858 matches
-
adevărate comori nepieritoare. Nu trebuie să fii neapărat preot ca să apelezi la cuvintele înțelepte din Biblie. Orice credincios, orice creștin găsesște în ea un tezaur inestimabil. Un exemplu grăitor în acest sens: „Păziți-vă de vorbele cârtitoare și deșarte și feriți limba voastră de clevetire, fiindcă vorba cea mai tainică nu va trece fără pedeapsă și gura mincinosului aduce sufletului moarte” (Cartea Înțelepciunii lui Solomon, 1, 11-14). Și precum aceste învățături, sunt mii și mii în Cartea Cărților, Cartea noastră de
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
Sub roua dimineții zac ruine, Suflete vechi se plimbă prin păduri, Se caută transcedental destine, Ferindu-se de-a lumii rele guri. E verde totul... Fumul se înalță, Cabana ascunsă e iubirea mea, Ea te așteaptă să îmi fii pereche, Feriți, îndepărtați de lumea rea. Pământul, vântul, cerul, apa, visul Ne vor înconjura cu har divin, Cuprinși de armonie, dor, tristețe, Vom degusta al nemuririi vin. Îndepărtând ce-i rău ( ce-a fost în urmă... Vom înota în rouă și zenit
MĂ-NTORC ÎN MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362204_a_363533]
-
puternic destinul!" Panc., I, 15: "Și fără pază stă cel ce-i păzit de soartă; și cel bine păzit piere, dacă-l lovește soarta; trăiește și cel neocrotit și părăsit într-o pădure și piere în casă chiar cel bine ferit" (în: TH. SIMENSCHY, Tradiția învățăturii..., ed. cit., în capitolul final, intitulat: Din înțelepciunea indiană, p. 28 (156)). Cazi în foc, te-arunci în apă, Bei venin zeii de scapă, Dacă zeii ți-au menit Zile sub cerescul soare. Dar cînd
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
odată la putere, liberalii noștri căpătară și mai multe decorații străine și-umplură piepturile cu cruciulițe și păsăruici, ca să piardă Basarabia, să cheltuiască milioane... etc. etc. Apoi asta zicem și noi, păcatele noastre! Cine zice că noi atăcăm pe roșii? Ferit-a sfîntul! Nu facem decât să copiem, ca niște umiliți discipoli întru cele bune și plăcute lui Dumnezeu, ceea ce-a zis "Presa" despre ei. Mai parafrazăm noi, nu-i vorba, dar mic e meritul nostru, mare al "Presei". Dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
enorme pentru a îmbogăți pe niște incapabili. Nu mai vorbim de exemplul ce li se dă, prin asemenea procederi, generațiunilor actuale. Nu prin muncă, nu prin studiu, nu prin merit și inteligență se urca cineva pe treptele societății române; nu, ferit-a sfîntul! Prin corecturi făcute la "Romînul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism! Și aceasta se numește domnia liberalismului în Romînia! Domnia libertății de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
enorme pentru a îmbogăți pe niște incapabili. Nu mai vorbim de exemplul ce li se dă, prin asemenea procederi, generațiunilor actuale. Nu prin muncă, nu prin studiu, nu prin merit și inteligență se urca cineva pe treptele societății române; nu, ferit-a sfîntul! Prin corecturi făcute la "Romînul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism! Și aceasta se numește domnia liberalismului în Romînia! Domnia libertății de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de numere a criticat pe poetul Eminescu și poeziile lui încât, prin un studiu critic scris cu mare îngrijire și erudițiune a arătat până la evidență că Eminescu a fost un om corupt și la corupțiune învățau poeziile lui. Junimea trebuie ferită de a-i da în mână spre cetire produsele pornografice ale acestui poet-geniu de clică...".33 Dacă finalul notei lui V. Patcașiu se coboară sub nivelul otrăvit al studiului lui Grama, citind articolul lui M. Eminescu ne dăm seama de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de numere a criticat pe poetul Eminescu și poeziile lui încât, prin un studiu critic scris cu mare îngrijire și erudițiune a arătat până la evidentă că Eminescu a fost un om corupt și la corupțiune învățau poeziile lui. Junimea trebuie ferită de a-i da în mână spre cetire produsele pornografice ale acestui poet geniu de clică..."38 Preot fiind și Patcașiu, cu ochii și sufletul spre Blaj, dar și prin prietenia cu Vasile Lucaciu (în "declarațiunea" din 25 oct. 1852
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
iarăși cu numărul lui de mare atracție. De care, evident, nu-și dă seama. Cînd faza la poartă atinge paroxismul, începe să-și bage ghioaga de pumn în gură, de mă mir cum și-o mai poate scoate. După meci, ferit cît de cît de priviri, încerc să-l imit. Imposibil. E un clip nostim, cel cu inevitabilul Dialog: tot grupul, în picioare, plus cockerul, începe să se încline lateral, ca să poată citi reclama pusă vertical. Se aude vocea: aveți o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unei adevărate personalități, iar tipul este o realitate, o corelațiune persistentă a energiei, o formă de personalizare a acesteia, înseamnă că modul muncii pe care el îl angajează aduce, față de forma anterioară, o "fixație" profesională, un fel de stabilitate aptitudinală ferită, relativ, de variație. Există diferențiere între tipuri, dar nu în cadrul aceluiași tip, căci fiecare este fixat odată pentru totdeauna. Condiționatul, reprezentat de dispozițiile sufletești, este scos din mediul lui natural încă prin personalitatea mistică, fiind așezat în structura personalității alături de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care apreciem noi problemele în discuție, ce vom susține și cum vom acționa, iar atunci când aveau sugestii și propuneri, pentru a nu irita colegii sovietici, ne cereau să le prezentăm noi. La rugămintea lor, ne întâlneam în locuri cât mai ferite privirilor celorlalți delegați socialiști. Pentru prietenii noștri cehoslovaci a fost o adevărată dramă tot ce s-a întâmplat și a urmat invaziei. La foarte scurt timp (doar câteva luni), toți aceia pe care i-am întâlnit și cu care am
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
continuității pe aceleași locuri a numeroase așezări autohtone din Dacia. Multă populație rurală și din vechile orașe romane a fost nevoită să se retragă vremelnic din fața năvălitorilor sau din vârtejul mișcărilor de populații și s-a mutat în locuri mai ferite, unde își înjghebează noi așezări sau de unde revine la vechile sale vetre. Sub dominația nominală a hunilor (375-454), exercitată asupra unor mari părți ale Daciei romane, se constată o anumită stabilitate, o dezvoltare pașnică a populației locale. Prăbușirea puterii hunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
câmpia Olteniei și Munteniei, unde codri întinși ofereau luminișuri încăpătoare. În acele vremuri de pericole și invazii străine, pădurile reprezentau un adăpost sigur țăranilor din obști. În zona subcarpatică din Oltenia și Muntenia, așezările erau mai rare, dar fiind locuri ferite (de primejdii) erau intens locuite. Aceeași era situația în Banat și Maramureș, în secolele VII-X, în câmpia Crișanei-Arad, Bihor, Satu Mare și, în secolele XI-XIII, în Podișul Transilvaniei, în bazinele Oltului, Mureșului, Someșului și în câmpia transilvană. În Moldova, în secolele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
după 679, de bulgari. O parte a populației locale pierise în luptele cu năvălitorii slavi, o parte trăia alături de slavi, conviețuind cu aceștia sau se contopise în masa slavilor, iar altă parte se retrăsese în munți și în regiunile mai ferite, viitorii vlahi, menționați de izvoarele bizantine mai târziu. Din limba latină populară (vulgară) s-au păstrat unele denumiri de orașe, râuri și localități. Bulgarii erau puțini numeroși, ei alcătuiau pătura dominatoare politică și militară, dar acestora li s-au adăugat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dacia Aureliană, Dardania, Moesia Superior, a fost aproape completă. Aici (în sud) au căzut în mâinile năvălitorilor toate orașele (la nord de Dunăre, ele dispăruseră mai înainte, după 275), toate câmpiile și văile mai largi, ba chiar și văile mai ferite, din munți. S-au menținut neslavizați numai romanicii împinși de valurile slave în văile cele mai înalte și pe plaiurile munților, unde au trăit mai cu seamă din păstorit. Slavii așezați în Dacia au întâlnit aici rezistența autohtonilor traco-daci, la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Întâmpinară ca pe un viteaz: Bravo, băiete ! Pentru faptele lui de eroism, Gheorghe Olaru a fost decorat. Cuvinte: Bârsa = zonă geografică deosebit de frumoasă, care se Întinde la poalele Munților Carpați, aproape de Brașov; a patrula = a merge În recunoaștere; tainic = ascuns, ferit, neștiut de alții; suspect = care dă de bănuit; a iscodi = a cerceta cu de amănuntul. BRÂNDUȘELE după Eusebiu Camilar De mult rămăsese În urmă Bratislava, cu Dunărea oglindind plantele dumbrăvilor și culoarea de purpură a răsăritului. Se vestea o duminică
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
partidul roșu? O adunătură de oameni ignoranți, în mare parte străini de această țară, vicioși, incapabili de muncă, maturi în cele mai multe cazuri de apucarea unor meserii maloneste sau de pușcărie, constituind în adevăr elemente de-a căror contact colectiv trebuia ferită nu numai Curtea, dar orice instituție. Nu ca elemente politice; ca elemente social problematice, moralimente căzute, ar fi trebuit să li se închiză ușa regelui. Iată esplicarea pe care am da-o noi acelui regulament dac' ar fi vorba să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în mod artificial. Apare astfel întrebarea: cum s( reconciliezi dreptul de ap(rare a comunit((ilor (n fa(a for(elor de asimilare cu dreptul indivizibil de a se opune presiunilor comunitare care le (mpiedic( alegerea? Aceasta pentru că indivizii trebuie feriți (( de presiunile comunitare (( de cele anti-comunitare. În orice caz, în multiplele sale forme, "insecuritatea (at(t printre imigran(i, c(t (( (n r(ndurile popula(iei native) tinde s( transforme multi-culturalitatea (n multi-comunitarism" (Bauman, 2001: 104). Este de fapt construirea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Pentru o vorbă de nimică, joacă baba de se strică”; „Toate se fac și se desfac prin gura satului”.) Bună ziua, căciulă, că stăpânul n-are gură. (Când firea ursuză Își spune cuvântul, suferă Însăși politețea elementară a salutului.) Vorbele cele ferite În piață sunt auzite. Pentru că vorba de rău este mai lesne spusă și crezută: „Vorba rea merge din gură În gură, ca fulgerul”.) S-a găsit Păcală cu Tândală. (Adică istețimea glumeață, dar punitivă, cu farsele grosiere, chiar nătângi.) Timpurile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
frig extrem, Însă fiind diversă și complexă, cu multe specii de arbori, de păsări, insecte și mamifere, este mult mai rezistentă - deci mai capabilă să facă față și să Își revină după asemenea fenomene - decât pădurile formate din monoculturi. Trebuie ferită de distrugere tocmai prin diversitatea și complexitatea ei: de obicei, o furtună care doboară copacii bătrâni și mari dintr-o anumită specie Îi cruță pe arborii bătrâni din alte specii și pe cei tineri, protejați În acest fel; bolile sau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este din 2001 membru de onoare al Academiei Române. I s-au mai decernat Premiul Academiei Române (1979) și Premiul Asociației Scriitorilor din București (1986). Preocupat de necesitatea „cernerilor” succesive, crezând în „nevoia confruntărilor de sine” și în problema dificilă a devenirii ferite de trădare, I. este o figură inedită în spațiul scrisului românesc. Cititorul are șansa - relativ rară - a asistării sale asidue de către autorul însuși, „cicerone” pedant, exigent, lucid în propriul teritoriu scriptural. Permanentul, neobositul dialog cu sine și cu ceilalți „înscenează
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
literaturii universale. Criticul, căruia îi cere lecturi bogate, capacitate de observație și spirit contemplativ, este dator să compare opera judecată cu prototipul ideal, rezultat din suma legilor istorice ale genului și speciei în care se încadrează. Aprecierea, fundamentată teoretic și ferită astfel de simpla impresie, ajută la formarea gustului cititorilor. Îndrumând critica spre specificul artei, I. se arată a fi un precursor al lui Titu Maiorescu, iar în ansamblul esteticii românești din secolul al XIX-lea rămâne cel mai important teoretician
IONESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
Treasure“. Însă nu mă pot concentra. Vreau să mă duc la Venetia Carter. Nu-mi pasă ce părere are Luke despre asta. Cu un gest abrupt și sfidător, Îmi scot iar mobilul și broșura. Mă mut Într-un colț mai ferit al magazinului și formez cu grijă numărul. — Bună ziua, biroul Venetiei Carter, răspunde o voce rafinată de femeie. — A, bună ziua! spun, luîndu-mi cel mai plăcut ton de care sînt În stare. O să nasc În decembrie, și tocmai am aflat cît de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fost aplicat restrictiv foștilor cetățeni ai RDG, În special fostelor cadre de partid: un punct În loc de 8 pentru un veteran de partid În modul de calcul, 0,7 puncte pentru un veteran al MfS (Stasi). Aplicarea legii n-a fost ferita de nedreptăți: un contabil-șef, totuși membru al conducerii, era mai puțin penalizat decât un ziarist, chiar dacă lucraseră În aceeași instituție „de partid”. Pe de altă parte, mai multe categorii de pensii erau amenințate cu reevaluarea. În acest mod, statul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pelerini) și Întâmpinându-i cu Selam alekim 84, am putea primi ca răspuns al lor Alekim selam, oferindu-ni-se permisiunea de a ne continua liniștiți drumul. Am făcut adevărate marșuri forțate, zi și noapte. După-amiaza căutam o zonă mai ferită și mai joasă unde să putem aprinde focul fără a fi observați și unde să luăm masa de prânz, care consta din orez cu unt, biscuiți și fructe uscate. Seara nu aveam voie să facem focul, să cântăm sau să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]