534 matches
-
standardele tradiționale și spiritul ecleziastic, este cea de-a cincea plagă care încă afectează și macină corpul său mistic. 132. Feudalismul în mare parte s-a prăbușit și dispare pe măsură ce națiunile devin mai civilizate; Biserica nu mai este implicată în feudalism. Dar principiile legale, obiceiurile și spiritul sistemului continuă să supraviețuiască în politica de guvernare și în codurile moderne de legi afectate de această dezastruoasă moștenire din Evul Mediu. Voi semnala cauza pentru ca să examinăm efectele. 133. Biserica primitivă era săracă, dar
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nivel universal atunci cînd a considerat că este potrivit sau necesar, pentru a asigura întreținerea Clerului. Spontaneitatea a încetat numai atunci cînd donațiile au fost forțate prin sancțiuni impuse de puterea seculară. Acest lucru s-a întîm-plat odată cu ivirea zorilor feudalismului în secolul al VIII-lea279. 138. Și aici trebuie să luăm în considerare faptul că Evanghelia a adus în lume un nou tip de drepturi, pe care noi le-am putea numi drepturi ecleziastice. Mai înainte nu erau cunoscute decît drepturile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
rîndul Clerului, s-a ajuns la spolierile moderne ale Bisericii, iar decretul solemn din 24 noiembrie 1789, prin care Adunarea națională a Franței a declarat bunuri la dispoziția națiunii toate proprietățile ecleziastice, preluînd astfel, în numele civilizației, aceste moșteniri ale rămășițelor Feudalismului. 142. Al doilea principiu care apăra Biserica de corupția spre care puteau conduce bunurile temporare a fost ca "acestea să fie posedate, administrate și înstrăinate în comun". Astfel, primii credincioși depuneau prețul caselor și al pămînturilor vîndute la picioarele Apostolilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
originară a proprietății comune, atît de mult dorită de Biserică, deși restaurate odinioară prin legile ordinare și dispozițiile canonice, dar fără putința de a fi păstrate. Ce nefastă cauză a împiedicat acest lucru, dacă nu încă o dată barbarul sistem al feudalismului? 145. Feudalismul a impus o servitute personală, respingînd, fie și numai prin aceasta, orice caracter ecleziastic care constă în libertate. Dar și bunurile feudatarului au devenit obiecte ale servituții, mai mult, au căpătat o servitute aparte, consecință a servituții personale
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
proprietății comune, atît de mult dorită de Biserică, deși restaurate odinioară prin legile ordinare și dispozițiile canonice, dar fără putința de a fi păstrate. Ce nefastă cauză a împiedicat acest lucru, dacă nu încă o dată barbarul sistem al feudalismului? 145. Feudalismul a impus o servitute personală, respingînd, fie și numai prin aceasta, orice caracter ecleziastic care constă în libertate. Dar și bunurile feudatarului au devenit obiecte ale servituții, mai mult, au căpătat o servitute aparte, consecință a servituții personale a celui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sufletele creștinilor era aceea a unității; și, de aceea strălucea și domnia, și unitatea întru Cristos, prin toate gîndurile și cuvintele credincioșilor, ale Clerului, în toate dispozițiile ecleziastice, în schimburile ce se făceau, în administrarea bunurilor pe care le posedau. Feudalismul s-a întemeiat pe o idee cu totul opusă, deci pe ideea separării care provine din cea a individualității, iar ideea de individualitate provine din aceea de seniorialitate; și un astfel de sistem a prevalat în rînduiala temporară, a învins
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
atribuie lipsei de legi clare pentru a determina scopurile principale de întrebuințare a marilor bogății din posesia caselor religioase. Ca rezultat, Abații și alți superiori controlează, după bunul lor plac, finanțele cheltuite și veniturile încasate. 155. Dar cînd a pătruns feudalismul în Sanctuar, cum s-ar mai fi putut menține această prea sfîntă distribuire? Era în interesul domnului și, mai bine zis, al aristocrației violente la care se reduce feudalismul ca bunurile să se acumuleze în mîna marilor familii, în mîna
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
plac, finanțele cheltuite și veniturile încasate. 155. Dar cînd a pătruns feudalismul în Sanctuar, cum s-ar mai fi putut menține această prea sfîntă distribuire? Era în interesul domnului și, mai bine zis, al aristocrației violente la care se reduce feudalismul ca bunurile să se acumuleze în mîna marilor familii, în mîna celor puțini; puterea seculară se întemeia pe această acumulare; respingea, așadar, distribuirea frățească; instituția beneficiilor a devenit necesară pentru a asigura susținerea părții mai slabe a Clerului, cea care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mers în derivă în practică și prin aceasta și spiritul său. 156. "Spiritul de generozitate, ușurința de a dărui, dificultatea de a primi" era cel de-al cincilea principiu prin care se apăra Biserica de pericolul bogățiilor din secolele anterioare feudalismului. Ea acorda toată cinstea cuvintelor nobile și nemaiauzite ale lui Cristos: "Mai mare fericire este să dai decît să primești"310; acestea anunțau o veste bună lumii sclaviei și egoismului; acestea făceau să strălucească în toate faptele sale, toate lucrările
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Să luăm în considerare cele două cauze, cea a faptelor principilor barbari, cealaltă a acelor dispoziții pe care Biserica a fost forțată să le dea pentru a se putea apăra, pentru a evita un rău mai mare. 159. Și pentru că feudalismul, după cum am văzut, a schimbat natura bunurilor ecleziastice care au fost frecvent înstrăinate și concesionate laicilor de către principi și de înșiși Prelații feudatari, Biserica a trebuit să se opună abuzului prin legi; așadar, legislația a început să capete o tendință
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
eis, ad praestandum sibi fidelitatis jurametna compellunt. Quia vero, secundum Apostolum, servus suo domino stat aut cadit, sacri auctoritate concilii prohibeus, ne tales clerici personis saecularibus prastare cogantur hujusmodi juramenta. 183 II Timotei, II, 4. 184 Ceea ce învestea regele în feudalism se numea homo regis. Nu se poate găsi o manieră de exprimare mai clară și absolută pentru patronajul regelui asupra acestui om, devenit ca un bun propriu. Ce gînd straniu i-ar fi trezit Sfîntului Petru sau Sfîntului Pavel, sau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
că prevedem conflicte fără sfîrșit între puterea temporară și cea spirituală. Pacea este posibilă și va fi atinsă, dar cu o singură condiție: puterea temporară va trebui să respingă complet noțiunea de individualitate, o relicvă a violenței barbare și a feudalismului, și să se reașeze pe ideea că Biserica este nepieritoare. Concilierea este imposibilă între cele două idei, dar perfect fezabilă între puterea spirituală și cea temporară. Regimurile temporare trebuie să se transforme din seniorii în societăți civile. Și o astfel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
principatul Waldeck are 19 1/5 mile pătrate, iar principatul Pyrmont chiar numai 1 1/5 milă pătrată. Dar întîi aceleași lucruri se petrec în Roma ca și într-un sat, căci micul stat și-a avut luptele sale dinastice, feudalism, constituție, ba chiar un coup d'etat care au tulburat spiritele cetățenilor la a. 1814; și al doilea, nu e vorba de asta. Lăsăm istoriografiei viitorului rolul de a lumina începuturile acestui stat. Mai însemnat pe scara lumii acesteia e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-a vedea avem noi a mulțumi titlul de reacționari. În zădar am protesta, în zădar am cere să ni se probeze o singură tendență reacționară în înțelesul adevărat al cuvântului, adecă tendența de-a ne-ntoarce la teocrația și feudalismul evului mediu, în zădar am dovedi că nici prin vis nu ne-a trecut de-a fi ceea ce ni se impută că voim a fi și că faptele noastre toate sânt contrarie acelei aserțiuni gratuite, adversarii noștri, dacă n-au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de secol de profit neuro-economic, aruncat pe apa Sâmbetei. Îți imaginezi ce-nseamnă asta? În loc să transformăm China într-o piață capitalistă, am lăsat-o pe mâna lui Mao și Ciu-En-Lai; o mică greșeală de transmisie, și băieții au sărit din feudalism direct în socialism! Desfacerea neuronală a fost amânată cu trei sferturi de secol. A fost nevoie să ne reinstalăm, de data asta pe piața socialistă, și să ne adaptăm și-acolo. Când balanța de plăți s-a echilibrat și controlul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
singure națiuni ori imperiu. Mult mai general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masă a fost "un eveniment de mare însemnătate politică, culturală și economică în istoria României", fiind un "pas înainte în desvoltarea societății noastre" (Roller, 1952, p. 60). Creștinismul este creditat cu un rol major în constituirea formațiunilor statale, în maturarea feudalismului și în unirea spirituală a populației (datorită monoteismului) ca preludiu pentru unitatea politică. Biserica și-a continuat misiunea istorică de întărire a statalității românești pe durata întregii orânduiri feudale. În secolul al XIV-lea, spre exemplu, când voievozii români se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
duble, utilizându-se în paralel două coduri nominale pentru desemnarea perioadelor: dogmatica formulă a orânduirilor primitivă-sclavagistă-feudală-capitalistă-socialistă, dar care este acum secondată de un sistem denominativ paralel: "epoca străveche și veche" acoperă orânduirile comunei primitive și sclavagistă, "epoca de trecere la feudalism", "evul mediu" ca interval echivalent pentru orânduirea feudală, "epoca modernă" corespunzând orânduirii capitaliste, și "epoca contemporană" reprezentând orânduirea socialistă (Daicoviciu Constantin et al., 1972). Astfel, anul 1972 este decisiv în desprinderea de structurarea tipic marxistă a timpului istoric românesc și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în acest spațiu ancorat în feudalism. Ideile europene de factură liberală și națională (precum dreptul popoarelor la autodeterminare) au lansat procesul modernizării în societatea românească. Suflarea românească s-a aliniat, încă o dată, spiritului european cu prilejul Revoluțiilor pașoptiste, care semnalează efortul românesc de reînscriere în Europa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înăuntru și în afară, răzvrătirile, denunțările la străini și omorul. Cunoscută e de toți anarhia ce domnea în țară după moartea lui Mircea I și lupta îngrozitoare ce se deschise între boieri, împărțiți în două tabere, aceia care cereau stabilirea feudalismului și aceia cari susțineau emanciparea țăranului. Acești din urmă (cari susțineau emanciparea țăranului) izbutiră, și puseră pe tron pe Vlad Dracul, care lăsă, domnia fiului său Vlad al V... Boieri [î ]l numesc Vlad Țepeș, Vlad cel Cumplit, și-l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care a dat naștere unui codru de stejari, care a asimilat cu esența [sa] și a absorbit în formele sale pături din ce în ce mai adânci ale suprafeței pământului. {EminescuOpXII 182} A imputa lui Epureanu c-ar fi propus loviri de stat sau feudalism este neadevărat pe de o parte, absurd pe de alta față c-un om care a fost prezident de Consiliu într-un cabinet din care făcea parte și d. Ioan Brătianu. Dar fiindcă Constituția se numește pact între țară și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nevoiți a espune asemenea lucruri elementare, a arăta că toată lupta între constituționalism și absolutism este o luptă pentru determinarea voinței statului. Cine o determină sub absolutism? Regele cu Consiliul său de Stat. Cine sub constituționalism? Toți cetățenii. Cine sub feudalism? Clasele istorice. Unde nu e vorba de voință, nu poate fi nici vorba de alegere. Mai e oare îndoială că în privirea judecătorilor nu poate fi vorba de voința națională, care stă codificată și emanată demult pe masă, și că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
roșu, de proveniență fanarioto - bulgară, iată un problem psicologic ce merită atenție și a cărui fenomenologie, a cărui serie de evoluțiuni, o vom împărți în următoarele stadii: Stadiul întîi. Stare nervoasă de superescitare a instinctelor conservatoare c-o nuanță de feudalism. Confundare lesne de înțeles, deși eronată, a binehrăniților Pătărlăgeni cu marii criminali ai tragediilor lui Shakespeare, cu Macbeth, sau cel puțin cu Hodel, Nobilng și Rusacov. Partidul roșu și Vetljanca sunt încă sinonime. {EminescuOpXII 464} {EminescuOpXII 465} D. Brătianu, un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dă o importanță suplimentară imaginii pe care o conturează el răscoalei. Făcând parte din noua generație de istorici liberali și romantici, afirmată În deceniile 4-5 ale secolului al XIX-lea, Horváth este preocupat, În mare măsură, de istoria socială, condamnând feudalismul și iobăgia, acordând multă Înțelegere și atenție suferințelor oamenilor de rând. Din această perspectivă, răzvrătirea țăranilor români apare ca un gest disperat, dar căruia i se pot găsi explicații convingătoare. Cauzele sale ultime nu rezidă În felul de a fi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care să contureze specificul acestei epoci istorice, intercalată Între perioada medievală și secolul al XIX-lea ale cărui evoluții politice și ideologice se prelungesc vizibil În cel următor. Altfel, singurele motivații „de rezistență” ale actualei periodizări rămân tot trecerea de la feudalism la capitalism pentru Începutul secolului al XIX-lea și de la capitalism la socialism În secolul XX, urmând ca din 1989 să ne Întoarcem, probabil, la epoca modernă. O delimitare a specificului epocii dintre 1550 și 1800, din punctul de vedere
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]