valutelor şi din Decretul 225/1974 privind asigurarea suprafeţelor locative necesare străinilor care se afla temporar în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127302_a_128631]
-
Articolul UNIC Se ratifica Convenția Consulară între Republică Populară Română și Republică Populară Federativa Iugoslavia, încheiată la București la 8 noiembrie 1962. Președintele Consiliului de Stat, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ CONVENȚIE 08/11/1962
DECRET nr. 1.062 din 31 decembrie 1962 privind ratificarea Convenţiei Consulare între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127413_a_128742]
-
aceeași valoare juridică și forță probanta că și documentele întocmite, autentificate și legalizate de către organele acestui stat. Articolul 20 Drepturile consulilor în legătură cu problemele de tutelă, curatela și succesiune sînt cele prevăzute în Tratatul dintre Republică Populară Română și Republică Populară Federativa Iugoslavia privind asistență juridică, încheiat la Belgrad la 18 octombrie 1960. Articolul 21 1. Consulii au dreptul să acorde asistență navelor care navighează sub pavilionul statului trimițător și care se află în porturile din circumscripția lor consulară. La cererea consulilor
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]
-
de a renunța la această Convenție. Făcută la București la 8 noiembrie 1962, în 2 exemplare, fiecare în limbile română și sârbo-croată, ambele texte avînd valoare egală. Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Române, Gheorghe Pele Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Federative Iugoslavia, Arso Milatovici -----
CONVENŢIE CONSULARĂ din 8 noiembrie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127414_a_128743]
-
Articolul UNIC Se aprobă Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră, încheiat la Belgrad la 13 ianuarie 1970. Președintele Consiliului de Miniștri, ION GHEORGHE MAURER ACORD 13/01/1970
HOTĂRÂRE nr. 988 din 14 iulie 1970 pentru aprobarea Acordului dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127542_a_128871]
-
Articolul UNIC Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru colaborarea în domeniul asistenței medicale a asiguratiilor, semnat la București la 20 martie 1976. NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Republicii Socialiste România ACORD 20/03/1976
DECRET nr. 217 din 5 iulie 1976 pentru ratificarea Acordului dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru colaborarea în domeniul asistenţei medicale a asiguratiilor, semnat la Bucureşti la 20 martie 1976. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125536_a_126865]
-
aplicarea prezentului acord, noțiunile de mai jos se înțeleg după cum urmează: 1. Norme legale pentru Republică Socialistă România: legile, decretele, hotărîrile Consiliului de Miniștri, Regulamentele și instrucțiunile de aplicare în vigoare referitoare la asistență medicală a asiguraților; pentru Republică Socialistă Federativa Iugoslavia: legile referitoare la asigurări de sănătate, statutele și regulamentele comunităților pentru asigurări de sănătate. 2. Organul competent pentru Republică Socialistă România: Ministerul Muncii; pentru Republică Socialistă Federativa Iugoslavia: Comitetul federal pentru munca și angajare. 3. Organe de legătură Pentru Republică
ACORD din 20 martie 1976 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru colaborarea în domeniul asistenţei medicale a asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125537_a_126866]
-
de aplicare în vigoare referitoare la asistență medicală a asiguraților; pentru Republică Socialistă Federativa Iugoslavia: legile referitoare la asigurări de sănătate, statutele și regulamentele comunităților pentru asigurări de sănătate. 2. Organul competent pentru Republică Socialistă România: Ministerul Muncii; pentru Republică Socialistă Federativa Iugoslavia: Comitetul federal pentru munca și angajare. 3. Organe de legătură Pentru Republică Socialistă România: Direcția generală de asigurări sociale din Ministerul Muncii și Oficiul central de plata pensiilor; pentru Republică Socialistă Federativa Iugoslavia: Uniunea comunităților pentru asigurări de sănătate din
ACORD din 20 martie 1976 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru colaborarea în domeniul asistenţei medicale a asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125537_a_126866]
-
pentru Republică Socialistă România: Ministerul Muncii; pentru Republică Socialistă Federativa Iugoslavia: Comitetul federal pentru munca și angajare. 3. Organe de legătură Pentru Republică Socialistă România: Direcția generală de asigurări sociale din Ministerul Muncii și Oficiul central de plata pensiilor; pentru Republică Socialistă Federativa Iugoslavia: Uniunea comunităților pentru asigurări de sănătate din Iugoslavia 4. Instituțiile care acordă asistență medicală: unitățile sanitare subordonate direcțiilor sanitare județene și a municipiului București, institute și centre medicale; pentru Republică Socialistă Federativa Iugoslavia: comunitățile pentru asigurări de sănătate și
ACORD din 20 martie 1976 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru colaborarea în domeniul asistenţei medicale a asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125537_a_126866]
-
central de plata pensiilor; pentru Republică Socialistă Federativa Iugoslavia: Uniunea comunităților pentru asigurări de sănătate din Iugoslavia 4. Instituțiile care acordă asistență medicală: unitățile sanitare subordonate direcțiilor sanitare județene și a municipiului București, institute și centre medicale; pentru Republică Socialistă Federativa Iugoslavia: comunitățile pentru asigurări de sănătate și organizațiile muncii asociate în domeniul sănătății. Articolul 2 1. Asigurații care, potrivit normelor legale ale unei părți contractante, au dreptul la asistență medicală, în caz de boală, maternitate sau accident, beneficiază de acest
ACORD din 20 martie 1976 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru colaborarea în domeniul asistenţei medicale a asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125537_a_126866]
-
acordată persoanelor prevăzute în notele verbale din 14 și 19 mai 1958 schimbate pe cale diplomatică. Articolul 8 Corespondență, cererile și alte acte procedurale în legătură cu aplicarea prezentului acord pot fi scrise în limba română sau în limbile popoarelor din Republică Socialistă Federativa Iugoslavia. Acestea sînt scutite de orice taxe și nu trebuie să fie legalizate de către reprezentantele administrative Cheltuielile administrative în legătură cu aplicarea prezentului acord nu se decontează. Articolul 9 1. Prezentul acord va fi supus ratificării și va intra în vigoare la
ACORD din 20 martie 1976 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia pentru colaborarea în domeniul asistenţei medicale a asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125537_a_126866]