1,275 matches
-
rus, românismul... Doru Pop: Revenind la problematica teoretică. Evident că metodele calitative și Întreaga abordare calitativă vin din tradiția fenomenologică, În sensul În care studiile calitative, cercetările bazate pe observare și participare pornesc de la o punere Între paranteze de factură fenomenologică. Ele sunt complet dezinteresate de influențele filosofice și de tot ce Înseamnă fenomenul În afara factualității. Sanda Cordoș: Tu te gândești Într-un prim pas să faci această prezentare, o aclimatizare a unui tip de cercetare În spațiul romanesc. Dar ai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Într-un context dat. Nu vom obține niciodată un răspuns nici despre masa palpabilă, nici un răspuns despre motivul apariției sale ca „loc” imaginar, dar putem obține un răspuns despre practicile sociale legate de masă. Nicolae Turcan: Asta e o abordare fenomenologică... Doru Pop: Da, tocmai de aceea spuneam că metodele calitative decurg din fenomenologie, ca demers filosofic. În cadrul lor, nu interesează nici nivelul hermeneutic, nici dimensiunea strict pragmatică, ci fenomenul În fenomenalitatea sa, În actualizarea sa. Corin Braga: Văd totuși o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
despre”. Pasul următor presupune detașarea, proiecția În imaginar, stricta referire la imagine, imersiunea În descrierea profundă pentru a arăta care este fenomenul, cum se manifestă el. În lipsa acestui pas, foarte dificil, nu poate avea loc analiza. Nicolae Turcan: După descrierea fenomenologică inițială, ca prim pas, urmează, evident, tragerea unor concluzii, care vor fi mai aproape de ceea ce se numește știință, În măsura În care vor fi aplicate pe niște materiale deja existente. Doru Pop: Dar nu putem face pasul acesta până nu avem materiale culese
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
multora dintre noi de a trăi un soi de explorare ascetică de sine. Fără să știm distinct că urmam o tehnică a golirii specifică unei părți a misticii creștine sau filosofiilor asiatice, fără să fi citit un rând despre tehnica fenomenologică a apropierii de sfera propriului, am petrecut săptămâni de zile Într-o ignorare voită a tuturor celorlalți, a etichetelor care ne fuseseră puse, a ideilor pe care știam că le Împrumutaserăm din cărți etc. Rezultatul, n-am uitat aceasta nici
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din cele desfășurate În acest text - și ceea ce face, În general, Cornel - nu ține de ceea ce Înțelegem În mod tradițional prin ficțiune. Este o Încercare de a repune filosoficul, de a repune gândirea - după etapa ei metafizică, după etapa ei fenomenologică, În care Cornel Încă mai crede, iar lingvistica, după etapa ei humboldtiano-saussuriano-coșeriană, de care, mai ales de această ultimă parte, sper că Începe să se desprindă, În sfârșit - deci de a pune această teorie Într-un limbaj, Într-un discurs
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o chestie serioasă, cumințică, fără paranteze... Sanda Cordoș: Mai serioasă decât ce am citit noi pentru astăzi? Cornel Vâlcu: Aceea nu are paranteze... Lux, calm și voluptate Un excurs de estetică fenomenologicătc "Lux, calm și voluptate Un excurs de estetică fenomenologică" Horea Poenartc "Horea Poenar" — Can we help you, Mr. Holmes? — No, no! Darkness and mr. Watson’s umbrella - my wants are simple” A.C. Doyle, The Valley of Fear Specia dracului, caii ăștia! Sau o interpretare la 11 Elegii Când printre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
singura funcționalitate a acestui stil și a tuturor stilurilor din carte este de a face vizibile teritoriile, spațiile de discurs pe care această teorie le conturează. Ea pornește din fenomenologie și, ca atare, o mare parte din limbaj are rădăcini fenomenologice, dar trece prin și dincolo de esteticile fenomenologice, cum se vede din subtitlul cărții, și merge mai departe pentru a vorbi de niște zone care au preocupat și câțiva poststructuraliști, au preocupat și câțiva fenomenologi târzii, care nici nu știu dacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tuturor stilurilor din carte este de a face vizibile teritoriile, spațiile de discurs pe care această teorie le conturează. Ea pornește din fenomenologie și, ca atare, o mare parte din limbaj are rădăcini fenomenologice, dar trece prin și dincolo de esteticile fenomenologice, cum se vede din subtitlul cărții, și merge mai departe pentru a vorbi de niște zone care au preocupat și câțiva poststructuraliști, au preocupat și câțiva fenomenologi târzii, care nici nu știu dacă mai pot fi numiți fenomenologi, deși pornesc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rezonezi pe propria ta lungime de undă și să te racordezi la tine Însuți. Faptul că ai ales să lucrezi pe 11 Elegii de Nichita Stănescu se datorează tocmai faptului că, Într-adevăr, 11 Elegii au o dimensiune afină ție, fenomenologică, În sensul cercetării tale; dimensiunea nu este Însă explicită, ci implicită. În stilul sau În discursul paulin lucrurile acestea nu apar, și de aici vine nedumerirea mea: tu folosești stilul paulin ca pe un discurs de fond și utilizezi cele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Olteneștile (2002), din Geoffroy de Villehardouin, Cucerirea Constantinopolului (2002) și din Robert de Clari, Cei care au cucerit Constantinopolul (2005). Horea Poenar, absolvent al Facultății de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj În 1996. Doctor În filologie cu o teză de estetică fenomenologică. Lector universitar la Catedra de literatură română și teorie literară de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai”. Director al revistei Echinox din 2001 și coordonator al Dicționarului Echinox A-Z. Perspectivă analitică (Editura Tritonic, București, 2004). Autor al monografiei critice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dintre om și lume, după cum altcândva, plecând de la Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, exprimă opinia că „există momente filosofice [...] care să îndreptățească o istorie a gândirii românești pornind din sec. XVI”. Victor Iancu se ocupă de Analiză fenomenologica a formei, I. Negoițescu îl ia în considerare pe moralistul Descartes, iar Radu Stâncă face aprecieri cu privire la posibilitatea ca preocuparea pentru aspectele stilistice să se constituie că o disciplină filosofica de sine stătătoare. În perimetrul filosofiei mai dau contribuții Zevedei
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
preferându-i o hermeneutică mai puțin „trivială”. Confruntată cu „distrofia conceptuală a fenomenului exilului”, autoarea o scurtcircuitează, reducând-o la câteva linii de forță: metafizica exilului, timpul și spațiul exilului, maladiile exilului, exilul ca alienare. Nu este o operație propriu-zis fenomenologică, întrucât specularea conceptului de exil se păstrează de la un capăt la altul într-o gramatică metafizică, condiție inevitabilă într-o lucrare în care accidentul exilului este extrapolat esenței umanului. Prima parte a eseului, ocupată de teorie, este finalizată printr-o
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
au pierdut motivația, mișcarea poate să fie scoasă în afara legii, liderii ei sunt incluși în structurile puterii, mișcarea se poate să-și fi atins scopurile fundamentale și să devină astfel de prisos. Examinând critic macroteoriile (a resurselor intelectuale, structuralist-funcționalistă, raționalistă, fenomenologică, culturalistă, a relaționării persuasive), ca și modelele generale, cum a fost și cel prezentat mai sus, trei reputați specialiști americani în problemă, D. McAdam, S. Tarrow și Ch. Tilly (2001), consideră că ele sunt puțin fructuoase în descrierea, explicarea și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Ioana Lipovanu-Theodorescu, Teatrul tragic al lui Radu Stanca, RITL, 1978, 4; Manu, Eseu, 284-291; Nițescu, Poeți, 21-31; Simion, Scriitori, I (1978), 136-140; Ion Vartic, Radu Stanca, poezie și teatru, București, 1978; Mancaș, Trecut, 192-197; Ruja, Valori, 61-66; Nae Antonescu, Elemente fenomenologice în estetica lui Radu Stanca, ST, 1980, 3; Lit. rom. cont, I, 391-393; Anca Sârghie, Radu Stanca, Cluj-Napoca, 1980; Șerban, Ispita, 275-279; N. Barbu, Un trubadur al vieții, al morții și al dragostei, CRC, 1981, 2; Livius Ciocârlie, Mari corespondențe
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Sarea pământului (1978) și pentru Firul ierbii (1998). Este căsătorit cu Mariana Șora. În anii debutului său Ș. era un gânditor de orientare existențialistă (Martin Heiddeger, Jean-Paul Sartre), dar cu o metodă fenomenologică (Edmund Husserl) ce își are sursa în Descartes. Înclinat spre ateism, se reconsideră, sub influența unor filosofi precum Martin Buber și Emmanuel Levinas, îmbrățișând creștinismul, argumentat și prin Toma d’Aquino. În 1978 își publică prima scriere în românește, eseul
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
a lui Bernard McGinn, la care ne‑am referit în mai multe rânduri. Trebuie să încercăm deci să privim primele secole de existență ale mitului nostru în mod mult mai „destins” decât se întâmplă de obicei. Din punct de vedere fenomenologic, aceste prime versiuni sau metamorfoze nu sunt cu nimic mai „importante” sau mai „demne de interes” decât cele de dată mai recentă, după cum nici un context explicit teologic, cum este cel al scrierilor Părinților, nu conferă mitului decât un anumit prestigiu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ă fie prin acțiuni de factură pur psihologică (creație artistică, contemplare, joc, dans etc.Ă, sau morală (devotament, sacrificiu, lupta pentru realizarea unor idealuri supreme ale umanității etcă. Experiența transcendenței este realizarea „trăirii subiectivității pure”, ca o „experiență internă și fenomenologică”, afirmă E. Husserl. Ea reprezintă actul de convertire a empiricului În transcendent, de afirmare pură și totală a Eului meu personal. Este transformarea Eului empiric În Eu transcendent, proces prin care Eul devine „o nouă” sau „o altă” prezență, spune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
în organizarea psihicului; se apreciază că boala mintală trebuie, în sensul acesta, să fie interpretată ca o „imagine inversă a evoluției psihice”; ea nu are rol creator, ci eliberator al unor funcții și manifestări psihice mascate sau larvate; b) teza fenomenologică susține că structura bolii mintale este esențialmente negativă sau regresivă; ea apare ca o ruptură a comunicării și a relațiilor interpersonale necesare înțelegerii, fiind prin aceasta o altă formă de realitate umană, diferită de cea normală; c) teza clinică consideră
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mecanismul contrafobic; e) modelul existențial (L. Binswanger), care pune accentul pe „istoria vieții interioare” a persoanei; psihologia persoanei este considerată o „istorie personală de viață”; acest model a fost inspirat de psihanaliză (S. Freud, M. Robert), dar și de analiza fenomenologică (E. Husserl) și de existențialism (M. Heidegger); un rol important este atribuit evenimentelor vieții trăite de individ (E. Minkowski, K. Jaspers, S. Freud, K. Schneider). Ținând cont de aceste aspecte, se poate reprezenta schematic oscilația personalității (P) între sănătatea mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ai literaturii române, selectați potrivit unui criteriu original: devenirea spiritualității, a culturii și mentalităților. „Cheia de boltă” a acestei viziuni dinamice se sprijină pe trei mari personalități: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu și Lucian Blaga. Metoda adoptată se revendică din critica fenomenologică, asumată treptat, odată cu investigarea operei lui Blaga, ca o filosofie a spiritului. Încercând să pună în relief esența fiecărei creații, exegetul elimină elementele nesemnificative și urmărește, prin sondarea „arheologiei poeticului”, felul în care „nucleul”, purtător al „spiritului național” românesc, rezonează
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
a poeticului care privește geneza gândirii poetice în forța expresivă a cuvântului, printr-o întoarcere la cuvântul sensibil în el însuși, din al cărui sens se dezvoltă imaginea poetică, în planurile succesive ale expresivității poetice”. Așadar, prin mecanismele de reducție fenomenologică se devoalează „lumea” poetului, concentrată în jurul unor arhetipuri, ale căror semnificații simbolice transcend realitatea empirică, coborând în profunzimile sensurilor spirituale. Așa ar fi, de pildă, ființele misterioase, expresii simbolice ale unui indicibil dublu, ce populează poezia lui Eminescu (călătorul, strigoiul
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
ar plasa pe Titu Maiorescu în ascendența imediată a structuralismului. Argumentele demersului urmează același traseu: în volute hermeneutice, excursul ajunge la geneza spiritului critic și la datele configurării unor puncte de referință în ansamblul evaluărilor axiologice din cultura noastră. Critica fenomenologică se asociază la T. cu critica genetică, impunând interpretării o construcție „genetic-arhetipală”, din etajările căreia se desprind nu doar reevaluări de mare finețe, ci și o metodologie originală și un stil de lucru. Dialectician așadar, Eugen Todoran este și un
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
polemist, găsindu-și salvarea în studii ample de analiză a fenomenelor generale, îndeosebi a celor ce țin de evoluția literaturii. Configurează cu exactitate și cu o perspectivă de sinteză corectă tendințe și orientări, tipologii tematice și simbolice, practică o interpretare fenomenologică subtilă și nuanțată, meticuloasă. Textele au un pronunțat caracter eseistic, un aer de meditație lucidă, dezabuzată, țintind să surprindă sensuri mai adânci, privitoare la transformări istorice și de conștiință, schimbări de mentalitate. Mai cu seamă eseurile publicate în revista „Contrafort
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
de speculație filosofică, ci un proiect de fundamentare a unui „om nou românesc” (fantasma tuturor regimurilor totalitare), care, în imaginația sa, este în primul rând un „om metafizic”. Aceste „ispite” ale omului românesc se regăsesc mai bine definite în „schița fenomenologică” Dimensiunea românească a existenței, cel mai original eseu al lui V., printre puținele proiecte pe care le-a dus la capăt cât de cât. Eseul, tipărit în „Izvoare de filosofie” (1943), încearcă să fixeze, în treizeci de pagini, specificul nostru
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
lui Nietzsche și Heidegger, de la gramatică pentru a ajunge la gramatica spiritului românesc. Este ce va face mai târziu, mai documentat, C. Noica în două cărți ale sale. Dintr-o însemnare rămasă în manuscris se poate înțelege că această „schiță fenomenologică” (numită ca atare de V.) ar fi o încercare de „metafizică existențială”, devenită ulterior „metafizică existențialistă”. Față de Mihai Eminescu, N. Iorga, G. Ibrăileanu, Ovid Densusianu, Dumitru Drăghicescu, Vasile Pârvan, C. Rădulescu-Motru, E. Lovinescu și atâția alți istorici, filosofi și critici
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]