22,212 matches
-
de aceea s-au și dus la Dumnezeu cu pace fără să fi lăsat mamei jale și nici fraților tulburare și luptă, ci lăsându-le doar bucurie, pace, înțelegere și dragoste (Gal. 5, 22). Această istorisire despre dragostea pe care fericiții martiri o aveau față de frații căzuți poate fi de folos din pricina purtării neomenești și fără de milă a celor care s-au arătat mai târziu lipsiți de îndurare față de mădularele lui Hristos”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, II
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
puterea? Ce, mai încoace-încolo? ÎȚi stau la îndemână tot felul de cazne; să știi însă că adevărata credință va birui furia sălbăticiei. Poți să-mi iei viața, dar credința nu!” (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 46, în PSB, vol. 52, p. 290-291) „Dumnezeu toate le cercetează, toate le vede, nu-i nici o nelegiuire care să poată fi tăinuită de Judecătorul a toate, Care cunoaște toate înainte chiar de a se fi petrecut
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe Domnul prin cuvânt; de acum încolo să-L lăudăm prin suferință<footnote Din cuvintele unuia dintre cei șapte fii ai preotului Eleazar, ce au primit cununa muceniciei - n.n. footnote>”.(Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 50, în PSB, vol. 52, p. 293) ,, Dar, zici tu, și printre dânșii (printre unii filosofi - n.n.) au fost mulți care au disprețuit moartea. Și cine sunt aceia, spune-mi? Poate cel ce a băut otrava (filosoful
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dacă am avut vreo vină, focul a ars-o. Până la urmă, deci, și acesta s-a schimbat din stricăciune întru nestricăciune (cf. 1 Cor. 15, 42), mântuindu-și astfel viața”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 50, în PSB, vol. 52, p. 293) Viața martirilor și sfârșitul lor pământesc „Și totuși nu se semețește (mucenicul) fiindcă el știe - cred eu - că și acest dar tot de la Dumnezeu venit e ca să poată el îndura
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 481-482) „Și chinurile le ducem mai ușor atunci când ne desfătăm cu suferințele pentru credință”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 51, în PSB, vol. 52, p. 294) „Se desfăta sfântul cu bunele nădejdi și se împodobea cu pricina nevoințelor sale, având îndestulătoare mângâiere prilejul luptelor sale, mai cu seamă că auzea în fiecare zi pe Pavel spunând
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, VII, 2-6, în PSB, vol. 13, p. 321) „Întrucât toate aceste exemple, lămuriri și semne minunate au fost așezate pentru noi în dumnezeieștile și Sfintele Scripturi (Evr. 10, 32 - și urm.), însemnează că și fericiții martiri care au suferit la noi n-au stat deloc la îndoială, ci și-au îndreptat cu deplină curăție ochii sufletului spre Dumnezeu cel Atotputernic și, acceptând în cugetul lor moartea pentru credință, s-au legat cu toată tăria de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
îndrăznire la bucuria aceea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 530) „Nu este ceva mai fericit decât sufletul care a fost învrednicit să sufere pentru Hristos vreuna dintre suferințele ce ni se par groaznice și cu neputință de îndurat. Sfinții mucenici credeau că s-au mutat în cer și că dănțuiesc cu îngerii”. (Sf. Ioan Gură
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
răsplăților, nu răsplățile început și temei rănilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Ana, omilia a IV-a, în vol. Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi, p. 71) Despre lauda adusă sfinților mucenici „O, fericite limbi, care ați slobozit glasul acesta (care a mărturisit că sunt creștini - n.n.)! Văzduhul a fost sfințit primindu-l, îngerii l-au lăudat auzindu-l, diavolul împreună cu demonii au fost răniți, iar Domnul l-a înscris în ceruri!” (Sf. Vasile
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
greutăți și necazuri vor fi lăsate aici și veți pleca cu multă bucurie, ușurându-vă cugetul numai din privirea acestor sfinte moaște. Dar, mai bine spus, nu este nevoie să vină aici numai cei necăjiți și amărâți, ci și cei fericiți, cei înconjurați de slavă, cei cu putere, cei ce au îndrăznire multă către Dumnezeu; nici aceștia să nu disprețuiască folosul! Venind aici și văzând pe sfântul acesta, nemișcătoare le vor fi bunătățile; gândindu-se la faptele mari ale acestui sfânt
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Mântuitorului sunt mucenici cu fiecare faptă a lor”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. VII, 43.4., în PSB, vol. 5, p. 256) „Dar dacă cineva depășește totul și se urcă până la dragoste, acela este cu adevărat mucenic fericit și autentic; că el, prin dragostea lui de Domnul, a mărturisit desăvârșit, atât prin ascultarea de porunci cât și prin supunerea lui față de Dumnezeu; L-a iubit pe Domnul și L-a recunoscut frate; și, afierosindu-se cu totul pentru Domnul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
XVI și LXXVI. ● La selecția tematică a citatelor Părinților și scriitorilor bisericești, s-au folosit următoarele ediții ale colecției Părinți și scriitori bisericești, apărută la Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române din București, cu binecuvântarea Prea Fericitului Iustin și a Prea Fericitului Teoctist: Vol. I - Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, anul apariției 1995. Vol. II - Apologeți de limbă greacă, traducere, introducere, note și indici de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Iordan Datcu D. Xenopol a avut fericita idee de a propune o bursă de studii în Anglia pentru fosta sa studentă Tereza Stratilescu, așa cum tot fericită a fost și ideea lui Titu Maiorescu de a-i da acesteia misiunea de a studia modul de organizare și de
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
Iordan Datcu D. Xenopol a avut fericita idee de a propune o bursă de studii în Anglia pentru fosta sa studentă Tereza Stratilescu, așa cum tot fericită a fost și ideea lui Titu Maiorescu de a-i da acesteia misiunea de a studia modul de organizare și de funcționare al învățământului de stat din Anglia. Audiind cursuri la Londra și Oxford tânăra Stratilescu n-a uitat de
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
la Londra și la Berlin. Disponibilitățile solistice individuale cu totul remarcabile ale membrilor formației - au mai evoluat la București pianista Diana Ketler, originară din Riga, și violoncelistul Bernhard Naoki Hedenborg, originar din Salzburg - nu contrazic ci, dinpotrivă, împlinesc în chip fericit, de o manieră funcțională, demersul artistic al acestui minunat grup de tineri muzicieni. Și totuși, în mod regretabil, prezența la aceste concerte a tinerilor noștri instrumentiști, studenți, elevi sau absolvenți ai instituțiilor noastre de învățământ muzical, a fost cu totul
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
să le fi încălcat în ordinea posibilului. Dar chiar și așa, cu hotarele normalului violate din interior, cei doi instrumentiști, actori, mimi, improvizatori, saltimbanci (spuneți-le cum vreți) duc în spate un spectacol total în care virtuozul pianist Paul Staicu (fericitul posesor al unui tuseu forjat și polisat la școala unor iluștri pedagogi precum Irina Staicu, Ludmila Popișteanu și Sandu Sandrin) navighează dezinvolt pe clapele clavitonului, pe ritmurile percuției ori chiar pe propriile-i corzi vocale, ca de altfel și "rivalul
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
tipări e impropriu (nu se mai folosește tiparul), a imprima e polisemantic și deci ambiguu, a printa e un anglicism prea evident. Cu ce ar fi însă mai bun, în această competiție, a lista? Mi se pare cel mai puțin fericit din întreaga serie: e un cuvînt polisematic cu sens înșelător, în contrast cu etimologia transparentă, cu ideea de listă (dacă un text pe hîrtie mai poate duce cu gîndul la listă, listarea unei imagini e aproape o contradicție în termeni!). Ei bine
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
PIB-ului de 7-8% în următorul deceniu va aduce vreo modificare în privința eradicării sărăciei, este de prevăzut că un număr considerabil de cardiaci, diabetici, reumatici vor ieși din joc mai curând decât le-ar fi fost firul vieții în mai fericite condiții. Li se vor adăuga bebelușii și bebelușele (doar n-o să spun pruncii!) ce vor trece fulgerător prin existență în maternități subfinanțate. Se are în vedere o lipsă de încă patru milioane. De suflete. Un seism de mare putere se
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
Poetul a luat act de inevitabilitatea morții și, din înălțimea cunoștințelor sale multidisciplinare (geometrie, filosofie, astrologie, fizică), are chiar o tentativă de revoltă împotriva acestei fatalități care guvernează în mod absurd destinul oricărei ființe. Bogați sau săraci, proști sau deștepți, fericiți sau nefericiți, toți ajung mai devreme sau mai târziu, în ghearele morții. Nici un muritor nu a ratat întâlnirea finală. De aceea, eul liric ajunge să se declare învins și pe cale rațională, ceea ce nu poate decât să augmenteze deriva sa existențială
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
al Domnului, ca și al celor ce mărturisesc prin intermediul culturii asupra mesajului evanghelic. El are nevoie de un maestru precum de-o verigă a harului pe care-l primește și-l transmite mai departe și care, în cazul d-sale fericit, s-a întîmplat să fie marele N. Steinhardt: "Ca să fii ucenic e necesar ca-n proxima ta apropiere să ai un Bătrîn. Să ai o Pustie, fie ea și înverzită, și un Avvă. E condiția fără de care nu ai cum
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
Florin Condurățeanu, cu modestie excesivă la emisiunea "Taifasuri" (Etno Tv) din ziua de 24 iunie: "- Fac și eu acum o filozofie: vezi un cățeluș cum iese din casă și se duce în curte să facă caca..." - Excepțional de profund, țipă fericit Haralampy! Drept urmare, de "dincolo" se aud, parcă, niște zgomote înfundate, semn că Socrate, Kant, Schopenhauer, Heidegger, Kierkeggard și încă vreo câțiva tocmai se dau cu craniul de toți pereții mormintelor...
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
superficialitatea glumeață a personajelor lui Caragiale. Cităm un scurt fragment: "Ceea ce se observă ușor, aș spune chiar că sare în ochi, este locvacitatea necondiționată a intelectualului român. El vorbește cu două guri și ascultă cu o singură ureche - în cazul fericit în care se decide totuși să asculte. El înțelege totul din prima: e aproape obligat să procedeze/proceseze astfel pentru că altfel s-ar plictisi. Tot ce fac, spun ori gîndesc alții (decît el și eventual ai lui) îl plictisește îngrozitor
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10528_a_11853]
-
Când e vorba de istorie Pietrele au cuvântul... Când soarele era pe la cumpănă, plecasem trei bărbați într-o călătorie sentimentală, trăgând, parcă, toamna după noi. Eram fericiți că peste sufletele noastre ningea cu curcubee de frunze. Discutam fără noimă, discutam orice, pentru că fiecare, pe dinlăuntrul său, se gândea ce va simți când va păși pe acel petec de pământ ce colcăie de istorie. O barcă, cu veșnicul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
Ioncică evocă descrierea caracterului lui Troya realizată de istoricul francez Charles de Tocqueville, care afirmă: ,,...a uitat repede prezentul, în favoarea trecutului, încearcă (...) să ne convingă asupra identității Dacilor, Geților, Goților și Normanzilor, pe care noi, oricum, NU o contestăm. Ce fericit trebuie să fie acest om - continuă Tocqueville - care, în astfel de momente, mai este capabil să se intereseze de Daci și de Goți”. Imediat după această evidențiere, editorul pune degetul pe o rană imensă, cât deșertul Sahara, Tibetul și Gobi
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
acuzația că acestea nu ar servi intereselor cetățenilor. Cancelara a comentat scurt această tendință: „Ce mai caricatură!” Da, Europa a dat dovadă de încetineală și efort. Dar: „Noi germanii nu trebuie să ne mai lăsăm vreodată păcăliți că un viitor fericit ar fi unul al izolării și naționalismului.” În septembrie 2017 au loc noi alegeri pentru Bundestag. Angela Merkel s-a referit și la acestea în ultimul ei discurs din 2016. Democrația parlamentară presupune „opoziție și dialog”. Dar mereu în condiții
Merkel: „Suntem mai puternici decât terorismul” [Corola-blog/BlogPost/94363_a_95655]
-
spiritual binecuvântat făcut către noi cititorii, creștini ortodocși și nu numai, un dar pornit din preaplinul inimii și calda simțire a celor doi autori ai săi, pe care ținem să-i felicităm în mod deosebit, cu acest frumos prilej și fericită ocazie - Nicholas Buda - cunoscutul scriitor american de origine română, și Maica Anastasia (Ana) Buda. Conceptul și designul coperții aparținând lui Nicholas Buda și Lana Lee, noua apariție, după cum rezultă din chiar titlul evocat, are principala menire de a ne reîmprospătata
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]