896 matches
-
chiar și la vârstnicii sănătoși este prezent uneori zgomotul 4 la ascultația cordului. Gradul redus de tahicardizare în urma unei activități fizice moderate face ca durata diastolei să fie mai prelungită, astfel încât performanța cardiacă se menține în limite normale. Insta - larea fibrilației atriale, cu pierderea contribuției atriale la umplerea VS sau a tahiaritmiilor severe care scurtează diastola, conduce la decompensarea funcției cardiace. Alterarea cronotropismului determină reducerea frecvenței cardiace intrinseci. Progresiv este afectată și funcția dromotropă, cu încetinirea conducerii atrioventriculare. La nivel arterial
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
ventriculare, sunt întâlnite odată cu înaintarea în vârstă i la populația sănătoasă, și la cei cu BCI, semnificând uneori chiar un eveniment ischemic coronarian acut. Moartea subită ca manifestare inițială a BCI este mai frecventă la această grupă de vârstă (8). Fibrilația atrială afectează mai mult de 10% dintre pacienții de peste 80 de ani, aceștia asociind adesea boală coronariană, HTA, boli valvulare, insuficiență cardiacă (32). Este important ca manifestările cardiace ale îmbătrânirii să fie diferențiate de boala cardiacă manifestă la pacientul vârstnic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
care apar mai devreme și se dovedesc mai severe la pacientul geriatric. Vârsta nu este întotdeauna o contraindicație pentru terapiile invazive sau pentru cea trombolitică, iar tratamentul medicamentos optim pentru anumite patologii cardiace specifice vârstei înaintate (insuficiența cardiacă diastolică sau fibrilația atrială) sunt încă în dezvoltare.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
cu vârsta de 60 de ani și peste prezintă semnificativ mai multe semne de insuficiență cardiacă congestivă. De asemenea, mai mult de jumătate dintre vârstnicii cu STEMI prezintă aritmii pe parcursul spitalizării. Aritmia extrasistolică ventriculară este semnificativ mai frecventă comparativ cu fibrilația atrială, tahiaritmiile supraventriculare, tahicardia/fibrilația ventriculară. Tulburările de conducere atrioventriculară, blocul de ramură dreaptă și hemiblocul stâng anterior sunt mai frecvente la vârstnici, cu semnificație statistică doar în cazul blocurilor atrioventriculare (18). Complicațiile aritmice, insuficiența cardiacă congestivă, șocul cardiogen, reinfarctizarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
ani și peste prezintă semnificativ mai multe semne de insuficiență cardiacă congestivă. De asemenea, mai mult de jumătate dintre vârstnicii cu STEMI prezintă aritmii pe parcursul spitalizării. Aritmia extrasistolică ventriculară este semnificativ mai frecventă comparativ cu fibrilația atrială, tahiaritmiile supraventriculare, tahicardia/fibrilația ventriculară. Tulburările de conducere atrioventriculară, blocul de ramură dreaptă și hemiblocul stâng anterior sunt mai frecvente la vârstnici, cu semnificație statistică doar în cazul blocurilor atrioventriculare (18). Complicațiile aritmice, insuficiența cardiacă congestivă, șocul cardiogen, reinfarctizarea, AVC și decesul se întâlnesc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
afectarea relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale stângi, care predispune la apariția fibrilației atriale) sau ventriculare (presiunea diastolică ridicată, exercitată asupra peretelui ventricular, scade perfuzia coronariană și predispune la aritmii severe). Pacienții cu HVS au un risc crescut de moarte subită (55,57,59). Particularități de management al bolii cardiovasculare Din cauza etiologiei plurifactoriale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Studiile privind plăcile aterosclerotice aortice mai mari de 4 mm în grosime au arătat că acestea reprezintă un important predictor al unor viitoare accidente vasculare cerebrale [The French Study on Aortic Plaques in Stroke Study Group, 1996]. De asemenea, prezența fibrilației atriale este predictivă atât pentru AVC inițial, cât și pentru AVC recurente [Vidaillet et al., 2002; Penado et al., 2003]. La pacientul renal (în particular cel diabetic), atacurile ischemice tranzitorii se însoțesc frecvent de simptome înșelătoare, cum ar fi obnubilarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
pacienți (23,5%) prezintă antecedente de insuficiență cardiacă, 13,7% au antecedente de accident vascular cerebral (AVC) și 2,6% sunt în dializă cronică. Studiul nostru a demonstrat o incidență mai mare și semnificativă statistic a valvulopatiilor severe și a fibrilației atriale ( tabelul 17.2). Există o relație strânsă între prevalența bolii arteriale periferice și vârstă la pacienții cu boală coronariană. Aproximativ jumătate dintre pacienții peste 70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
Aproximativ jumătate dintre pacienții peste 70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială periferică s-a demonstrat că prezintă un prognostic mai prost, cu o incidență mai mare a mortalității de cauză cardiovasculară, fibrilație sau flutter atrial, ischemie miocardică recurentă și insufi - ciență cardiacă. Mortalitatea cardiovasculară este mai mare la pacienții cu boală vasculară periferică mai severă, cuantificată prin valoarea indicelui gleznă-braț (IGB): 1% la valori între 0,91 și 1,4; 1,5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
de infarct miocardic acut, studiile recente au descris un rol-cheie al testelor de hs-cTn în stratificarea și prognosticul pe termen scurt și lung al mai multor afecțiuni cardiovasculare, ca boala coronariană stabilă (19), insuficiența cardiacă, embolia pulmonară acută și chiar fibrilația atrială. Deoarece ele exprimă injuria miocardică de orice cauză, o valoare crescută trebuie supusă unei analize minuțioase, cu atât mai mult la pacientul vârstnic care asociază o serie de comorbidități. Într-un studiu publicat recent s-a analizat rolul determinării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
angina pectorală recurentă, aritmii, infarct miocardic acut (26). Messinger-Rapport și colaboratorii săi au urmărit prospectiv pe o perioadă de 3,7 ani 7.354 de subiecți cu vârsta peste 65 de ani. Grupul nu a inclus pacienți cu insuficiență cardiacă, fibrilație atrială, boală valvulară sau cu pacemaker implantat. Studiul a dovedit că atât scăderea capacității de efort, cât și afectarea recuperării frecvenței cardiace după testul de efort reprezintă predictori independenți ai mortalității la pacienții vârstnici (27). McHam și colaboratorii săi au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
vârstnici relevă adesea prezența markerilor de ateroscleroză sistemică: gerontoxon, xantelasme etc. Sunt frecvent decelate sufluri arteriale carotidiene, abdominale, care confirmă, de asemenea, prezența aterosclerozei în multiple teritorii. Examenul obiectiv al cordului identifică adesea tulburări de ritm, cele mai frecvente fiind fibrilația atrială și aritmia extrasistolică. De reținut că prezența tahicardiei în repaus constituie un semn precoce de disfuncție de ventricul stâng și reprezintă un element de prognostic negativ la vârstnici. Mult mai adesea la vârstnic, comparativ cu adultul tânăr, este decelată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
endogenă și peptidul parathormon--dependent, prezent în miocitele atriale, ar avea rol cardioprotector împotriva stresului ischemic și a fenomenului de ischemie-reperfuzie (19,20). Remodelarea electrică și structurală- atrială este legată de modificări specifice care explică geneza de aritmii, în particular a fibrilației atriale (FA). Inflamația, respectiv expresia proteinei C reactive, fibirinogenul, IL-1,6 și 10, TNF-alfa ar condiționa predispoziția spre boală coro- nariană, inclusiv infarct miocardic acut (IMA) și accident vascular cerebral (AVC). O expli- cație posibilă este și rolul factorilor trombogeni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
stângi, cu alterarea funcției sistolice a VS sau cu DZ se recomandă în mod clasic bypass -ul aortocoronarian. La pacienții vârstnici apar riscuri importante legate de intervenția de bypass, determinate de intubația prelungită, dependența inotropică, plasarea balonului de contrapulsație intraaortic, fibrilația atrială perioperatorie, insuficiență renală, infecții, sângerări etc. (32). Un studiu clinic desfășurat pe octogenari adresați pentru bypass aortocoronarian între 1990 și 2005 aduce date interesante privind riscurile asociate acestei tehnici la pacientul vârstnic. Profilul riscului preoperator s-a modificat în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
hemoragic, după un IMA, un pacient vârstnic poate necesita unul sau două antigregante plachetare, sau chiar triplă terapie antitrombotică cu asocierea unui agent anticoagulant, atunci când de exemplu nu poate fi evitată implantarea unui stent farmacologic activ la un pacient cu fibrilație atrială. Aspirina crește riscul sângerărilor majore cu 60% față de placebo (4), iar dubla antiagregare plachetară cu aspirină și clopidogrel crește riscul de sângerare cu 38% față de aspirina administrată ca unic antiagregant plachetar (5). Din punct de vedere epidemiologic, aspirina are
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
viabilă la clopidogrel pentru pre - venția secundară a evenimentelor ischemice post-IMA la vârstnicii cu risc trombotic crescut. 19.2.1.2. Tratamentul cu anticoagulante orale Odată cu înaintarea în vârstă, necesitatea tratamentului anticoagulant oral (ACO) devine mai frecventă în rândul populației, fibrilația atrială, protezele valvulare metalice și boala venoasă tromboembolică fiind entități cu prevalență mai mare în rândul seniorilor. În contextul IMA, adăugarea ACO la dubla terapie antiagregantă plachetară se impune cel mai frecvent la vârstnicii cu fibrilație atrială care sunt revascularizați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
frecventă în rândul populației, fibrilația atrială, protezele valvulare metalice și boala venoasă tromboembolică fiind entități cu prevalență mai mare în rândul seniorilor. În contextul IMA, adăugarea ACO la dubla terapie antiagregantă plachetară se impune cel mai frecvent la vârstnicii cu fibrilație atrială care sunt revascularizați prin implantare de stent, în special stenturi farmacologic active. În același timp, vârsta înaintată reprezintă un factor de risc independent al complicațiilor hemoragice (11). Reținerea medicului în a prescrie ACO este justificată în cazul vârstnicilor cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
sau contra - indica anticoagularea orală (riscul hemoragic cel mai mare îl comportă pacienții cu scor CHADSVASC > 3) (11). În aceste situații, aprecierea altor variabile clinice, biologice sau imagistice poate fi de ajutor. De exemplu, adeseori în practică există așa-numita „fibrilație atrială periinfarct”, entitate ce se poate instala ca eveniment singular în context ischemic acut și care poate să nu se mai repete după revascularizarea coronariană. În această situație, monitorizarea Holter la distanță de evenimentul index, precum și evaluarea dimensiunilor atriului stâng
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
cardiopat” Reprezintă 40-50% dintre cazuri și are două origini:cardiacă - predominantă, cu origine în cordul stâng;arterială (aortică) - mai rară, realizând emboliile arterio-arteriale secundare ulcerației plăcilor de aterom. Originea emboliilor este majoritar arterială stângă (50% dintre cazuri) în cazul prezenței fibrilației atriale. Mai rar, emboliile pot fi septice, în endocardite, sau chiar tumorale, în mixomul atrial stâng. Emboliile pot avea origine ventriculară stângă ca urmare a evoluției infarctului miocardic (IM), anevrismelor ventriculare stângi, insuficienței cardiace (IC). În toate aceste cazuri, drama
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
Tahiaritmii ventriculare 30.1. Introducere Tahiaritmiile ventriculare le întâlnim în mod obișnuit în practica clinică la pacientul vârstnic, într-un spectru foarte larg, de la benignele extrasistole ventriculare asimptomatice și până la fibrilația ventriculară (FV) care generează moartea subită cardiacă. Preexistența bolii cardiace structurale la vârste înaintate joacă un rol major în stratificarea riscului; cu toate acestea pot apărea aritmii cu potențial letal, maligne și pe cord aparent normal. În general, managementul lor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
IC) și poate avea durate lungi uneori. Frecvențele mai înalte sunt rareori tolerate la vârstnici, la pacientul tânăr acestea apărând la peste 200/min. TV poate expune la moarte subită, fie prin ea însăși (TV fără puls), fie degenerând în fibrilație ventriculară (mai ales TV polimorfă) (5,6). Diagnosticul diferențial al TV de tahicardia supraventriculară (TSV) cu conducere intraventriculară aberantă este un element de importanță maximă din două motive: a) TV este de obicei mult mai severă, precipitând ischemia acută sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
farmacologice adecvate. Numărul pacienților eligibili pentru implantarea unui ICD pentru prevenție primară este destul de mare. Cu toate acestea, trebuie luată în considerare rata destul de mare (10-24%) de a descărca șocuri inadecvate, pentru aritmii care nu amenință viața, cum ar fi fibrilația atrială (FA) cu alură ventriculară rapidă, sau datorate interferențelor electromagnetice și a mio potențialelor. Șocurile descărcate de ICD s-au dovedit a avea un impact negativ asupra calității vieții la acești pacienți. Nu lipsită de importanță este și posibilitatea inducerii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
parte și de alta a liniei izoelectrice. El reprezintă o urgență majoră deoarece degenerează în FV. Dacă nu se identifică o cauză reversibilă de declanșare, pacientul are indicație de implantare a unui ICD pentru prevenția morții subite (11). 30.6. Fibrilația ventriculară FV este caracterizată pe electrocardiogramă de o activitate electrică total haotică a ventriculilor, fără a distinge complexe individuale de o anumită morfologie, durată sau amplitudine și care nu generează debit cardiac. Împreună cu activitatea electrică fără puls și asistola, este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
care nu generează debit cardiac. Împreună cu activitatea electrică fără puls și asistola, este o formă de stop cardiac. FV este deseori precedată de TV, de obicei polimorfă. FV are etiologie diversă, de la FV idiopatică, apărută pe cord structural normal, până la fibrilația ventriculară din stadiile terminale ale diverselor patologii cardiace. Cauza cel mai frecvent întâlnită la vârstnici este cardiopatia ischemică (70 -80%), în forma sa cronică, mai frecvent decât infarctul miocardic acut. Poate surveni în cardiopatii organice sau sub acțiunea diverselor droguri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
boală coronariană, se recomandă evaluarea și managementul factorilor asociați de risc cardiovascular (de exemplu, dislipidemia). Tratamentul cu statine numai pentru a trata sau preveni progresia stenozei aortice (în absența altor indicații) nu este recomandat. Tratamentul medicamentos pentru boala coronariană și fibrilația atrială trebuie continuat la pacienții cu stenoză aortică, simptomatică sau nu. Tratamentul HTA în stenoza aortică severă este dificil. Diureticele scad presarcina, necesară pentru menținerea debitului cardiac, de aceea trebuie utilizate cu precauție. Betablocantele scad contractilitatea, ceea ce poate fi riscant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]