2,832 matches
-
antologie de povești, și nu le poate ocoli pe cele care se termină nu tocmai cu nunta împărătească. De pildă, pentru tinerețe fără bătrînețe e nevoie de-o joacă de-a îmbătrînirea, de-o probă. "Iata-ne într-o lume fermecată, pe lîngă care fiecare poveste pare seacă și adevărată." O definiție a bătrîneții care nu-i, de bună seamă, pentru copii, cînd nu mai fugi de-acasă, ci deodată cu casa: "Ești ca în vîrful unui munte urcat, călcînd piatră
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
ANOTIMPURI... Stau în fotoliu, și privesc cum arde focul. Lângă mine, pisica toarce ușor. Încet-încet, Moș Ene mi se strecoară sub pleoape cu săculețul său fermecat doldora de vise. Fetițo, vrei să facem o călătorie în anotimpuri? Nu am mai avut timp să-i răspund pentru că m-am simțit cuprinsă într-un vârtej amețitor... Primăvara mi-a surâs, dăruindu-mi o crenguță de măr înflorită. Mi-
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
joace, să citească și să se odihnească. Îmi place acest anotimp pentru că este multă culoare în jurul meu, este cald și pot merge la mare. O VIAȚĂ NOUĂ Crăiasa Primăvara, cu penelul ei vrăjit a pictat copacii, florile, câmpul. Cu bagheta fermecată a făcut albinele să zboare și gâzele să umble. Din depărtări se aude tânguirea ostenită a cocorilor. Se vor odihni și apoi vor începe să-și facă cuibul. Vor cloci ouțele mici și vor scoate puișori. Iarba a prins colț
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
odată, foarte încântați de expediție. Hamsterul Ciufulit, cel mai potolit dintre ei doi, a despăturit harta și a întins-o în lumina colorată a dimineții. În crângul cu plopi înalți frunzele începuseră să foșnească de parcă ar fi transmis un mesaj fermecat, printre ciripiturile păsărilor. Asta-i harta, a spus Hamsterul Ciufulit, arătându-ne drumul desenat. O luăm pe-aici, acolo e o fântână, trecem de ea și de pod, apoi urcăm dealul, mai departe e pădurea... N-ai desenat bine, trebuia
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
îi reveneau urechile la loc... Și împăratul i-a dat până la urmă jumătate de împărăție și fata de soție... Da... Mergeam lângă ea pe cărare și-mi părea că intrasem și noi într-o poveste, și pășeam pe un tărâm fermecat... de altfel, nici nu era de mirare, pentru că prezența ei era de ajuns ca să facă posibil acest adevăr... Hai s-o luăm pe scurtătură, mi-a propus ea la un moment dat, pentru că drumul cotea șerpuit, și printre copaci se
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
sau căderi, în muzica ce-o captăm printr-o singură respirare și-n adâncuri stocăm octave de armonie. orice cântec își află în noi fratele geamăn prăbușit în somnie, orice poem, negreșit, adâncește prăpastia tăcerii din noi, până la agonie. slova fermecată las în seama podoabelor toată frumusețea mea crăpată, chiar de-i prilej de râs și pentru mine. femeie sunt și scurta-mi minte mi-ajunge cât să-mi mângâi amăgirea. și dacă tinerețea mi s-a dus, nu plâng pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
flori strivită-n dinți de-un prunc, o lună cât un fir de păr, o urmă de animal ce aburește încă, un ochi de apă ca argintul viu, o rază de lumină ca un sfredel mic, scriind în întuneric slova fermecată pe care n-am găsit-o încă până acum, deși râvnesc la ea de-o viață-ntreagă. din întâmplare din întâmplare atingem seara ca pe un obraz obosit. ți-ar plăcea să-i simți fierbințeala sub degetele abia dezmorțite? podoabe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
pietrele mele se mișcă în somn, dimineața le găsesc răvășite, ca și cum o muzică, doar de ele auzită, le scoate din minți, le agită. le adun, le vorbesc, le rânduiesc, neliniștită să aflu că noaptea își depune în ele ouăle ei fermecate. indiferente în ochi mă privesc, tot așteptând să fie însărcinate. pietre nebune, le spun, cerbul nopții nu pe voi vă caută, vă nimeresc pentru dulcea, încrâncenata lui plăcere, dar tot sterpe vă lasă, atât de dense, de adunate în voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
care pășea, desprins de tot și de toate, ca și cum doar umbra fusese aceea care îl priponea. menirea cuvintelor în fiecare dimineață mă gândesc la cuvinte cu stupoare. le văd ca pe niște plante pe fiecare. nu știu în ce grădini fermecate, din ce semințe ciudate au încolțit. sunt tulpini pe care înflorim fiecare. ce e sigur e că miresmele lor încă n-au amurgit, nici n-o vor face vreodată, mă găsesc printre ele mereu schimbată, îmbătată de vlaga lor neștirbită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
polenul ni-l risipim, așteptând ca altcineva să ni-l strângă. Cuprins alb ucigaș 7 îndoiala 8 boală 10 atâta sunt 11 vocea ta 12 ca un clopot 13 când nu ești 14 monoton 15 tăcerea din noi 16 slova fermecată 17 din întâmplare 18 cerșetorii 19 jocul luminii 20 pietrele 21 tot aurul 22 muzici 23 în legea lor 24 florile de peste zi 25 trecătoare, moartea 26 dimineți cu nor 27 lecția vieții 28 balsamul luminii 29 musca și păianjenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
o fantomă albă“, îi spune într-o zi Madame de Staël. Sătul de insultele brutale ale genovezilor, Byron închiriază celebra pe atunci vilă Diodati, situată pe malul lacului Léman, loc de pelerinaj pentru turiștii englezi în amintirea poetului Milton, cândva fermecat de fru musețea peisajului. „Fantoma albă e câinele meu“, îi răspunde cu aroganță poetul preavorbăreței scriitoare. Omul care traversase Dardanelele înot la douăzeci și unu de ani, celebru cum nimeni altul în vremea aceea, notează în registrul unui hotel de lângă Geneva: „Byron
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
fermecat în celelalte ediții), și aceste comparații aduc o oarecare lămurire. Mai întâi, fonetismul este obișnuit la Eminescu și chiar în poemul anterior din Convorbiri literare găsim: De ce taci, cănd fărmecată / Inima-mi spre tine 'ntorn? (iarăși: peste tot devine fermecată; Eminescu folosește ambele forme). Apoi, însă, observăm că forma cu -ă creează aliterație: M'a-făr- și ține accentul simbolic la începutul versului. Or, prin proteza vocalică: M'au fer- Titu Maiorescu obține același efect, păstrarea accentului la început de vers
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
Gellu Naum, Augustin Buzura, Sorin Titel (păcat că nu este reeditat!), Radu Petrescu, Gheorghe Crăciun... - Când lepădați ",roba analistului politic", vă (mai) întoarceți la literatură cu aceeași frenezie cu care, în postura de scrib-adolescent, obișnuiați să vă retrageți ",în grădina fermecată" din preajma casei părintești, pentru a îndeplini un impresionant ritual al cititului și al scrisului? - Mă întorc la literatură, dar fără nici un ritual, scriu încolțit de imperativul urgenței, al restanțelor ce mă apasă. Am fost izgonit din Paradis și nu pot
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
acestui mod aparte de a simți, emoționantă este poezia Nume, care ipostaziază profunda iubire de patrie ca solidaritate în arhetipal, datorată logosului etern și unificator: "Numele spun destinul tuturor/ Pe vatra țării./ Neamuri de munteni și câmpeni,/ Nume de păsări fermecate,/ Nume de ape românești/ În Transilvania./ Patrie binecuvântată,/ Se adună roată/ Bătrânii,/ Se cheamă pe nume,/ Gă-sin-du-l pe fiecare". Emoția vine de data aceasta din simplitate, în mod firesc, coeziunea tărâmului natal, unde fiecare își găsește semenii cu atâta ușurință
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
invitat la București o companie teatrală franceză, ceea ce nu prea putea să facă de capul lui, în acea vreme, un actor, fie el și Iancovescu. Dar să trecem peste asta. Francezii au venit și Iancovescu ar fi fost pe dată fermecat de frumusețea uneia dintre actrițe. Putem admite, cu toate că Ion Iancovescu, născut în 1887, mergea atunci binișor spre 74 de ani. Dar putem admite. Pentru a-i da gata pe francezi și, prin ricoșeu, pe frumoasa actriță", Iancovescu ar fi invitat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9670_a_10995]
-
nu exagerat, ochii băiatului zăreau și erau atrași de porțiunile mirifice a celor doi sâni a căror mărime băiatul o putea intui cu ușurință, ajutat fiind de cele două proieminențe curbate rafaelic și care aveau tendința de a străpunge bluzița fermecată. Contabila purta o fustă mulată perfect pe corpul ei de manechin care nu respecta greutatea. Fusta era Înaltă În talie și foarte scurtă, cât urca spre mijlocul ei de viespe, tot atât cobora și pe cele două pulpe care ar
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nu dezvălui cerul tău altora în aceste momente. nouă în al patrulea loc: între cele două ceruri se poate crea o crevasă. atunci când trebuie să iei decizii importante nu vei aluneca în ea, dacă ai învățat să zbori cu covorul fermecat al dragostei tale, care este împletit din fiecare secundă petrecută cu ființa iubită. nouă în al cincilea loc: dacă ai dormit prea mult și dragonii roșii au ajuns deja în grădina dragostei tale, adună toată creația ta în palme și
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
canarul josă, care încă o mai curtează pe cănărița mercedes slavă petuniei mov, cu florile ei ca boturi moi de cai, atârnând peste toată curtea elogiu caprifoiului înflorit, al cărui miros mă duce spre interiorul meu dulce, pe un covor fermecat preamărire pisicii mele bătrâne care îmi mângâie cu coada ecranul zgâriat al computerului până când încep să sară pe ecran rânduri de la tine cuvinte care ceartă ușa portbagajului, repară ochiul poeme care schimbă garniturile și lipesc țevile cărți care schimbă oameni
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de miezul care ești tu și care ești, în esență, drumul tău către prințesa ta strălu citoare, viteza oștirii tale aruncă semenii tăi în înnodate curcubee, nu ai cum să eviți coliziunea. vezi numai cum un lac secret, un lac fermecat de pe pântecul pământului, se întunecă, și unele culori pălesc, unele curcubee devin moi, diluate, de apă. ebisu preia comanda și se descurcă, prora vaselor nu atinge culorile tari, numai pe cele slabe, înmuiate. șase deasupra: în fine, pe pământul moale
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
șase deasupra: singuraticul șașiu îți iese în cale, are o sfoară cu care poartă, la plimbare, un porc murdar și trage după sine o căruță mică, plină cu limacși-vineții-cu-guriță-cu dinți, trebuie să scoți arcul tău de lapis lazuli, arcul tău fermecat, și să încarci o săgeată, apoi așteaptă, mergi calm, pe jos, pe drumul tău înainte, uită-te atent numai în ochii singuraticului șașiu, gata, pericolul a trecut, poți să pui arcul și săgeata la loc, nu înseamnă însă că dacă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
familia lor este deja zâzanie, când iubitul tău va ajunge în grădina suspendată a dragostei tale vei începe să îți construiești viața fără nici un pic de zâzanie, te vei îmbrăca doar într-un cerceaf alb foarte curat, spălat în lacul fermecat al grădinii tale, kanas, supranumit paleta de pictură a lui dumnezeu, care este roz în dimineața speranței tale și verde în seara așteptării tale, lacul tău secret, cu apă curată și limpede, cel mai adânc lac al ținutului, de care
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
în această carte a ta îți dai seama că lipsesc caii, ce bun ar fi fost un pegasus, de exemplu, și pentru tine, cât și pentru suflețelul tău scump, luo na, asta e, trebuie să te descurci și fără cai fermecați, ești dârz, ești shangdi di liwu. te întorci întotdeauna către inima ta, înțelegi că atunci când ești singur nu ești neapărat mai slab decât când conduci o armată, atâta vreme cât ai cunoștințe suficiente să construiești biserici și să mângâi suflete, nu ești
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
îi așteaptă urmăresc, prin deschiderea nemilos de scurtă a ușilor, mișcări, fără să disting fețe îmi amintesc lucruri mici, ca niște jucării, trăite cu tine mâncatul secundelor dulci cu bețișoare de lemn plimbarea pe chang an, ca pe un covor fermecat, sub soarele de toamnă ca o căpșună acoperit cu frișcă de nor pietrele semiprețioase din piața mătăsii, transformate în mici lumi colorate de zâmbete și atingeri golul adânc din spatele pieptului, senzația de prăbușire, din care ne salvam în fiecare zi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
-i obseda singurătatea grea și plumburie, în care se găsea! Marius, cu toate că mima foarte bine siguranța de sine, de fiecare dată simțea cum se topește din picioare, atunci când ajungeau, până și din întâmplare, să se privească. În astfel de clipe fermecate, dragostea din el izbucnea și mai puternic, ca un foc mocnit, peste care torni benzină și, luminându-se pe loc la față, un sentiment de totală desprindere față de pământ îl cuprindea, învăluindu-i multă vreme mințile și îmbiindu-l la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ceilalți, nu-s proasta lumii, am și eu idei, dar el se ferește să știe lumea că împărtășim idei și concepte, parcă aș vorbi de împărțirea unui cașcaval, acesta e prohibit, toată lumea moare de foame, iar noi am găsit cașcavalul fermecat, mie mi se pare că am fost premiată, el mănâncă pe furiș ca un infractor, eu aș țipa la drumul mare, "uite așa veți ajunge la cașcaval, încercați și voi, eu nu-l împart pe Alex cu nimeni", altfel am
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]