1,278 matches
-
imaginile parentale ale actualității fantasmatice incestuoase și excitante? Într-o oarecare manieră putem opune în adolescență tentativa de suicid care vizează mai întâi să ucidă corpul infantil și tentativa de suicid care vizează să ucidă corpul sexuat. Într-o abordare fenomenologică și psihodinamică am putea să le descriem astfel, diferențiindu-le: - tentativa de suicid în care domină dorința de a îngropa corpul infantil deoarece acesta reprezintă în ochii adolescentului o piedică în dezvoltarea corpului puber, combinată cu dorința de a ataca
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acoperișul lui e doar tangențial legat de domeniul public. Dacă un lucru nu se bagă de seamă primprejur înseamnă că, practic, nu există, nu? Esse est percipere. Bine văzut, n-am ce zice! O construcție prevăzută cu șanț de apărare... fenomenologică. Ian primi complimentul cu o înclinare ușoară a capului. Dar obiecțiile nu se lăsară mult așteptate: − Să nu fie cu două tăișuri: dacă moda prinde și omenirea se-ntoarce la corturi, s-a zis cu slujbele noastre! sugeră Luc de pe
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
hermeneutic se produce pe teren lingvistic. "Limba vine la rostire", spune Gadamer. Limba este mediul universal în care înțelegerea se înfăptuiește de la sine iar subiectivitatea nu are ce căuta aici. Hermeneutica filosofică nu elaborează o tehnică; ea este o descriere fenomenologică a ontosului ca și condiție a înțelegerii. în hermeneutica anterioară, intervalul dintre momentul interpretării și momentul producerii operei era anulat de interpretare și înțelegere. Distanța se rezolva prin empatie, prin transpunere în orizontul producerii operei sau evenimentului istoric. La Gadamer
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de vinovăție”. Fata de Împărat se simte vinovată, ea fiind urmărită pretutindeni de un al treilea ochi. Pentru a putea Înțelege mai bine binomul privire posesiune trebuie să ne adresăm fenomenologiei. Cel care a instaurat jaloanele metodologice ale unei ontologii fenomenologice a fost Sartre. In cartea sa fundamentală” Letre et le neant” filozoful francez analizează fenomenele ființei și ființa fenomenelor. Conceptele filozofice În jurul cărora gravitează marile Întrebări existențiale sunt 1etre pour soi, 2la temporalite, 3la transcendance, 4le pour-autrui, le corps, 5Ies
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de caz ca strategie de cercetare urmărește generarea, dezvoltarea sau testarea unei teorii în timp ce studiul de caz cu scop instructiv nu urmărește neapărat acest lucru. Este important ca studiile de caz să fie analizate prin metode specifice calitative precum analiza fenomenologică, etnografică sau de tip „grounded theory”, a cărei traducere în românește ca teorie fundamentată întâmpină serioase dificultăți așa cum remarca și Iluț (1997). În urma unui studiu de caz analizat prin metode specifice teoriei fundamentate, Sutton (1991) identifică cinci norme de exprimare
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
întâlnit frecvent la locul de muncă etc. Toate informațiile obținute pe parcursul desfășurării focus-grupului sunt înregistrate video sau audio pentru a fi apoi prelucrate și analizate prin diverse metode calitative, cele mai întâlnite fiind analiza de conținut și cea de tip fenomenologic. Cu siguranță cele cinci tehnici prezentate nu epuizează totalitatea modalităților de examinare psihologică. Între alte tehnici de examinare și investigare psihologică putem aminti convorbirea, anamneza, simulările experimentale etc. Este important însă să diferențiem între examinarea psihologică și aprecierea performanțelor. Ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cea descriptivă - care descrie și clasifică experiențele anormale relatate de pacient sau observate în comportamentul său. Într-o lucrare recentă Ș. Ionescu (1995) inventariază 14 perspective diferite: abordarea teoretică, behavioristă, biologică, cognitivistă, din perspectiva dezvoltării, ecosistemică, etnopsihologică, etologică, existențialistă, experimentală, fenomenologică, psihoanalitică, socială și structuralistă. Putem spune că noțiunile de psihopatologie vor face întotdeauna parte structurală din corpul psihologiei medicale. Psihosomatica este o concepție medicală care stă la baza diagnosticului și terapiei celui aflat în suferință și care înglobează la un
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Łukasiewicz, bunăoară, ori Nicholas Rescher) și așa mai departe. Prin aceasta, logica ajunge a ni se Înfățișa ca știință a supraoperațiilor constructive, la un nivel mai avansat decât acela la care Petre Botezatu scufunda sisteme deductive precum silogistica, mereo-logica și fenomenologica Într-o logică „naturală“ extinsă și generalizată, prin raportarea sistematică la operații precum construcția obiectelor mentale din alte obiecte și transferul de proprietăți Între obiectele mentale. De asemenea, la un nivel mai avansat decât acela la care se plasa Fred
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Poetică fenomenologică. Lectura imaginii, Dorin Ștefănescu Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție, Ion I. Ionescu Spiralogia. O teorie neurologică a relației cunoaștere-conștiință, Jacques Jean Askenasy Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Alina Hurubean (coord.) Trei rîuri și-
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de creativitate lirica și o revizuire atentă, uneori chiar obstinata, a eboșelor presupus revelate. În opinia mea, nici rolul imaginației, nici rolul inspirației nu ar trebui privit drept exclusiv sau absolut: cei doi agenți se completează reciproc într-o juxtapunere fenomenologica armonioasă, ce contribuie la generarea, la intensificarea și, în ultimă instanță, la transformarea viziunilor empirice în viziuni estetizate. 2.1. Prolegomena. Povestea nebuniei lui Blake Presupusa nebunie a lui Blake constituie un aprins subiect de dezbatere atât în perioada contemporană
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a studiului meu , tipurile de viziuni blakeene pot fi descrise după cum urmează: 1. viziunea simplă: vederea obișnuită, percepția vizuală comună, care nu implică niciun efort suprasenzorial. 2. viziunea dublă: percepție "prin" ochi, nu "cu" ochiul, funcționând pe baza unei substituții fenomenologice; perspectiva antropica asupra fenomenelor, ce transcende decriptarea vizuală elementară. 3. viziunea triplă: codificarea și decodificarea artistică, bazată pe exercițiul imaginației și/sau al inspirației. 4. viziunea cvadrupla: extazul religios, tranșă extatica, aptă, simultan, de a cuprinde și de a depăși
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ceea ce el numește viziune simplă, dar îl reprezintă pe omul permanent blocat, zăpăcit și înșelat de obiectivitatea lumii, care nu abandonează însă lupta" (1991, p. 111). Această aserțiune îmi confirmă premisa fundamentală, aceea că viziunea dublă este preocupată de descrierea fenomenologica a realului, constituind, prin urmare, o oglindă a unor dihotomii profund imbricate în textura lumii și identificabile la mai multe niveluri, incluzându-le pe cel psihologic și pe cel metafizic. Axul central, prezent atât la nivel social, cât și la
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
prisma instrumentelor intelectuale ale unei metafizici autoritariste și, prin urmare, inexacte, el nu poate zidi o lume a libertății reale. Eul creator implică aici, ca, atunci când recipientul viziunii duble nu reușește să interpreteze universul pe baza metaforizării și a substituției fenomenologice, viziunea dublă se transformă în castranta viziune simplă. Astfel se explică, de fapt, condiția Viziunii Divine, zugrăvita că purtând "straiele însângerate ale lui Luvah". Între altele, Luvah este un țesător iscusit, iar vesmintele sale simbolizează, aici, sacrificiul inutil, dar și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
her from the steps of ice that froze around his throne" (E: 328). Simbolul blakean al rațiunii inerte este, am văzut de la bun început, Urizen. Metaforă extinsă ce descrie ruinele acestui zoa în Night the Fourth transcrie, de fapt, eșecul fenomenologic al facultății raționale, care refuză să-și modifice perspectiva în raport cu datele realității 196. Eul creator sugerează că frontierele strâmte ale rațiunii nu pot fi depășite decât prin exercițiul repetat al transfigurării: "Terrified Los beheld the ruins of Urizen beneath / A
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
parțială conștiința de sine, grație căreia să devină aptă de a reflecta asupra naturii componentelor sale malefice (redate, metaforic, de Fiii și de Fiicele lui Urizen). Din nou, se sugerează că, din moment ce viziunea dublă poate acționa pe fondul unei substituții fenomenologice, modificând obiectul perceput vizual în ceva cu totul diferit, aceasta generează o stare conflictuală, o dihotomie ontologica soldata cu război deschis la nivel psihologic (acolo unde domnesc cei patru zoa): "Urizen answerd Read my books explore my Constellations / Enquire of
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
predică pe care i-o ține Familia Divină îi deschide ochii Gigantului asupra propriei naturi, pe care o percepe, în sfârșit, drept unitară, adică drept parte integrantă a lui Isus. Se sugerează, aici, ca, din cauza gradelor variate implicate de percepția fenomenologica, omul este condamnat să penduleze între unitate și multiplicitate: "We live aș One Mân; for contracting our infinite senses / We behold multitude; or expanding: we behold aș one, / Aș One Mân all the Universal Family; and that One Mân / We
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ce își are originea în cerințele supraviețuirii și dorința de mărire provenind din opțiunile indivizilor care caută beția cuceririi și dominării. Trecând repede peste ceea ce pare a fi o distincție ontologică, el susține că aceste contraste, dacă există, sunt doar fenomenologice, adică aspecte diferite ale aceleiași naturi umane uniform rele: Separând astfel dorința de putere de egoism, pe de o parte, și de alte scopuri transcendentale, pe de altă parte, deja percepem greșit natura aspirației; de fapt, ea este prezentă oricând
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Lectures on the Experimental Psychology of the Thought Process (1909), unde aspectele experențiale ale gândirii, precum reprezentările vizuale sau stările generate de o situație-problemă, au constituit principalul punct de interes. Odată cu afirmarea behaviorismului, astfel de metode și cercetări experențiale și fenomenologice au ieșit din uz. În ultimii ani, interesul față de experiențele personale, cu accent pe imagistica vizuală a început să ia amploare. Nu există însă dovezi convingătoare ale rolului proceselor de gândire în performanțele creative. Din toate acestea, putem observa că
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conceptual fără a-i știrbi din realismul ei. Iar în ceea ce privește misterul, în ciuda strădaniei nostre de a demistifica procesul creativ, el continuă încă să persiste. Rolul cercetătorului Problema obiectivității este una semnificativă. În studiul de caz, cercetătorul deține două roluri majore: fenomenologic și critic sau, cu ale cuvinte, un rol intern și unul extern (tabelul 5.1). În rolul său fenomenologic, cercetătorul încearcă să pătrundă în mintea subiectului studiat și să reconstruiască semnificația experienței acestuia din prisma lui - o încercare de a
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
el continuă încă să persiste. Rolul cercetătorului Problema obiectivității este una semnificativă. În studiul de caz, cercetătorul deține două roluri majore: fenomenologic și critic sau, cu ale cuvinte, un rol intern și unul extern (tabelul 5.1). În rolul său fenomenologic, cercetătorul încearcă să pătrundă în mintea subiectului studiat și să reconstruiască semnificația experienței acestuia din prisma lui - o încercare de a fi obiectiv prin înlăturarea propriilor interpretări. Este un rol care permite îi cercetătorului o apropiere maximă de cazul său
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
său. La fel de important, rolul critic presupune evaluarea datelor în scopul explicării și interpretării lor prin distanțarea cercetătorului de caz. Aici obiectivitatea este dată de eliminarea interpretărilor subiectului, prin distanțarea de subiect și prin evaluare „detașată”. Astfel, scopul celor două roluri, fenomenologic și critic este de a obținere o viziune obiectivă, iar ambele implică interpretare. Cercetătorul oscilează încontinuu între cele două roluri. Tabel 5.1. Rolurile cercetătorului Rolul fenomenologic Rolul critic În interiorul subiectului În exteriorul subiectului Obiectivitate prin eliminarea propriilor interpretări Obiectivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prin distanțarea de subiect și prin evaluare „detașată”. Astfel, scopul celor două roluri, fenomenologic și critic este de a obținere o viziune obiectivă, iar ambele implică interpretare. Cercetătorul oscilează încontinuu între cele două roluri. Tabel 5.1. Rolurile cercetătorului Rolul fenomenologic Rolul critic În interiorul subiectului În exteriorul subiectului Obiectivitate prin eliminarea propriilor interpretări Obiectivitate prin eliminarea interpretărilor subiectului Apropiere de subiect Îndepărtare de subiect Interpretativ Interpretativ Fidelitate și validitate Dintr-o perspectivă cognitivă și experimentală, se poate spune că am comite
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cel de necesitate adică de satisfacere senzorială și instinctuală. Se poate spune prin urmare că la om mișcarea depășește simpla modalitate de exprimare a vieții, ea devine chiar expresia superioară a dualității materie-spirit. Bazele biofiziologice ale mișcării Ca și categorie fenomenologică mișcarea presupune modificarea poziției unui corp față de un alt corp, sau față de un punct de referință, ceea ce Înseamnă că la baza mișcării, cel puțin În cazul ființelor viețuitoare, trebuie să stea un proces care să explice și să definească capacitatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sau greața de a exista, bizareria sau absurdul vieții, dislocarea din orice ordine necesară, inutilitatea, izolarea totală, nedumerirea în perceperea realului, toate proiectează ființa în neant. Un anume mod de abordare și tratare a realității, o anume atitudine narativă, viziunea fenomenologică, aspectul general al scriiturii anticipează cu mai mulți ani apariția Noului Roman francez, din a cărui perspectivă proza scriitorului român capătă noi valențe. Publicarea unor traduceri în Franța a generat contribuții exegetice extrem de substanțiale, care au confirmat statura modernă, europeană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
faza suprafluidă la temperatura T=2,19K. 9) tranziții în stratul superficial . I.2. Clasificarea tranzițiilor de fază Având în vedere varietatea tranzițiilor de fază, în sensul extinderii lor într-o plajă destul de largă de substanțe ( solide, lichide) cât și fenomenologice ( simetrie, proprietăți electrice, magnetice), au apărut o serie de clasificări ale acestor transformări Astfel o primă clasificare a fost făcută de Fischer, care arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții discontinue, cele în care derivatele de ordinul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]