594 matches
-
aerul Încrezător al tinerilor și cel al cartierului călcat În picioare, dar, indiferent ce a simțit ea În acel moment, reacția ei complexă a ajuns la mine sub forma unei singure imagini, care atunci iî provocase un șoc. Fesuri. Purtau fesuri. Accesoriul capilar moale, maroniu, cu creștetul teșit, al foștilor torționari ai bunicilor mei. Căciulile numite după orașul din Maroc de unde venea vopseaua de culoarea sângelui și care (așezate pe capetele soldaților) Îi alungaseră pe bunicii mei din Turcia, mânjind pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de unde venea vopseaua de culoarea sângelui și care (așezate pe capetele soldaților) Îi alungaseră pe bunicii mei din Turcia, mânjind pământul cu un maroniu Închis. Și iată-le din nou aici, În Detroit, pe capetele a doi negri arătoși. (Și fesurile vor mai apărea o dată În povestea mea, În ziua unei Înmormântări, dar coincidența, fiind genul pe care numai viața ți-o poate scoate În cale, e prea mare ca s-o trădez de pe-acum.) Precaută, Desdemona traversă strada. Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Chadorul nu era negru. Era alb. Începea la bărbie și atârna până jos, la glezne. Părul le era acoperit de o broboadă albă. Nu purtau văl, dar când se apropiară, Desdemona văzu că aveau În picioare pantofi maro, de școală. Fesuri, femei cu chador și următorul lucru: o moschee. Înăuntru, fosta sală McPherson fusese redecorată după un motiv maur. Însoțitoarele o conduseră pe Desdemona peste pardoseala geometrică. O duseră pe lângă niște draperii groase, tivite cu ciucuri, care obturau lumina de afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din spate. În loc de pălărie, purta o basma care-i acoperea urechile irezistibile. Nu vorbea decât În șoaptă. Nu punea Întrebări și nu se plângea. Având În vedere că trăise Într-o țară condusă de alții, totul i se părea cunoscut. Fesurile, covoarele de rugăciune, semilunile; era, Într-un fel, ca și cum s-ar fi Întors acasă. Pentru cei care locuiau În Groapa Neagră era ca și cum ar fi călătorit spre o altă planetă. Pe ușile de intrare ale templului, Într-o dulce inversare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
jur Împrejur crescuseră tufe, spațiile verzi erau pline de gunoaie, iar casele dărăpănate i se păreau acum toate la fel. Ceva mai târziu, dricul și limuzinele se Întâlniră cu un șir de motociclete, iar mama observă că șoferii purtau cu toții fesuri. Erau Shrineri veniți În oraș pentru o adunare. Plini de respect, au tras pe dreapta ca să lase să treacă procesiunea funerară. Pe Middlesex eu am rămas În ușa de la intrare. Mi-am luat În serios sarcina, și nu m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
întrebuințată afară din Dobrogea de cât [în] timp de resbel"657. Articolul 68 prevedea că "locuitorii din Dobrogea de religiune musulmană vor forma companii și escadroane separate" iar "în uniformarea lor, care se va plăti de stat, se va păstra fesul și turbanul"658. Același articol preciza că "locuitorii țermurași ai Dunărei și Mărei Negre vor fi chemați de preferință la serviciul flotilei destinat a înlesni comunicațiunea trebuințelor administrative și militare din Dobrogea"659. Capitolul VIII al legii, intitulat " Disposițiuni generale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și că-i vine să moară de rușine. Mădălina încercă să-l încurajeze: "Dacă-i așa, ia-ți covorașul subsioară și hai cu mine." Piticul nu așteptă să fie poftit de două ori. Își făcu sul țesătura fermecată, își dădu fesul mai spre ceafă și porni către casa Mădălinei, care nu era prea departe. Intrară tiptil în cămăruța papușilor, care pentru o clipă deschiseră ochii. Mădălina îl rugă pe elefantul Vasile să se mute în patul elefantului Năilă, care era plecat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ar fi prea greu să dea o ordonanță de urgență ca absolut toate femeile între 18-65 de ani să-și pună silicoane valabile iarna și vara, în timp ce toți bărbații ar trebui să-și cumpere ghete de fotbal și câte un fes turcesc. Dacă mă veți întreba, de ce fes turcesc, fiindcă nu are nici un sens, vă pot lesne întreba și eu: câte măsuri guvernamentale, din ultima vreme, au avut vreun sens pentru bunăstarea poporului, așa că nu vă mai mirați dacă se mai
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ordonanță de urgență ca absolut toate femeile între 18-65 de ani să-și pună silicoane valabile iarna și vara, în timp ce toți bărbații ar trebui să-și cumpere ghete de fotbal și câte un fes turcesc. Dacă mă veți întreba, de ce fes turcesc, fiindcă nu are nici un sens, vă pot lesne întreba și eu: câte măsuri guvernamentale, din ultima vreme, au avut vreun sens pentru bunăstarea poporului, așa că nu vă mai mirați dacă se mai ia una. Cred că vă dați seama
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Are pe tejghea câteva cutii cu sardele, care nu inspiră nici un fel de încredere; e și ridicol să cumperi cutii de sardele la mare. În fața cârciumii lui sunt câteva mese. La una din ele văd uneori pe un civil cu fes, jucând șah cu multă răbdare, în ritmul peisagiului. Mi s-a spus că e un ofițer în armata română și că vila roz îi aparține. Dar niciodată n-am avut ocazia să-l cercetez mai de aproape și nici n-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
ce-i; Amândoi își trag căruța Altfel decât de obicei. N-am cobit eu niciodată, Nici acum nu pot cobi, Dar de-o țin așa, cu plată M-ai adânc s-ar înrobi. 30 noiembrie 2004 REFLECȚII (CLXV) „Interesul poartă fesul”, Liderii-s cu interesul, Fesu-i pentru națiune Care nu se mai opune. Probleme nefăcute-n vreme Ridică alte întrebări; Liderii răspund cu scheme, Cu fumul parfumat din nări. Mai tare, clar și la concret, Și tot pe față, nu discret
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
nu era nimic de spus? Întotdeauna era câte ceva. Bruch povestea cum Își cumpăra jucării. La F.A.O Schwarz sau la magazine de antichități cumpăra maimuțe cu cheiță care se pieptănau În oglindă, băteau cimbale și dansau, În hăinuțe verzi sau fesuri roșii. Lăutarii cioroi 1 scăzuseră la preț. Se juca În camera lui cu jucăriile, singur. De asemenea trimitea scrisori denunțatoare, insultătoare, muzicienilor. Apoi venea, se spovedea și plângea. Nu plângea de spectacol. Plângea pentru că simțea că-și pierduse viața. Puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Walsh? Butch a întrebat: —Cum ai zis? Cum ai zis, bine spus. M-am întors. Era El. Tipul care vărsase cafeaua pe mine, cel pe care-l invitasem la un pahar și care nu mă băgase în seamă. Purta un fes și o geacă de blugi cu umeri largi și adusese cu el răcoarea nopții, reîmprospătând atmosfera. — Da, Anna Walsh. Este... (S-a uitat la mine și a dat din umeri) magician? — Asistenta unui magician, l-am corectat. Mi-am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de asistentă sunt mult mai marfă. —Mișto, a zis Butch. Dar eu nu mă uitam la el, ci la Aidan Maddox, care își amintise numele meu, deși trecuseră șapte săptămâni de când ne întâlniserăm. Nu era exact așa cum mi-l aminteam. Fesul strâns îi scotea în relief osatura feței, mai ales pomeții și linia fină a maxilarului, iar în ochii lui era o licărire care nu fusese acolo data trecută. — Dispare, a spus Aidan. Dar apoi - ca prin minune - apare din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ce face cu ea, așa că mi-a dat-o mie. Lauryn încă îmi poartă sâmbetele pentru asta.) — Îmi place cum îți stă. (Aidan s-a dat înapoi ca să mă vadă mai bine.) Mda. Și mie îmi plăcea de el. Cu fesul, geaca și bocancii, era imaginea plină de stil a unui om obișnuit de pe stradă. Nu că aveam de gând să-i spun asta. Și era mai bine că Jacqui nu era acolo să-l audă pe Aidan admirându-mi hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
înnebunisem niciodată după Crăciun, părea întotdeauna să aducă mai multe certuri ca în restul anului, dar ăsta mi se părea extrem de greu de suportat. Janie îmi trimisese o felicitare de Crăciun, care era o poză a „micului Jack“ cu un fes de Moș Crăciun - îmi tot scria și îmi trimitea poze și îmi spunea că ne putem întâlni oricând vreau. Soții Maddox mă băteau de asemenea la cap să îl întâlnesc pe „micul Jack“, și eu continuam să îi tratez cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de asemenea prăjini erau înfipte în pământ, unele lângă altele, macabre păduri prin care lui Selim îi plăcea să se preumble. Bineînțeles, circazienii, care se lăsaseră o clipă duși de nas de făgăduielile otomane, se descotorosiră curând de bonetele tradiționale, fesuri sau turbane ușoare, arborând turbane mari pentru a se topi mai lesne în gloată. Drept urmare, soldații otomani începură să-i înhațe pe toți trecătorii fără osebire, acuzându-i că sunt circazieni deghizați și pretinzându-le să plătească o răscumpărare spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-ți cuvintele, corcitură de măgar, ori ți s-a făcut să dormi mâine la prânz pe cartofi la tavă? Domnița: Tata trebuie să poarte coroana chiar și în timpul nopții. Iepurașul: Dar de ce? Împăratul: Fiindcă sunt împărat. Iepurașul: Păi n-ai fes? Împăratul: N-am că eu sunt ]împărat, nu sultan de la Țarigrad. Domnița: Dar ce e zarva asta în castel, tăticule? Împăratul: Îl fugăresc pe ăla? Domnița: Care ăla? Împăratul: Pe ăla, cum îi zice...Cotoșman. Domnița: Și de ce-l fugăresc
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Mai departe, tot pe partea dreaptă a drumului, se află și clădirea cu etaj a miliției. Pe scările de la intrare se vede o femeie nu tocmai subțire, cu mânecile rochiei de diftină suflecate și purtând pe cap un fel de fes cu ciucure roșu. „O fi gospodina miliției“ - Își spuse Popescu privindu-l furiș pe bătrân. În curtea instituției nu se află nici un cal, ci doar un Aro și două Dacii. Căruța se clatină apoi amenințător În momentul În care moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cătrănit. Polițiști în civil sau în uniformă se distrau din cauza unui lucru de pe panoul de afișaj. Privi peste umerii lor și văzu o nouă caricatură, mai urâtă decât cea pe care o rupsese Jack Shortell. Un Mickey Cohen cu colți, fes și o erecție gigantică i-o trăgea la buci unui tip în uniformă LASD. Buzunarele polițistului erau doldora de dolari, iar pe bula desenată din gura lui Cohen scria „Zâmbește, dulceață! Mickey C. ți-o trage cușer!” Danny împinse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
După ce sunt îndeplinite formalitățile, pune în buzunar formularele purtând ștampila indescifrabilă a unui număr de oficiali și se duce să-i caute pe ceilalți. Îl așteaptă să-i prezinte un tânăr negru în picioarele goale, îmbrăcat în pantaloni scurți, cu fes și o bluză albă cu gulerul înalt. — El este Famous, zice profesorul. — Famous, repetă omul zâmbind. Mare șmecher din IRC. Mai sunt trei puști cu mine, acolo, jos. Am venit să vă duc acolo. S-ar fi putut spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
revoltă - paturile erau și așa foarte mici -, profesorul care Îi Însoțea hotărâse să se tragă la sorți. Făcuse biletele cu numere: „Unu doarme cu doi, trei cu patru, cinci cu șase și așa mai departe” - și le amestecase Într-un fes cu un ciucure mare, roșu, În vârf. Lică Rudaru a nimerit cu unul dintre cei doi - cel blonziu și mai Înăltuț. „Vezi că dau din picioare. Pe ce parte-ți alegi să dormi?” Dar Blondul nu răspunsese. Peste noapte se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și îmi închipui că este a turcului. De fapt nici nu era nevoie de închipuire, pentru că l-am și zărit pe stăpân: un turc între două vârste, puțintel la trup, scufundat în niște șalvari cam mari și adăpostit sub un fes roșu la fel de nepotrivit pentru statura lui, care ne întâmpină zâmbind cu toată fața lui spânatecă. Cu un gest de mare respect, se înclină adânc ducând, mâna dreaptă la inimă. Bine estem venit sfințiia ta la bietul Alî! Se vede treaba
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
venise din Germania să vândă o duzină de ilustrații prost retușate de la Dresda, foarte guraliv la prima bere, acum desenează în urmele de lichid vărsat pe masă, cu un deget arătător nu tocmai curat, hărți ciudate, urme ale frustrărilor - un fes semănând vag cu conturul Sudanului sau un corn mușcat - Africa de Sud... (Cele 230 de gravuri licențioase din colecția prințului Friedrich August I al Saxoniei, zis „Der Starke“ din cauza tăriei sexului, au ajuns anul ăsta în galeriile Castelului din Dresda. Prințul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
zăpada împinsă pe margini, se umplură de viață și lumină. Hăuleau flăcăii, râdeau fetișcanele, alergau masalagiii, zburau canafii colorați de la urechile cailor, sunau zurgălăii săniilor mânate de arnăuți încinși cu săbii și pistoale. La hopuri își aruncau ciucurele roșu al fesului când pe un umăr, când pe celălalt. În vârtejuri albe treceau și săniile ofițerilor ruși, conduse de muscali bine rumeniți după votca băută. La răscruci răcneau din rărunchi și pocneau năprasnic din bice. Mai multe făclii ardeau și pe sulițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]