12,837 matches
-
purificare a funcționarilor publici, profesorul Dan Barbilian a depus la Comisia pentru verificarea cadrelor didactice din învățămîntul superior, mai multe rapoarte privindu-i pe colegii săi de catedră, inclusiv despre marele matematician Simion Stoilow. Tonul acestor delațiuni (să nu ne ferim de cuvinte) nu mai are nevoie de comentarii: În interesul moralității și prestigiului științific al corpului didactic universitar, pun la îndemîna Comisiei următoarele informații asupra unora din membrii acestui corp, după judecata noastră în grav conflict cu etica noului Stat
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
a adoptat-o nu doar ca "artă poetică", ci și ca strategie de marketing. Încă din 1897, în primul prospect al companiei, el își anunța specializarea în "scene fantastice sau artistice, reproduceri ale unor scene de teatru". Nu s-a ferit niciodată de basme ecranizate și a fost primul care a explorat proprietățile mediului într-un mod sistematic. Anecdota spune că pe unele le-a descoperit din greșeală: filma piața operei din Paris și a fost nevoie să își întrerupă activitatea
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
de unde, spunea Nenea Iancu, lumea ar trebui să-ți placă. De aproape, voind să-i cunoști, cum face Dumitru Chioaru, uiți, totuși, că sînt tot atîtea stiluri cîți oameni. Un aer de familie, ajutat și de glosele care nu se feresc de excese elogioase, îi ține, încă, în aceeași poză. Completată, la sfîrșit, de două detalii, din unghiuri diferite, ale unui posibil autoportret. Primul reia, oarecum, argumentele din introducere, aceea care stă "în loc de portret de grup". Vorbește, adică, despre critica așa-zicînd
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
pe o asemenea căldură, nu mai e pudoare, e păcat! Când Vasia a rămas complet gol, a început să se dezbrace și ea, cu o încetineală calculată, păstrând doar un chiloțel subțire, croit din in roz, cu feston, pentru a feri de privirile lui Vasia ultimul secret al feminității sale. Apoi, așa cum era, aplecată în fața lui, s-a complăcut să-l scruteze din cap până-n picioare, cu o cupiditate zâmbitoare. Dumnezeu știe că el era obișnuit să fie analizat ca un
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
cercetare, pe cât am putut mai amănunțită, a rapoartelor trimise superiorilor lor de către diplomații germani acreditați la București. în aceste circumstanțe, m-am pomenit pus în fața unor documente ce priveau nu numai oameni politici sau conciliabule mai mult sau mai puțin ferite de ochii marelui public, ci și intelectuali intrați în vizorul diplomației și încă în ipostaze total neașteptate, mai ales după înscăunarea nazismului. Cum s-a întâmplat, între alții, cu Nichifor Crainic. Un prim document de această natură a fost un
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
pipăire și să nu săvârșești fapta, de va fi și locația potrivită, pentru că se poate întina cineva trupește prin atingere. Și nimic nu-i mai rău decât această simțire 102, atingerea fiind maica faptei 103. Așadar, e necesar să ne ferim de sărutarea persoanelor de sex opus ca de mușcăturile animalelor veninoase 104 și aceasta pentru că sărutările bagă în suflet otrava desfrânării 105, iar pretextul că prin sărutare îți arăți dragostea este fals, deoarece dragostea nu se arată cu sărutarea, ci
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
fiindu-le tocite, nu pot căuta spre frumusețile cunoscute cu mintea, ale lui Dumnezeu, și nu pot vedea lumina adevărată a vieții și nu se pot ridica deasupra minciunii celor văzute 198. Alt motiv pentru care creștinul trebuie să se ferească de această patimă este aceea că prin săvârșirea ei, desfrânatul necinstește pe Hristos, calcă legământul cu Acesta pe care a făcut-o în momentul Sfântului Botez, prefăcând mădularele lui Hristos în mădulare ale curviei (I Cor. 6, 15) spre a
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Cor. 6, 13), Sfântul Apostol Pavel arată vădit că, dedându-se acestei patimi, omul se folosește în chip nefiresc de trup. Omul desfrânat disprețuiește voia lui Dumnezeu în ceea ce privește folosirea trupului: Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfințirea voastră; să vă feriți de desfrânare, ca să știe fiecare dintre voi să-și stăpânească vasul său în sfințenie și cinste, nu în patima poftei cum fac neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu (I Tes. 4, 3-5); el păcătuiește astfel împotriva propriului trup: Cine se
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
spunea păsărica. Omul acesta minunat a avut dreptate. Slovele sale către Gorki rezistă - cum o fi rezistat Gorki? - pentru că se bazează pe o realitate irefutabilă: în adîncul lor deloc depărtat de suprafață, masele îi zăresc pe intelectuali precum Lenin, se feresc să calce-n ei, în special de cînd și-au cumpărat pantofi de la oraș. Și toți și-au cumpărat de-aici, la prima generație. Și toți sînt la prima generație și-așa vor și rămîne cu copii cu tot. Numai
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
i se murdăriseră. Frigul îl pătrunse până la oase. Vântul îi zburlea barba. Mergea cu pașii măsurați ai aceluia care știe că nu va găsi ceea ce caută. Șeindl îl aștepta în pragul casei. - Nu-i acolo? - Nu. - Tată, ai să răcești, ferească Dumnezeu. - Hai să mai căutăm o dată sus. Calman și Șeindl urcară scara. Ușa de la camera lui Miriam-Lieba stătea deschisă. înăuntru mai stăruia întunericul nopții, străpuns, totuși, de primele sclipiri ale răsăritului de soare. Dulapul era deschis și sertarele trase. Pe
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
dumiri, căci "o poruncă nu poate fi înțeleasă fără cunoașterea celui ce o poruncește. Ioan Buduca, întrebându-se cine te învață calea discernământului? Tradiția? Istoria? Toate la un loc? Dan Stanca, despre interedicția luării Numelui Domnului în deșert, ca să fii ferit de ispita relativizării, să nu-i atribui Domnului mesaje mediocre, să nu crezi că Numele Său poate fi oricând invocat. Adrian Popescu scrie, în amintirea părinților săi preaiubiți, subliniind calitățile lor morale exemplare de-a lungul unei vieți pline de
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
prezent în spațiul public decît aceștia, Aurel Vasilescu suportă în întregime dezavantajele generației, dar nu se bucură de nici unul dintre avantajele ei. Faptul că el prelungește în plină contemporaneitate solida formație interbelică, rigoarea morală și instinctul demnității care l-au ferit de complicități și l-au apărat de compromisuri, profesionalismul indiscutabil și vigoarea artistică a unei opere care va oferi mari surprize, nu i-au fost, pînă acum, de nici un folos în construcția prezenței sale publice, însă nici nu l-au
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
obișnuit. Și am fost curios să aflu cauzele acestei "specificități". Mi-am dat seama că perspectiva asupra lumii - iată folosesc un cuvînt mare - este alta. Unghiul din care sunt privite lucrurile este unul diferit. Cred însă că trebuie să ne ferim să calificăm în vreun fel această "alteritate". Azi există tendința definirii unei singure perspective ca fiind cea "bună". Este o imensă eroare, căci lumea nu este lineară și rămîne de sperat ca ea să nici nu fie așa vreodată. Cît
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
prea încurajator. În situația în care și mediile, și sălile de expoziții sunt împinse de marile noastre sărbători în ridicol și în grotesc, cine să fie vinovat? Au sărbătorile însele vreo vină că generează astfel de fenomene sau cumva, doamne ferește, ipocrizia noastră este atît de mare încît nu suntem în stare nici să trăim și nici să înțelegem ceea ce ne prefacem cu atîta emfază că așteptăm cu sufletul la gură? Pentru că, pînă la urmă, așa ne-am comportat tot timpul
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
vie...); vârsta minimă admisă pentru participanți e de după majorat, iar minorii, și mai ales minorele, pot adulmeca ședințele membrilor doar de la o distanță de-o milă marină și numai însoțiți de unul din părinți. Sex în grup? Pornografii? Orgii sexo-yoghine? Ferească Budha! Toate sunt trucuri ale reporterilor tv. Da, aici s-a ajuns în România - după cum s-a putut înțelege din spusele vulcanico-nervoasei avocate bivolariene, Adina Solomon (la B1 Tv, emisiunea “Nașul”): să fie acuzate ființe umane pe nedrept, private de
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
mă sustrag influenței lor. Cu firea mea bonomă, tolerantă, îi lăsasem pe acești psihoterapeuți, psihologi, psihiatri și psihanaliști să se insinueze lângă mine cu măștile lor atroce și îngrozitoarele lor imagini. De psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și psihanaliști trebuie să te ferești la fel cum un bun catolic se ferește de ispitele diavolului; ei încearcă să ne convingă de totala incapacitate de funcționare a sufletului nostru, până când începem să-i credem și răbdăm să fim ajutați de acești mecanici ai sufletului cu
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
tolerantă, îi lăsasem pe acești psihoterapeuți, psihologi, psihiatri și psihanaliști să se insinueze lângă mine cu măștile lor atroce și îngrozitoarele lor imagini. De psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și psihanaliști trebuie să te ferești la fel cum un bun catolic se ferește de ispitele diavolului; ei încearcă să ne convingă de totala incapacitate de funcționare a sufletului nostru, până când începem să-i credem și răbdăm să fim ajutați de acești mecanici ai sufletului cu degetele lor mânjite de ulei, lucru de care
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
poziția asta ca să-și facă propriul lor tratament. În strategia mea de a fugi de indivizii cu multă carte, principalul rol l-a jucat grupul psihiatrilor, psihoterapeuților, psihologilor și psihanaliștilor, dat fiind că știam că de el trebuia să mă feresc cel mai mult în cazul unei evadări. Și am hotărât să fac inofensiv grupul cultivaților în totalitatea lui. Am hotărât să-i înving cu propriile arme. Un cunoscut de-al meu, diletant în sculptură, îmi făcuse, cu mulți ani înainte
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
eroarea făcută, în 1949, la Verificări, am provocat cu bună știință excluderea mea, despre care am mai scris. Repet, spre a întări ideea, că pentru mine Cartea, Cultura cu majuscule contau mai mult decât realitatea și că ele m-au ferit să înaintez pe un drum greșit... În 1940 devenisem un troțkist fără să știu. Ideea că marea cultură de la Homer la Shakespeare este una singură, după specificul fiecărei țări, dar una! După cum am mai arătat și nu voi obosi să
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
nu a renunțat niciodată la cultura sa filosofică. Și nu renunță nici măcar în De catechizandis rudibus; dimpotrivă. Aici este lupta de purtat. Aventura lui cu exercițiul filosofic era prea suficientă pentru a nu ști încotro merge sau de ce să se ferească - de cultul formei care devine scop și de care literatul nu poate scăpa. Augustin păstrează o prudență distantă; cultul excesiv al formei e condamnabil. Conținutul se cuvine a fi așezat mai presus de cuvinte după cum sufletul este mai presus de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acceptabilă a “sentimentului” devalorizat de poetica modernă. Paradoxal, ironia care e o aneantizare, se țese din materialități mărunte dar palpabile, din gesturi anodine dar precise, care transmit fiorul vieții: “Umerașele nichelate susțineau povara veșmintelor de zi cu zi,/ care ne feresc să părem mai goi decît sîntem./ Femeia fără să vrea își lăsase pardesiul cu fața deschisă spre interior/ obligată să asiste la ritualul/ ce avea să se desfășoare. Cealaltă haină mai discretă și mai temătoare,/ dar cine știe cîtă impasibilitate
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
Relațiile acestea izbite de discredit revin în circuitul poetic, grație simplității, purității lor originare. Umilința le acordă aura sa izbăvitoare. Refuzată pe o cale convențională, poezia se reconstituie pe calea spontaneității, favorizată de abordarea unor reprezentări prea puțin frecventate, marginale. Ferită de uzură, lumea obiectelor neînsemnate trezește conștiința din letargia poncifelor redundante: “Mereu față-n față cu pagina goală, minutarele zac neatinse de praful insomniei și de pe targă se rostogolește buchetul de crini.// Cîte zorzoane într-un decor pustiu, eu zac
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
forma precisă a unui deget de la picior, avînd taman în mijloc un dinte mare verzui — în sfîrșit, o unghie. Poți pleca, mulțumesc. Ne vedem mîine. Tocmai atunci Veronica intră în încăpere și veni să-și sărute mama în colțul gurii. Ferindu-se de sărutare, Barbara oftă din nou: În fine, o să putem petrece o zi plăcută, doar tu și cu mine, dar o să trebuiască totuși să merg la blestematul ăla de coafor, în loc să rămîn aici să-mi fac corespondența. Detesta de
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
voie să i intri / când vei pleca...// Și teamă nu-ți va fi / că vei fi dus/ În lut // Martori ai acestei zvoniri, / adâncul suflet/ al țărânii/ și „Nu credeam să-nvăț / a muri, vreodată”. Nici spațiul liric nu este ferit de implicațiile fenomenalului filosofic fugit irreparabile tempus. Oricât de dinamizat ar fi permanentul remember, În care iubirile și-au făcut sălaș, Înviorarea atmosferei din prezent rămâne tot sub semnul Întrebărilor. Ele par doar curtenitoare, dar nu aduc niciun fel de
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
România că Într-o țară ocupată, ucigând, jefuind și furând tot ce se putea fura, chiar și ceasurile de la mâna oamenilor, pe care nu le văzuseră În “raiul” lor bolșevic. “Davai cias” era cuvântul la ordinea zilei, astfel Încât oamenii se fereau să mai iasă chiar și ziua din casele lor, deoarece riscau să fie prădați sau Împușcați În plină stradă. După Încetarea ostilităților rușii au Încălcat cu cinism acordurile Încheiate luând prizonieri peste 150 de mii de ostași, subofițeri și ofițeri
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]