718 matches
-
Reverie Stoluri mari de păsări albe Luminează iarăși cerul Duc cu ele multe vise Le învăluie misterul .... Aripi se ridică-n ceruri Și se fâlfâie grăbite, Sunt așa de fericite Ale libertății clipe. Mergeți voi, voi stoluri multe Aruncați-vă în soare Duceți albele aripe Peste valuri trecătoare. E prea frumos în infinit E prea frumos în infinit E prea frumos cu tine .... Și fericirea ni s-a dat Cu
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
ca la „un fel de proces”, dar după ce a ajuns la el vestea bătăliei, el l-a „respins pe ursuzul faraon al Angliei pe vecie”. George Washington a primit vestea la Mount Vernon și i-a scris unui prieten: „odinioară fericitele și liniștitele câmpii ale Americii fie vor fi înecate în sânge, fie vor fi locuite de robi. Tristă alternativă! Dar poate un om virtuos să ezite să aleagă?” Un grup de vânători de la frontieră și-a botezat tabăra Lexington în
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
Crispin Miller afirmă că Graceland devenise pentru Elvis „sediul organizației care era el, era îngrijită de un mare și vag clan de Presley și vice-Presleys, fiecare profitând din plin de vastele gratuități de care se folosea Elvis pentru a păstra fericită întreaga sa lume.” Autorul adaugă vă tatăl lui Presley, Vernon, „avea o piscină în dormitor”, că „lângă piscină exista un tonomat cu discurile preferate ale lui Elvis” și că însuși cântărețul „stătea în dormitor cu orele urmărindu-și proprietatea printr-
Graceland () [Corola-website/Science/322177_a_323506]
-
donat sînge. Mi-aduc aminte că era o unitate militară, era toamna, frig, nemîncate, am și acum cartonașul - 250 de grame de sînge, și eu, și sora mea. Am plecat de acolo ținîndu-ne de pereți. Da’ am fost așa de fericite! Că dacă n-am putut să mergem și noi în război, eu aș fi mers,dar nu s-a făcut apel la fete. Măcar am făcut și noi ceva. Am dat sînge. Ce s-a cerut. Și dup-aceea am
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
să-i spună lui Pinkerton că este tatăl unui copil. După plecarea consulului, se aude o bubuitura de tun în port, Cio-Cio-San se uită prin telescop și vede vaporul american "Abraham Lincoln", vaporul lui Pinkerton. Ea este peste măsură de fericită. Cio-Cio-San și menajeră Suzuki decorează camerele cu flori și îl așteaptă pe Pinkerton. Când vine noaptea, Suzuki și copilul adorm, dar Cio-Cio-San continuă să aștepte treaza. Un interludiu orchestral marchează intrarea vaporului "Abraham Lincoln" în portul Nagasaki, la răsăritul soarelui
Madama Butterfly () [Corola-website/Science/307582_a_308911]
-
în țară, la îndemnul soțului, la mijlocul anului 1862 pentru a face onorurile Curții, uimindu-l atât pe soț, cât și pe rivala sa. A contribuit, cu modestia și demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, fiind inspiratoarea fericită a legii instrucțiunii publice. De asemenea, s-a aplecat cu deosebită înțelegere asupra situației precare a țărănimii, fiind o susținătoare energică a înfăptuirii reformei agrare. Calitățile sale sufletești și educația primită au îndemnat-o să-și dedice întreaga sa viață
Elena Cuza () [Corola-website/Science/300138_a_301467]
-
capelă și se face rugăciune de 40 de ore. Tot cucernica noastră stareță a instituit expunerea [Sfântului Sacrament] în ziua de reînnoire a voturilor, care se face la Juvigny în a opta zi a lui iunie, pentru că este sărbătoarea Strămutării fericitei nostre maici Sfânta Scolastica.” Alături de cor, această capelă era închisă printr-o balustradă din lemn la înălțimea de sprijin și acoperită cu lemn, ca și acesta, cu lambriuri identice. Cuprindea un altar, o masă în formă de scrin cu marmură
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
spaimă și vrând să-i ridice trupul, nu putea nici să-l atingă, nici să se apropie de el. Văzând acestea, a alergat în cetate și le-a spus arhiepiscopului și conducătorilor cetății tot ce se întâmplase și că trupul fericitei zăcea pe pământ, și că era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind, arhiepiscopul împreună cu mai-marii cetății și cu popor mult, au alergat cu făclii și cu tămâie și cu rugăciuni, și văzând sfântul trup strălucind cu acea lumină
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
să-l miște, așa încât s-au înspăimântat cu toții. Au început să se roage cu stăruință lui Dumnezeu și Sfintei Filofteia, dar nici așa nu au putut s-o ridice. Că , vrând Dumnezeu să preamărească pe roaba Sa, a îngreunat trupul fericitei ca pe o piatră. Pentru a o putea ridica, tatăl ei și cei care îl ajutau au început să numească țările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre și cele de acea parte a Dunării, pentru a putea ști unde să o odihnească
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
era mai apropiată de tron decât soțul ei. Când regele Frederic al VII-lea a murit în 1863, Christian i-a succedat la tron sub numele de regele Christian al IX-lea. Căsnicia ei cu Christian a fost considerată una fericită; cuplul s-a atașat puternic unul de celălalt în timpul anilor de luptă pentru succesiune. Louise a fost devotată soțului ei și se spune că el s-a bazat pe inteligența, hotărârea și tăria ei psihologică. Ei au continuat viața simplă
Louise von Hessen-Kassel () [Corola-website/Science/316192_a_317521]
-
desenate din anii '60. Alții spun că defapt numele său provine de la un rege al Turciei antic, al cărui nume înseamnă îndrăzneț și puternic. După cum spune însăși cîntărețul, cînd aflase mama sa că va avea un copil era nespus de fericită numai că medicii peste ceva timp spulberase puțin bucuria acestei femei, nașterea nu decurgea normal, medicii au propus o soluție ce era pentru ea egală cu însăși viața sa... un avort, ea refuzase și a decis că va naște micuțul
Tarkan () [Corola-website/Science/317138_a_318467]
-
viața Sfintei Eufemia. Merită menționat grupul sculptural aflat în ultimul altar din partea stângă a navei, realizat de Gianmaria Morleiter (marmură, secolul al XVIII-lea), format din Sfânta Fecioară Maria cu Isus pe genunchi. În capela Sfânta Ana este venerat corpul fericitei Giuliana de Collalto, care în secolul al XIII-lea a fost stareță a mănăstirii Sfinților Biagio și Cataldo, aflată în apropiere.
Biserica Sfânta Eufemia din Veneția () [Corola-website/Science/333364_a_334693]
-
se întorc la Netherfield cu pretextul stagiunii de vânătoare. Atențiile lui Bingley față de Jane reîncep, iar Elizabeth bănuiește că Darcy i-a mărturisit prietenului greșeala sa când l-a îndepărtat de Netherfield. Bingley o cere în căsătorie pe Jane care fericită acceptă. Elizabeth îndrăgostită de Darcy îl vede grav și taciturn, departe de acel Darcy de la Pemberley. Într-o seară sosește la Longbourn lady Catherine de Bourgh. Binefăcătoarea lui Collins dorește să știe dacă Elizabeth e logodită cu Darcy, și, aflând
Mândrie și prejudecată () [Corola-website/Science/315200_a_316529]
-
Pavel la Roma. Aici i-a devenit tovarăș de luptă pentru binele sufletelor fericitul Belludi, care îl însoțea oriunde mergea să predice. Numărul sufletelor câștigate pentru o viață sfântă era nespus de mare, iar virtuțile lor creștinești ni le arată fericita Elena Enselmini, ridicată la cinstea altarelor. Toată provincia a fost străbătută , în lung și în lat, de Sfântul Anton. Între minunile ce le-a făcut în timpul acesta se înscriu și cele descrise mai jos. A pus la loc piciorul ce
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
cele veșnice, la vârsta de 36 de ani. Moartea i-a fost luminată de arătarea Domnului Cristos și a Maicii Sale, care au venit să-l mângâie și să-i ducă în cer sufletul. Chiliuța în care s-a întâmplat fericita sa moarte mai stă și astăzi în picioare și e încorporată în biserica ce se cheamă Arcella, din apropierea orașului Padova. Vestea morții lui a fost răspândită de o mulțime de copii, care începură a striga "a murit sfântul", iar după
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
al Kievului și ulterior al Basarabiei. La data de 28 iulie 2016, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova a reconfirmat o decizie anterioară a Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse din 15 iulie 2016 privind canonizarea Mitropolitului , de rând cu o altă nevoitoare - Fericita Agafia de la Mănăstirea Cușelăuca. Canonizarea vrednicului de pomenire Mitropolit a avut loc la 3 septembrie 2016, ziua înființări Episcopiei Chișinăului și a Hotinului, în fruntea căreia s-a aflat timp de mai mulți ani ÎPS Mitropolit. Tomosul de canonizare s-
Gavriil Bănulescu-Bodoni () [Corola-website/Science/299986_a_301315]
-
el în 1643 de existența a două biserici. Biserica de zid închinată Adormirei Fecioarei Maria avea patru altare, iar în corul ei se afla o inscripție cu următorul cuprins: ""În anul Domnului 1410, s-a închinat această biserică în cinstea Fericitei Fecioarei Maria. A fost ridicată de prealuminatul principe Alexandru Voievod o dată cu mănăstirea din Baia"". Și el precizează de faptul că soția domnitorului, Margareta, este îngropată sub cristelniță. Misionarul sus-amintit menționează că biserica avea în proprietate o casă cu pivniță și
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
Valeriu Anania (1921-2011) se impune a fi cercetată, cu pasiune și răbdare, spre a cataloga și a decripta cu exactitate întreaga sa operă literară publicată, în vremuri nu tocmai așezate, sau cea rămasă, deocamdată, în manuscris. O întâmplare din cele fericite mi-a facilitat întâlnirea cu prozatorul, memorialistul și editorul Constantin Pelmuș (1900-1987) care, în deceniul cinci al secolului trecut, îl cunoscuse pe tânărul, foarte tânărul poet Valeriu Anania, ce urma să publice o carte de poezii la Editura Tradiția. Relațiile
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
Neoiobăgia </i>„a dispărut acum curentul optimist și demagog. Tragicul 1907. Atâta bun a avut și acest an, imens de rău și de trist, pentru că acuma nimenea nu mai îndrăznește să afirme că totul merge spre bine și frumos în fericita Românie“.<a title="" href="# ftn4">[4]</a> Cele mai importante creații interbelice dedicate muncii au fost realizate în cadrul Școlii libere de pictură de la Baia Mare. Mediul artistic băimărean influențat de gândirea germană, dar mai ales de proximitatea minelor și de contactul
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
recepție de către cetățenii orașului. Socrul Louisei, regele Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei, a dăruit cuplului Palatul Charlottenburg însă prințul moștenitor și soția lui au preferat să locuiască la Palatul Paretz, situat în afara orașului Potsdam. Căsnicia a fost una fericită iar Luise era iubită de rege care o numea "prințesa prințeselor" și i-a dăruit un palat în Oranienburg. Prințesa Moștenitoare a văzut ca o datorie a ei să-și sprijine soțul în toate preocupările sale, iar cuplul s-a
Louise de Mecklenburg-Strelitz () [Corola-website/Science/315648_a_316977]
-
curtea regală. S-a spus chiar că regele nu îndrăznea să se opună soacrei sale; cu toate acestea, influența ei nu a fost una politică. Margareta a fost descrisă ca fiind inteligentă și frumoasă iar căsătoria a fost considerată una fericită. Ea și-a dedicat viața îndatoririlor casnice și a vieții de familie. A rămas catolică toată viața și a fost dureros pentru ea să facă haine din materiale textile confiscate de la mănăstiri catolice vechi dar se pare că nu și-
Margareta Leijonhufvud () [Corola-website/Science/326074_a_327403]
-
de mii de vizitatori din țară și de multe ori din străinătate, pe lângă scopul principal, acela de a conserva, de a cultiva și apăra specificul național tradițional, în port, în meșteșuguri, în folclorul muzical și coregrafie, oferă în subsidiar o fericită și eficiența propagandă în favoarea cunoașterii localității și a valențelor ei turistice. Un rol important în același sens, îl are și faptul că, în imediata apropiere și în zonă, în condiții ușor accesibile, se găsesc obiective majore ale turismului național și
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
a luat din nou amploare cu prilejul sărbătoririi a 700 de ani de la conversiunea și moartea ei. Un moment important al acestei reconsiderări îl constituie Vinerea Mare din 1983, când Papa Ioan Paul al II-lea a citit pasaje din lucrările Fericitei Angela da Foligno, care prezentau viziunea ei referitoare la patimile lui Hristos. În anii următori s-au organizat mai multe congrese și întruniri pentru discutarea învățămintelor ei și au fost publicate în diferite limbi ediții critice ale lucrărilor ei. Angela
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
1291 sau 1292 a început să-i vorbească Fratelui Arnaldo despre viziunile ei. După o perioadă inițială de scepticism, el s-a convins și a început să scrie volumul cunoscut sub denumirea de "Memoriale", care descrie drumul mistic parcurs de Fericita Angela în străduința ei de a-l atinge pe Dumnezeu. Unii cercetători consideră că au existat două versiuni ale acestei cărți, cea mai completă fiind scrisă în limba latină, după ce o versiune mai succintă fusese aprobată de Cardinalul Giacomo Colonna
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
doar o lucrare scrisă după dictare: Fra Arnoldo "întreabă", "întrerupe", "sintetizează", "omite" iar Angela de Foligno "răspunde", "explică", "elucidează". Studii recente au căutat să definească rolul de mediator al Fratelui Arnaldo. Deși el insistă că textul a originat din cuvintele Fericitei Angela și că nu a adăugat nimic care să amelioreze sau să distorsioneze relatarea ei, el juca practic rolul care în prezent i-ar reveni unui editor. Din discuțiile din cadrul volumului rezultă că Fratele Arnoldo avea uneori dificultăți în a
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]