779 matches
-
foarte deschis, verde deschis, verde închis și verde foarte închis). Un aspect important îl reprezintă colorarea nervurilor principale cu antociani, caracter specific de soi (exemplu, soiul Galbenă de Odobești, la care nervurile sunt roșietice). 1.6. Perozitatea frunzei , un caracter fenotipic foarte important în descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează atât pe suprafața inferioară a limbului cât și pe nervurile principale și pe pețiolul frunzei pe ambele fețe. Se întâlnesc două tipuri de peri: orizontali, lungi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
semințe are limite mari de variație de la mai puțin 10 mg/100 de semințe până la peste 65 mg/100 semințe; crestături transversale pe partea dorsală a seminței, care pot fi absente la soiurile V. vinifera sau prezente (Vitis rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora, dar nu suficient. 2.3. DETERMINATOARELE AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Conceperea determinatoarelor ampelografice după modelul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri de viță vinifera și de portaltoi, în care folosește următoarea metodologie de lucru: întocmirea pentru fiecare soi a unei fișe cu mai multe coloane numerotate cu cifre romane de la I la XXV, în care coloanele I - VIII corespund caracterelor fenotipice ale frunzei, coloanele IX - XIII caracterele bobului, coloanele XIV -XVIII celor ale strugurelui și inflorescenței, iar coloanele XIX - XXV cuprind informații generale despre și privind originea, utilizarea, răspîndirea soiului Această metodologie nu și-a găsit aplicații în practică fiind foarte
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
constă în codificarea soiurilor descrise, după caracterele morfologice ale strugurilor și boabelor, epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor, fertilitatea și rezistența la putregaiul cenușiu al strugurilor, propunându-se o noțiune abstractă numerică pentru caracterizarea soiurilor numită ”standard morfologic“. Pentru caracterele fenotipice studiate, autorii folosesc coduri exprimate prin litere (mărimea strugurilor) și prin cifre (cifre de la 1 la 3 pentru compactitatea strugurilor, cifre de la 0 la 3 cu o frecvență de 0,5 pentru mărimea bobului). "Standardul morfologic" pentru caracterizarea soiurilor de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
limbului (cod OIV 087; UPOV 52; IBPRG 6.1.38.) se apreciază la fel ca la caracterul menționat anterior . 4.24. Pilozitatea fină pe nervurile principale pe fața superioară a limbului (cod OIV 088; UPOV -; IBPRG 6.1.36.). Caracter fenotipic rar întâlnit la soiurile vinifera. Se va aprecia ca în cazurile precedente, putând fi absentă sau prezentă. 4.25. Pilozitatea rigidă pe nervurile principale pe fața superioară a limbului este reprezentată de perii rigizi care pot fi absenți sau prezenți
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
limbului este reprezentată de perii rigizi care pot fi absenți sau prezenți. 4.26. Desimea perilor lungi orizontali pe pețiol (cod OIV 090; UPOV 54; IBPRG 6.1.38.). Observațiile se fac pe toată lungimea pețiolului, acesta fiind un caracter fenotipic specific soiurilor Vitis vinifera. 4.27. Desimea perilor scurți rigizi pe pețiol (cod OIV 091; UPOV 55; IBPRG 6.1.39.) se apreciază în același mod ca în cazul anterior. 4.28. Lungimea pețiolului (cod OIV 092; UPOV -; IBPRG 6
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
acțiunea concomitentă a mai mulți factori, cu scopul de a-i extrage pe cei mai importanți și de a aprecia influența lor. Prin calcularea indicatorilor statistici enumerați pe baza valorilor ampelometrice ale frunzei mature se pot obține informații cu privire la omogenitatea fenotipică a unui soi, a variabilității unor mărimi ale componentelor frunzei, aptitudinile de variație ale caracterelor analizate, dar și cele mai stabile caractere, mai puțin fluctuante care pot fi luate în considerare în descrierea unui soi (acele caractere determinate prin raporturile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
număr de 15 soiuri de viță de vie autohtone, ce alcătuiesc sortogrupuri bine cunoscute în literatura de specialitate au condus la elaborarea următoarei histograme a clasificării ierarhizate (Liliana Rotaru, 1999) Din analiza acestora se constată că din punct de vedere fenotipic al arhitecturii frunzei mature, cele mai asemănătoare soiuri au fost: Tămâioasă românească cu Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobești cu Mustoasă de Măderat, Fetească regală cu Grasă de Cotnari la care valoarea indicelui de disimilaritate a fost, de asemenea, mică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
până la agregarea completă a celor trei ramuri. Dendrograma clasificării ierarhizate ale unor soiuri mai puțin cunoscute evidențiază, de asemenea, existența a trei grupuri optimale, dar cu valori mai mari a indicelui de disimilaritate ale arhitecturii frunzelor, de unde concluzia că variabilitatea fenotipică este foarte mare, iar asemănarea între ele se bazează pe un număr redus de caractere fenotipice. 2.7.3. ANALIZA FACTORIALĂ DISCRIMINANTĂ (AFD) Analiza factorială discriminantă, a fost concepută de Fisher și Mahalanobis în anul 1936 și este o tehnică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
evidențiază, de asemenea, existența a trei grupuri optimale, dar cu valori mai mari a indicelui de disimilaritate ale arhitecturii frunzelor, de unde concluzia că variabilitatea fenotipică este foarte mare, iar asemănarea între ele se bazează pe un număr redus de caractere fenotipice. 2.7.3. ANALIZA FACTORIALĂ DISCRIMINANTĂ (AFD) Analiza factorială discriminantă, a fost concepută de Fisher și Mahalanobis în anul 1936 și este o tehnică de analiză multidimensională, având un caracter descriptiv și predictiv de reliefare a legăturilor dintre date, prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
care realizează cea mai bună separare. Aceste combinații liniare sunt denumite funcții discriminante. 2.7.3.2. Aplicarea analizei factoriale discriminante în ampelografie. Are ca scop, verificarea apartenenței indivizilor studiați la soiurile din care fac parte, precum și la stabilirea omogenității fenotipice a soiurilor de viță de vie. Pentru folosirea AFD la descrierea soiurilor, este necesară alegerea unui număr de n indivizi din fiecare soi, caracterizați prin intermediul unui număr de variabile (cele care au fost folosite și la analiza în componenți principali
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la alte soiuri. Aceștia din urmă inițial au fost considerați aparținând unui anumit soi, dar prin analiza factorială disciminantă, a rezultat faptul că, prezintă caractere care le permit încadrarea lor în alte grupuri (soiuri). De aici rezultă faptul că, variabilitatea fenotipică foarte pronunțată influențează gradul de omogenitate al soiurilor de viță de vie. De aceea, pentru descrierea și recunoașterea unui soi nu sunt suficiente numai caracterele fenotipice ci și alte metode de natură biochimică sau genetică. CAPITOLUL III METODE BIOCHIMICE ȘI
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
le permit încadrarea lor în alte grupuri (soiuri). De aici rezultă faptul că, variabilitatea fenotipică foarte pronunțată influențează gradul de omogenitate al soiurilor de viță de vie. De aceea, pentru descrierea și recunoașterea unui soi nu sunt suficiente numai caracterele fenotipice ci și alte metode de natură biochimică sau genetică. CAPITOLUL III METODE BIOCHIMICE ȘI GENETICE PENTRU DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 3.1. METODE BIOCHIMICE Tehnicile moderne de analiză izoenzimatică și marcaj molecular, bazate pe utilizarea markerilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
3.2. ANALIZA GENETICĂ Caracterizarea și identificarea soiurilor de viță de vie în mod tradițional, se bazează pe ampelografie, care implică de fapt, descrierea și compararea caracterelor morfologice ale lăstarilor, frunzelor, strugurilor și boabelor. Vița de vie prezintă o variabilitate fenotipică foarte pronunțată, puternic influențată de factorii de mediu dar și una genetică legată de biologia și originea fiecărui soi în parte. Existența mutațiilor, selecția și înmulțirea vegetativă a soiurilor de viță de vie, constituie principalii factori care contribuie la creșterea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
bazinul carpatic prin metoda RAPD, iar rezultatele obținute au fost comparate cu clasificarea taxonomică și cu sinonimele soiurilor, contribuind astfel la identificarea și diferențierea genotipurilor studiate. Rezultate notabile au fost obținute în Italia de către Zulini și colab., 2005, privind variabilitatea fenotipică și cea genotipică a soiului autohton Picolit, care a fost studiată prin folosirea alături de descriptorii ampelografici și ampelometrici, a markerilor microsateliți AFLP (Amplified Fragment Length Polymorphism-polimorfismul lungimii fragmentelor de amplificare). De la vițe bătrâne (30 - 100 ani) au fost recoltate 39
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și colab., 2009). Studii și experimentări de analiză genetică au fost efectuate și la INCDBH Ștefănești (Carmen Popescu și colab., 2010) în scopul evaluării diversității fondului de gene al soiurilor autohtone de viță de vie, prin utilizarea markerilor moleculari și fenotipici. 3.2.2. METODE GENETICE DE INVESTIGARE A SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE. Identificarea soiurilor în primele stadii de dezvoltare este greu de realizat, deoarece plantațiile tinere nu posedă toate caracterele morfologice tipice unei plantații adulte. De asemenea, unele soiuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cât și la vița de vie. O etapă superioară în identificarea originii genetice a soiurilor a constituit-o analiza genomului la nivel ADN ca urmare a progreselor înregistrate în biologia moleculară (markeri moleculari). Metodele clasice care au la bază caracterele fenotipice nu sunt suficiente să rezolve aceste probleme, ca urmare a instabilității caracterelor morfologice sub influența factorilor de mediu, precum și a faptului că în identificarea plantelor tinere informațiile nu pot fi utilizate. Deoarece genotipul nu este influențat de condițiile de mediu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
frecvente boli ereditare sunt rezultatul mutațiilor mai multor gene, boli poligenice. Până azi au fost descrise aproximativ 2200 de boli poligenice. Multe boli genetice sunt rezultatul absenței unui cromozom sau al unui cromozom în plus. Ele dau, de obicei, variații fenotipice ușor de recunoscut: Boala Fenotipul Cromozomul Sindromul Down 1:600 21 de 3 ori Sindromul Klinefelter 1:500-1000 bărbați X în plus Sindromul Turner 1 :2000 femei X absent Au fost descoperite anumite legături între anumite boli, ca diabet, astm
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
un studiu ACCESS (A Case Control Etiologic Sarcoidosis Study) pacienții cu sarcoidoză au declarat într-o proporție de 5 ori mai mare că aveau frați sau surori cu sarcoidoză față de lotul de control. Deși există o concordanță minimă între aspectele fenotipice și manifestările clinice la frați se pare ca afectarea hepatică și oculară sunt singurele comune. Prima asociere raportată a fost între Ag B8 ale HLA clasa I și sarcoidoza acută, iar ulterior între Ah HLA clasa II (HLA-DRB1 și DQB1
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
perfecționare a abilităților deja existente; 3. introducerea unei noi tehnologii (aparatură - brevete de la producători) ; 4. implementarea unor noi standarde și linii manageriale (de control). Indicațiile și limitele studiului genetic în vederea evaluării metodelor contraceptive și evoluției sarcinii Ținând cont de consecințele fenotipice și reproductive ale anomaliilor cromozomice de exemplu, se pot formula indicațiile examenelor citogenetice (IEC) în practica medicală (cu cât afecțiuneaboala genetică sau congenitală procentual este mai redutabilă, cu atât se vor folosi metode contraceptive mai energice până la sterilizare). în sindroamele
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
1997, pp. 65-66), mai rămâne să discutăm problema universalității sau a istoricității esențialismului, precum și problema variabilității criteriilor În funcție de care se elaborează categorisirile și clasificările esențialiste. Miza acestor interogații este pe cât de clară, pe atât de importantă: dacă definirea caracteristicilor vizibile (fenotipice sau culturale) drept un dat natural sau ontologic este o constantă a gândirii umane, atunci ceea ce numim Îndeobște „rasism” nu este decât manifestarea unei tendințe cognitive proprii speciei umane. Definirea sarcinilor și scopurilor antirasismului trebuie regândită, mai Întâi prin prisma
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și se recunoaște prin refuzarea totală a dreptului la diferență (chiar regândit ca drept individual), prin negarea diversității ca valoare (el este deci heterofob), În timp ce rasismul care derivă din viziunea diferențialistă radicală constă În sacralizarea sau absolutizarea diferențelor, fie ele fenotipice sau culturale, și nu poate recunoaște În consecință o demnitate umană egală membrilor tuturor grupurilor deoarece neagă originea comună a oamenilor (ar putea fi numit heterofil, datorită pasiunii sale declarate pentru diferențe). Rasismul diferențialist se exprimă, În forma sa dură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
precis, pentru transmiterea identitară În cadrul descendenței. Respingerea metisului, obsesia „petei” de neșters despre care se spune că te-ar desfigura pentru totdeauna pot fi puse În contul dorinței de homofiliație fizică: dorința de a avea o descendență corespunzătoare originii, asemănare fenotipică ce Îi permite copilului recunoașterea apartenenței sale la neam și confirmă astfel „autenticitatea” filiației (Taguieff, 1988, pp. 348-350). Întrucât această dorință poate cuprinde, dincolo de trăsăturile morfologice, și alte caracteristici, diferența dintre rasismul biologic și neorasismul cultural nu ar fi o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de zdruncinarea formelor ierarhice de integrare, identitățile prescrise de apartenențele de castă. Această interpretare este singura compatibilă cu genealogia modernitară a rasismului. Centrarea pe biologizarea diferențelor sau mai curând pe somatizarea diversității umane, redusă la categorii elaborate plecând de la trăsăturile fenotipice, ar sta, În spațiul individualist-egalitar al modernității, la baza rasismului. Caracteristicile fizice, În societățile reduse la colecții de indivizi, ar trece pe primul plan. Plecând de la trăsăturile feței, de la culoarea pielii sau de la textura părului, s-ar reconstitui structurile ierarhice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ivește atunci când societățile holiste se dislocă, permițând coexistența, Într-un spațiu egalitar și competitiv, a unor indivizi reduși la caracteristicile lor vizibile, judecați și judecându-se după Înfățișare, clasați și clasându-se după categorii esențializate improvizate pe baza unor trăsături fenotipice. Firul continuu și practic nesfârșit, de la strămoșii cei mai Îndepărtați până la ultimii descendenți, dezvăluie o transcendență a cărei absență este puternic resimțită În spațiul social modern, dominat de valorile utilitariste și concurențiale. Centrarea pe identitate și pe continuitatea descendenței, imaginată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]