KorAP: Find »[drukola/base=fesier & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 >

263 matches

Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360

grupe de mușchi, aflați în relație antagonică. În prima grupă, care asigură bascularea lui anterioară, se găsesc psoasul iliac, mușchii lombari și mușchii anteriori ai coapsei (dreptul anterior și croitorul). În cealaltă grupă, care are acțiune retroversoare, sunt mușchii abdominali, fesieri și ischio-gambieri. Participarea acestor grupe musculare se concretizează, pentru mușchii abdominali, luând punct fix pe torace, cu retroversia bazinului, ceea ce determină reducerea curburii lombare, cu condiția ca membrele inferioare să fie flectate, pentru a reduce acțiunea mușchiului psoasul iliac. Cât

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
următoarele reguli: • mobilizările de la nivelul coloanei vertebrale să fie de amplitudine mică și strict localizate; • mobilizările să aibă caracter corectiv, pentru a evita dezechilibrul articular și instalarea durerii. 3. Recuperarea masei și forței musculare se adresează musculaturii dorsale,abdominale și fesiere. Pentru tonifierea musculaturii abdominale, KT are la dispoziție doar contracțiile izometrice, ce pot fi utilizate din aproape toate pozițiile fundamentale, dar eficiența acestei „centuri abdominale” nu este asigurată decât dacă este dublată și de participarea sinergică a musculaturii fesiere. O

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
și fesiere. Pentru tonifierea musculaturii abdominale, KT are la dispoziție doar contracțiile izometrice, ce pot fi utilizate din aproape toate pozițiile fundamentale, dar eficiența acestei „centuri abdominale” nu este asigurată decât dacă este dublată și de participarea sinergică a musculaturii fesiere. O modalitate de tonifiere a musculaturii fesiere în condițiile în care la dispoziție sunt mijloacele kinetoterapiei pasive o constituie și exercițiile efectuate din poziția atârnat, care, prin tracțiunea exercitată de greutatea membrelor inferioare, solicită static aceste grupe musculare (o contribuție

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
are la dispoziție doar contracțiile izometrice, ce pot fi utilizate din aproape toate pozițiile fundamentale, dar eficiența acestei „centuri abdominale” nu este asigurată decât dacă este dublată și de participarea sinergică a musculaturii fesiere. O modalitate de tonifiere a musculaturii fesiere în condițiile în care la dispoziție sunt mijloacele kinetoterapiei pasive o constituie și exercițiile efectuate din poziția atârnat, care, prin tracțiunea exercitată de greutatea membrelor inferioare, solicită static aceste grupe musculare (o contribuție importantă având-o și asocierea mecanismelor induse

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
pentru a nu aluneca tălpile; menține spatele tot timpul lipit de scara fixă; pacientul inspiră profund înainte de începerea exercițiului și expiră prelung în timpul efectuării acestuia; privirea este îndreptată spre înainte, iar capul menține contactul cu scara fixă. Exerciții pentru mușchii fesieri υ Pacientul: culcat ventral, membrele inferioare în afara suprafeței de sprijin, plantele pe sol, genunchii ușor flectați, mâinile apucă marginea banchetei. ω KT se află în spatele pacientului, P și CP pe glezne. Acțiunea: KT execută: - flexia alternativă, apoi simultană a gambelor

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
ceea ce conduce la o înclinare de partea sănătoasă a bazinului, iar coloana lombară se înclină de partea bolnavă. Durata sprijinului plantar este foarte scurtă, la aceasta contribuind ducerea brațelor în lateral, imitând zborul. În luxația congenitală unilaterală sau în paralizia fesierului mijlociu, mersul este legănat, cu înclinarea accentuată spre partea sănătoasă (semnul Trendelenburg). În luxația congenitală bilaterală mersul este ca „de rață”, cu bascularea bilaterală a bazinului la fiecare pas și cu o lordozare accentuată. În paralizia mușchilor șoldului, deplasarea se

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
scurtă, iar piciorul sănătos execută o basculare rapidă și un contact zgomotos cu solul. În cazul genunchiului balant, deplasarea diferă în funcție de gravitatea leziunii. În primul timp membrul este proiectat înainte, la contactul cu solul este blocat, fie prin contracția mușchilor fesieri, fie prin fixarea cu ajutorul mâinii de aceeași parte a genunchiului în hiperextensie, moment în care membrul inferior în cauză preia sprijinul plantar. Mersul este inegal, lungimea pasului membrului afectat fiind mai scurtă. Mersul în afecțiunile gleznei și labei piciorului Formele

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066

împotriva gravitației:  joggingul diminuează riscul cancerului de sân, la femei. Conform unor statistici bazate pe cercetări din SUA, riscul dezvoltării cancerului de sân este mai mare la femeile sedentare decât la cele care practică activitățile sportive regulat;  joggingul armonizează musculatura fesierilor și a membrelor inferioare, menținând ridicate capacitatea de echilibru și stabilitatea în poziție ortostatică și în deplasare;  joggingul stimulează imaginația. Tot cercetările din domeniul sportiv au demonstrat faptul că imaginația se îmbunătățește în raport cu distanța pe care un individ o aleargă

Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

orientează vertical terminându-se la nivelul marainii superioare a osului, denumită linia aluteală posterioră (linea alutea posterior); -a treia inferioră: linia aluteală inferioară (linea alutea inferior). Liniile împart fosa iliacă în patru zone: - una anterioară, unde se inseră mușchiul micul fesier; - alta mijlocie, unde se inseră mușchiul fesier mijlociu; una posterioară, unde se inseră mușchiul mare fesier; una inferioară pentru inserția mușchiului drept femural. Gaura obturatorie (foramen obturatum) este localizată sub cavitatea cotiloidiană; elementele anatomice care o formează sunt, de sus

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
superioare a osului, denumită linia aluteală posterioră (linea alutea posterior); -a treia inferioră: linia aluteală inferioară (linea alutea inferior). Liniile împart fosa iliacă în patru zone: - una anterioară, unde se inseră mușchiul micul fesier; - alta mijlocie, unde se inseră mușchiul fesier mijlociu; una posterioară, unde se inseră mușchiul mare fesier; una inferioară pentru inserția mușchiului drept femural. Gaura obturatorie (foramen obturatum) este localizată sub cavitatea cotiloidiană; elementele anatomice care o formează sunt, de sus în jos: - ramura orizontală a pubisului; - corpul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
posterior); -a treia inferioră: linia aluteală inferioară (linea alutea inferior). Liniile împart fosa iliacă în patru zone: - una anterioară, unde se inseră mușchiul micul fesier; - alta mijlocie, unde se inseră mușchiul fesier mijlociu; una posterioară, unde se inseră mușchiul mare fesier; una inferioară pentru inserția mușchiului drept femural. Gaura obturatorie (foramen obturatum) este localizată sub cavitatea cotiloidiană; elementele anatomice care o formează sunt, de sus în jos: - ramura orizontală a pubisului; - corpul pubisului; - ramura descendentă a pubisului, - ramura ascendentă a ischionului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
piramidal. Marginea posterioară prezintă: -spina iliacă postero-superioară (spina Wiaca posterior superior,; - șanțul fără nume; - spina iliacă postero-inferioară (spina Wiaca posterior inferior); - marea scobitură ischiatică (incisura inschiadica major) prin care trec următoarele elemente anatomice: mușchiul piramidal al bazinului, vasele și nervii fesieri superiori, mare și micul nerv sciatic, vasele și nervul rușinos intern; -mica spină ischiatică (spina ischiatica) pe care se inseră ligamentul sacro-iliac, mușchii aemeni superior și ridicător anal; -mica scobitură sciatică (incisura ischiadica minor) prin care trec: mușchiul obturator intern

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
osului. Are formă patrulateră. Pe fața medială prezintă fosa trohanteriană (fossa trochanterica) în care se inseră terminal mușchii obturatori (extern și intern) și gemenii bazinului. La nivelul marelui trohanter se inseră mușchii care unesc pelvisul cu femurul, mușchi pelvitrohanterieni: piriformul, fesier mic și mijlociu. Micul trohanter (trochanter minor) este o proeminență mamelonată, situată la partea posteroinferioară a colului. La nivelul său se inseră terminal mușchiul ilio- psoas. Cei doi trohanteri, mare și mic, sunt uniți între ei prin linia intertrohanteriană (linea

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
intercondiliană -pe buza internă: vastul intern; -pe interstițiu: cei trei adductori ai coapsei și scurta porțiune a bicepsului crural; -pe buza externă: vastul extern. în partea superioară creasta aspră a femurului se trifurcă: - ramura externă sau tuberozitatea gluteală (creasta marelui fesier) se orientează în sus spre marele trohanter femural; la acest nivel se inseră marele fesier; - ramura mijlocie se îndreaptă spre micul trohanter; este locul de inserție pentru mușchiul pectineu; - ramura internă (cresta vastului intern) se direcționează oblic în sus și

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
porțiune a bicepsului crural; -pe buza externă: vastul extern. în partea superioară creasta aspră a femurului se trifurcă: - ramura externă sau tuberozitatea gluteală (creasta marelui fesier) se orientează în sus spre marele trohanter femural; la acest nivel se inseră marele fesier; - ramura mijlocie se îndreaptă spre micul trohanter; este locul de inserție pentru mușchiul pectineu; - ramura internă (cresta vastului intern) se direcționează oblic în sus și înăuntru spre gâtul femurului; la acest nivel se găsește inserția mușchiului vast intern. Linia aspră

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
femurului, mărește suprafața de secreție a membranei sinoviale, contribuie la răspândirea sinoviei pe suprafața articulară. Raporturile articulației sunt: - anterior: fibrele laterale ale mușchiului pectineu, tendonul marelui psoas, capul drept femural, artera femurală, nervul femural; - superior: capul dreptului femural, mușchiul mic fesier; - inferior: pectineu, obturator extern; - posterior: tendoanele mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii bazinului, piriform, artera circumflexă, nervul sciatic. Inervatia este asiaurată de nervii: femural, obturator, obturator accesor, pătratul femural, fesierul superior. ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI (articulatio aenus) La nivelul aenunchiului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
nervul femural; - superior: capul dreptului femural, mușchiul mic fesier; - inferior: pectineu, obturator extern; - posterior: tendoanele mușchilor: obturator extern și extern, pătrat femural, aemenii bazinului, piriform, artera circumflexă, nervul sciatic. Inervatia este asiaurată de nervii: femural, obturator, obturator accesor, pătratul femural, fesierul superior. ARTICULAȚIA GENUNCHIULUI (articulatio aenus) La nivelul aenunchiului sunt înalobate într-o sinaură capsulă articulară trei articulații: articulația femuro-tibială, femuro-rotuliană, tibio-peronieră superioară (aceasta va fi descrisă în subcapitolul imediat următor). Suprafețele articulare aparțin epifizei inferioare a femurului, feței posterioare a

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
corpul vertebrelor T12 și L1, - discului intervertebral dintre acestea. Inserția terminală se realizează pe fascia iliacă sau pe eminența ilio-pubică. Acțiunea este de tracțiune a fasciei musculare pentru a proteja nervul femural. MU {CHII POSTERIORI AI BAZINULUI MUȘCHIUL MARELE GLUTEU (FESIER) (m. gluteus maximus) Originea este pe: - fața gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - ligamentul sacro-tuberal, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, - fascia musculară toraco-lombară. Inserția terminală: - porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, - tuberozitatea gluteală a femurului

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
lata, medial se continuă cu fascia pectineului realizând împreună fascia ileopectinee. FASCIA GLUTEALĂ (fascia gluteus) Fascia gluteală îmbracă mușchii gluteali: inițial acoperă mușchiul gluteu mijlociu; se continuă fără limită în jos cu tractul iliotibial. La marginea superioară a mușchiului mare fesier se trifurcă: - foiță profundă destinată mușchiului fesier mijlociu și care se pierde în masa țesutului subgluteal; - o foiță mijlocie care acoperă fața profundă din mușchiul mare gluteu; foița fuzionează cu foița superficială și rezultă teaca mușchiului; - foița superficială care acoperă

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
realizând împreună fascia ileopectinee. FASCIA GLUTEALĂ (fascia gluteus) Fascia gluteală îmbracă mușchii gluteali: inițial acoperă mușchiul gluteu mijlociu; se continuă fără limită în jos cu tractul iliotibial. La marginea superioară a mușchiului mare fesier se trifurcă: - foiță profundă destinată mușchiului fesier mijlociu și care se pierde în masa țesutului subgluteal; - o foiță mijlocie care acoperă fața profundă din mușchiul mare gluteu; foița fuzionează cu foița superficială și rezultă teaca mușchiului; - foița superficială care acoperă mușchiul în întregime; împreună cu precedenta formează teaca

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
și posterioară se subțiază. Această structură anatomică face posibile mișcările de flexie ale coapsei față de bazin precum și mișcarea de abducție a coapsei. Tractul iliotibial este o structură fibroasă care se formează din porțiunea superficială și posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din fascia îngroșată a gluteului mijlociu. După formare tractul iliotibial urmează un traiect descendent, pe partea laterală a coapsei până la nivelul condilului lateral al tibiei. Tractul iliotibial are acțiune fundamentală

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497

prin modificarea poziției centrului de greutate la aterizare, pe fiecare picior. Viteza pierdută se recâștigă printr-o acțiune de retragere a umerilor si de propulsare a trunchiului spre înainte. În acest mod se solicită forța tendoanelor poplitee și a mușchilor fesieri, iar noua forță orizontală produsă va deplasa centrul de greutate înapoi și readuce viteza la nivelul avut înaintea contactului cu pista. Această capacitate de reaccelerare presupune o instruire adecvată în planul tehnicii de alergare. O problemă care vizează pregătirea tehnică

ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? (2008) [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762

s.c. sau i.m., în nici un caz i.v. (13). Tehnica de administrare a insulinelor va fi adaptată grosimii țesutului adipos din diferitele zone anatomice abordate. Se cunoaște că țesutul subcutanat este mai bine reprezentat în regiunea subombilicală și fesieră. Abordarea unor astfel de regiuni permite la normoponderali tehnica de administrare fără pliu și cu orientarea acului perpendicular sau oblic. Subiecții subponderali și mai ales copiii normoponderali sau denutriți necesită abordarea tuturor zonelor anatomice utilizate pentru de administrarea insulinelor prin intermediul

Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043

biomecanice au evidențiat faptul că aplecarea exagerată a trunchiului spre înainte pe porțiunile de rampă determină o diminuare a activității musculaturii coxofemurale (șold) cu imposibilitatea unei extensii optime la nivelul genunchiului. Această impulsie incompletă a genunchiului pune în dificultate mușchii fesieri (gluteus), crescând consumul energetic și îngreuind înaintarea; menținerea trunchiului într-o poziție dreaptă, ușor aplecată spre înainte va face că proiecția centrului de greutate pe sol să ajute impulsia (aplecarea exagerată a trunchiului spre înainte determină o depărtare a proiecției

JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

și în jos, pe marginea posterioară a găurii obturatorii, vascularizează printr-o ramură (r. acetabularis) capul femural. artera ischiadică (a. glutea inferior) ram din trunchiul anterior, iese din pelvis prin hiatusul infrapiriform în compania arterei rușinoase interne, vascularizează mușchiul mare fesier și emite o arteră satelită a nervului sciatic (a. comitans n. ischiadici), ramuri pentru articulația șoldului și pentru regiunea fesieră. Se anastomozează cu artera circumflexă femurală medială, ramul posterior al a. obturatorii și cu artera fesieră. artera fesieră (a. glutea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]