1,654 matches
-
aer, fragmentarea sau mărunțirea, fierberea în vase descoperite și cu volum mare de apă, sau încălzirile repetate, determină diminuarea semnificativă a acidului ascorbic din materiile prime horticole. Deshidratarea distruge vitamina C aproape complet. Congelarea determină diminuarea proporțională cu durata acesteia. Fermentația lactică păstrează vitamina C, dar circa 50% trece în lichidul de fermentare. Pierderile mai mici se produc prin opărire cu abur, decât prin opărirea în apă. Termosterilizarea la temperatură înaltă și pe o durată redusă, protejează conținutul conservelor în acid
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sferică, alungită, turtită, cilindrică. Ciorchinii dețin 5-6% din greutatea strugurelui și au o umiditate de 80%, celuloză 5-10%, substanțe fenolice 3-5%, substanțe minerale 2-3%. Rolul ciorchinilor este considerat negativ, deoarece pe aceștia se găsesc urme de substanțe de la tratamente; în timpul fermentației absorb din alcool, mărind conținutul în taninuri. Rolul util al ciorchinelui este numai de ordin fizic: drenează scurgerea mustului din boștină, ușurând presarea; permite pătrunderea aerului în masa boștinei, favorizând înmulțirea levurilor. Boabele sunt componenta principală reprezentând 92-97% din greutatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
consum maxim în noiembrie. Varza de Bruxelles apare în X-XI, iar varza creață doar vara, în lunile mai-iunie, (consum maxim în VI). Cantități importante de varză albă de căpățână din soiurile de toamnă se păstrează sau se murează (semiindustrializare prin fermentație lactică), contribuind la prelungirea duratei de consum. CONOPIDA (Brassica oleracea var. cauliflora) ȘI BROCCOLI (Brassica oleracea var. italica). Compoziția chimică le clasează pe primele locuri din grupa verzei, ca valoare alimentară și dietetică. Trebuie remarcat conținutul ridicat în vitamine (vitamina
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
5,2, adăugarea unui tampon acid mărește activitatea metabolică. Când se adaugă un tampon alcalin, condițiile nu sunt optime, iar activitatea metabolică scade. Se vor discuta rezultatele obținute și se vor prezenta concluziile. Studiul desfășurării în timp a procesului de fermentație a zahărului, prin monitorizarea temperaturii Considerații teoretice Este cunoscut faptul că organismele aerobe îsi procură cea mai mare parte din energia necesară din procesul de respiratie celulară, respectiv din procesul în care ultimul acceptor al electronilor, proveniți din substanțe nutritive
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
celulară, respectiv din procesul în care ultimul acceptor al electronilor, proveniți din substanțe nutritive, este O2. La rândul lor, organismele anaerobe își procură cea mai mare parte a energiei tot din reacțiile de oxido reducere, însă, dintr-un proces de fermentație, proces în care pot fi fermentați acizii grași, aminoacizii, bazele purinice, bazele pirimidinice, glucoza (cel mai frecvent). Fermentația anaerobă se numește și glicoliză (glycos = dulce, zahar și lysis = descompunere). In glicoliză, glucoza este degradată, eliberandu-se energie (înmagazinată în moleculele
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
lor, organismele anaerobe își procură cea mai mare parte a energiei tot din reacțiile de oxido reducere, însă, dintr-un proces de fermentație, proces în care pot fi fermentați acizii grași, aminoacizii, bazele purinice, bazele pirimidinice, glucoza (cel mai frecvent). Fermentația anaerobă se numește și glicoliză (glycos = dulce, zahar și lysis = descompunere). In glicoliză, glucoza este degradată, eliberandu-se energie (înmagazinată în moleculele de ATP) și metaboliți intermediari (care pot fi captați în alte secvențe metabolice). Glicoliza se desfășoară în citosol
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
se desfășoară în citosol, fiind o secvență de reacții, catalizate de 11 enzime, care degradează glucoza până la acid piruvic sau piruvat, care apoi va fi transformat în acid lactic sau lactat. In microorganisme și în celulele vegetale și animale, întâlnim fermentația (glicoliza) homolactică, proces în care glucoza este fragmentată în două trioze, fiecare având trei atomi de carbon în lanț. Un alt tip de fermentație, cea alcoolică, apare în special la drojdii, conducând la fragmentarea glucozei în două molecule, fiecare având
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
fi transformat în acid lactic sau lactat. In microorganisme și în celulele vegetale și animale, întâlnim fermentația (glicoliza) homolactică, proces în care glucoza este fragmentată în două trioze, fiecare având trei atomi de carbon în lanț. Un alt tip de fermentație, cea alcoolică, apare în special la drojdii, conducând la fragmentarea glucozei în două molecule, fiecare având doi atomi de carbon în lanț și două molecule de CO2. Se consideră că procesul de glicoliză reprezintă cea mai primitivă formă de procurare
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
a 120 zile cât trăiesc, astfel încât, calea glicolitică este puțin modificată. Glicoliza poate furniza o serie de compuși care sunt necesari gluconeogenezei (formării glucozei din produși neglucidici), așa cum se întâmplă în celula hepatică. Scopul lucrării: Celulele de drojdie produc, în timpul fermentației, dioxid de carbon și etanol. În acest experiment, se va monitoriza desfășurarea în timp a procesului de fermentație a zahărului, urmărindu-se dacă energia eliberată în urma respirației este sau nu folosită, în totalitate, de către celulele de drojdie. 1. Materiale Materialele
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
care sunt necesari gluconeogenezei (formării glucozei din produși neglucidici), așa cum se întâmplă în celula hepatică. Scopul lucrării: Celulele de drojdie produc, în timpul fermentației, dioxid de carbon și etanol. În acest experiment, se va monitoriza desfășurarea în timp a procesului de fermentație a zahărului, urmărindu-se dacă energia eliberată în urma respirației este sau nu folosită, în totalitate, de către celulele de drojdie. 1. Materiale Materialele folosite pentru desfășurarea acestui experiment sunt următoarele: unitate Cobra 3 Basic sursă de tensiune de 12 V cablu
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
și se selectează comanda <CALIBRATE> ; se măsoară temperatura camerei, utilizând un termometru cu mercur și se introduce valoarea temperaturii în programul de măsurare; se dă comanda <CALIBRATE>, apoi <OK> și <CONTINUE>. Pentru a urmări desfășurarea în timp a procesului de fermentație a zahărului, prin monitorizarea temperaturii, se vor efectua următoarele activități: se va prepara o soluție de zahăr, de concentrație ~ 10 %, într-un pahar de volum 1000 mL, prin dizolvarea zahărului în apă, la 40˚ C; soluția preparată se va împărți
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
proximal absorbindu-se apă (300-400 ml/zi), aminoacizi, vitamine, electroliți (Cl-, Na+, K+ și alții), conținutul colic transformându-se pe măsura înaintării spre rect în materii fecale. Asupra conținutului colonului acționează flora bacteriană de la acest nivel, care realizează procesele de fermentație și de putrefacție. Procesele de fermentație au loc în jumătatea proximală a colonului, sub acțiunea unor bacterii aerobe producându-se scindarea unor glucide care nu au fost digerate sau absorbite până la monozaharide și degradarea până la acizi lactic, butiric, acetic, propionic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
zi), aminoacizi, vitamine, electroliți (Cl-, Na+, K+ și alții), conținutul colic transformându-se pe măsura înaintării spre rect în materii fecale. Asupra conținutului colonului acționează flora bacteriană de la acest nivel, care realizează procesele de fermentație și de putrefacție. Procesele de fermentație au loc în jumătatea proximală a colonului, sub acțiunea unor bacterii aerobe producându-se scindarea unor glucide care nu au fost digerate sau absorbite până la monozaharide și degradarea până la acizi lactic, butiric, acetic, propionic, proces care are ca rezultat producerea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
oamenii au început să cultive și vița de vie. Stau însă și mă întreb: când or fi început să prefacă strugurii în vin? Repejor, dragule.Repejor... Adică cât de repejor? Păi cum să nu o facă dacă ei cunoșteau procesul fermentației... he-hei... cu multă vreme înaintea cultivării viței de vie? Cum așa? Ei obțineau... vin din orice fruct dulce care apuca să fermenteze. Așa că vinișorul obținut din struguri nu s-a lăsat prea multă vreme așteptat. Și asta chiar înainte de Potop
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
avem în vedere cele mai recente descoperiri ale profesorului Wartburg din Germania referitor la celulele canceroase. Când celulele sănătoase sunt puse într-o situație în care le devine imposibil să respire normal [prin respirație celulară], intră într-o stare de „fermentație” și apoi devin adevărate celule canceroase. Energia necesară pentru asimilația prin digestie este obținută prin intermedierea aerului atmosferic printr-un proces electric extrem de complex. În timpul acestui proces, elementul adenozin trifosfat (ATP), ce este deosebit de bogat în energie, pare să poarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
necorespunzătoare, stabulația prelungită, lipsa de mișcare, factori meteorologici, factori de stres, factori genetici. Factori determinanți alimentația necorespunzătoare cantitativ (subalimentația sau supraalimentația) și calitativ (carențe de glucide), (HIBBIT, RADFORD, DIRKSEN, citați de DUMITRU M., 1996), compoziția furajelor (furaje cetogene, silozuri cu fermentație butirică), schimbarea bruscă a rațiilor bogate în celuloză (glucide) cu rații bogate în proteine ( modificarea pH-ului ruminal și inhibarea florei bacteriene), (DUMITRU M., 1996), insuficiența corticosuprarenală, care determină disfuncții în metabolismul glucidic (ROBERTSON, FORENBACHER, citați de DUMITRU M. 1996
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat la adult de scoarța cerebrală. Declanșarea reflexului de defecație are loc prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vara facem un zigzag între supermarket și zonele de odihnă, alergăm în șir după plaje fără poluare și păduri fără ploi acide. Idolul și icoana țin de domeniul zeilor. Tablourile noastre sunt legate de grâu, de vin, de semănat și fermentație, de cicluri și creșteri. Or, acest timp așa-numit natural, cel al maturărilor interioare, al elaborărilor artizanale și al gestațiilor de nouă luni în pântecele biologic, nu-i chiar atât de natural cum crezusem. Nu e un destin. E o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]