540 matches
-
Obiecte din os descoperite în cenușarele de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) Vase și fragmente ceramice aparținând culturii Noua: Bărboasa (1-5); Banca-Tăvădărești (6-7) reproducere după revista ,,Carpica’’) Restul inventarului găsit în morminte este destul de sărăcăcios, rezumându-se la două fibule, câteva perle de sticlă, un cuțitaș de fier, o cataramă de bronz și alte câteva piese găsite la suprafața solului: un pinten semicircular din fier cu un ghimpe simplu, de formă conică, și un fragment de oglindă, din metal. Prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apropierea cantonului silvic nr. VII, la circa 1 km distanță de marginea nord-estică a satului Oncești). S-au recuperat doar câteva obiecte: o oglindă metalică de tip sarmato-carpic, trei aplice din bronz, trei fragmente dintr-o brățară de argint, o fibulă din bronz de mici dimensiuni, cinci mărgele și mai multe fragmente din bronz și ceramică. Primele informații despre aceste descoperiri au fost date pe 16 mai 1983 de către pădurarul Constantin Samoilă din Tarnița. Prin grija și bunăvoința domnului Gheorghe Prosie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
date anterior se contrazic.” (C.P.P., 88), „... Mai încolo nu prea sunt fântâni, și din partea apei, mi se pare că i-om duce dorul.” (I. Creangă, 204), „Și totuși nemțoaica «cu cap și dinți de cal» crește singură fetița pe care Fibula o naște, păstrând o discreție eroică în jurul întâmplării.” (Șt. Bănulescu) • acuzativ: celelalte prepoziții (locuțiuni prepoziționale): „Străin la vorbă și la port Lucești fără de viață.” (M. Eminescu, I, 171) „Pentru Epicur fericirea era să fii ca pietrele, insensibil la suferință.” (O.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o)- "câine" (cf. gr. κύων, κυνός s.m./ s.f. "câine"); d) părți ale corpului animalelor: cerco-,- cerc "coadă" (cf. gr. κέρκος, -ου s.f. "coadă"); Mitologia greco-latină, instrumentele muzicale (lat. tibia, tympan, trompe, coryne, syrinx, syringos), vestimentația (lat. tunică, chlamis, toga, peplum, fibula, perone, cotile), obiectele de luptă/ arta militară (gr. xipoide, thorax, sternum, manubrium, tactică, strategie, atac, cohortă, staff, nerv) podoabele sunt alte modele preconceptuale care ne-ar permite să punem în evidență fundamentele culturale ale metaforei medicale. Dacă numeroase modele preconceptuale
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de culoare cenușie negriciosă și galben roșcată ( în special de tipsii plate fără gardină) precum și un frgment dintrun vas de grafit și cîteva resturi de vase grecești de import. Tot aici și din aceiași perioadă au mai fost descoperite: o fibulă din sîrmă de bronz, fragmente dintr-o brățară tubulară din fier și două cuțite din fier. Din secolele III-IV e.n. provin căteva resturi de vase lucrate la roată din pastă fină cenușie, iar din perioada prefeudală (sec. V-X) cîteva
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
însă ca amplitudine. Aspecte privind mișcarea articulară a genunchiului, respectiv gradele de mobilitate și determinarea pozițiilor elementelor componente, sunt prezentate în lucrarea [34]. Astfel, mișcarea din articulația genunchiului reprezintă o interacțiune complexă între patru oase: rotula (patela), femurul, tibia și fibula (peroneul). Între aceste elemente pot fi considerate, în mod separat, trei mișcări relative particulare, și anume: mișcarea tibio - femurală; mișcarea patelo - femurală; mișcarea tibio - peronieră. Pentru studiul mișcării relative, în această articulație, unul dintre elemente poate fi considerat fix iar
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
stabilește legea fizică pe baza mărimilor fizice care determină fenomenul considerat analizat. 3.1. Definirea parametrilor de poziție ai modelului propus Anatomic, la picior există două mari articulații: o articulație superioară, formată din extremitățile inferioare ale oaselor gambei (tibia și fibula) și din fața superioară a talusului și o articulație inferioară, formată din talus și calcaneu, așa cum se observă în figura 3.1. Prima dintre aceste articulații permite mișcarea de flexie-extensie a piciorului (numită și flexie dorsală-flexie plantară), iar a doua permite
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
situat în fața (anterior) piciorului dar lateral (spre exterior), respectiv pe capul oaselor metatarsiene IV și V; D reprezintă centrul geometric al capului articular al astragalului, adică centrul geometric al suprafeței articulare dintre astragal și scoaba gambieră (formată de tibie și fibula). În cazul sprijinului anterior al piciorului, pe linia care unește punctele A și B se consideră, în literatura de specialitate [64, 112, 132], că acționează forța de reacțiune cu solul, notată Fz în figura 3.3. Dimensiunile antropometrice ale piciorului
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
și picior folosind ca terminație pe calcaneu tendonul lui Achile; e - reprezintă distanța măsurată pe verticală, dintre centrul geometric al articulație gleznei și punctul proximal de legătură a celor două ligamente laterale (deltoid și calcaneo-fibular) cu gamba, respectiv tibia și fibula; h - reprezintă înălțimea piciorului, măsurată pe verticală între sol și centrul geometric al gleznei; l - reprezintă lungimea totală a gambei (între articulațiile genunchiului și gleznei). Toate lungimile, a, b, c, d, e, h, l descrise anterior au fost determinate prin
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
oferindu-i autorului ocazia de a puncta, o dată în plus, specificul unui timp anume 237. Cititorii puteau astfel călători cu ușurință între familiarul din prezent și cotidianul din trecut, grație unor scurte lămuriri cum ar fi, de exemplu, acelea despre fibule "un fel de ace de siguranță ornamentate, folosite în Antichitate pentru prinderea veșmintelor, nasturii nefiind cunoscuți pe vremea ceea"238. Autorul a avut grijă să se delimiteze de sursele sale, anunțând, de pildă, că va povesti "bizuindu-se" pe imaginile
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Dacii. În total, au fost descoperite 75 de locuințe, dar așezarea a fost mult mai mare. Aici a trăit o comunitate sătească, romanică, creștină, dovadă fiind numeroasele obiecte paleocreștine. Piesa cea mai importantă, unică până acum în România, este o fibula (agrafă) din bronz, care are incizat pe arc un chip uman cu nimb, în fapt un chip de sfânt, pe care noi îl considerăm a fi cel mai vechi portret al lui HRISTOS din nordul Dunării. Rodul cercetărilor de la Davideni
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
ascundă uneori, în izvoarele literare sau în inscripții, cel de carpi"). Prin intermediul cercetărilor arheologice s au pus în evidență în Moldova peste 400 de puncte de vestigii carpice, 50 de necropole de incinerație, cca. 100 de tezaure de argint, apoi fibule carpice filigranate artistic în argint, brățări de bronz și argint, perle de calcedonie și de coral, mărgele de sticlă, coralină, lapis lazuli etc. Al. Obreja, afirmă în Dicționarul geografic al jud. Iași că pe o terasă a Ș acovățului (1
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
prin tuburi ceramice", ceea ce ar putea reprezenta în realitate, cuptoarele unui atelier-bordei semiîngropat de genul celui de la Butnărești, descris de Gh. Bichir în "Cultura carpică". La Frumușica (com. Mădârjac) sau găsit bucăți de zgură metalică; la Rafaila (lângă Negreș ti), fibule de bronz; iar mai spre sud, la Poiana se ajunsese la contrafacerea monedei romane. În legătură cu informațiile incomplete asupra existenței, în pădurea de pe lângă hotarul comunelor Mironeasa și Țibana, a unor "morminte de înhumație" (rămășițe de oameni gigantici) și a unor vase
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de tipul celui de la Butnărești, descris de Gh. Bichir în “Cultura carpică". În afara uneltelor, armelor și podoabelor obiș nuite din metal (aramă, bronz, fier), în centrul zonei cercetate s-au găsit 5 encolpioane din metal la Tibănești, un depozit de fibule de bronz foarte vechi la Rafaila, în punctul numit "Ezer", Încadrat de M. Petrescu Dâmbovița la Hallstatt B1 din sec. X î.e.n. și menționat și de Vasile Pârvan, iar mai spre N, bucățile de zgură metalică de la Frumușica. Se poate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
reparau diverse tipuri de unelte agricole și ustensile casnice. Conviețuirea carpogermanică, bine documentată arheologic pentru sec.III-IV e.n., sa evidențiat prin realizarea unor podoabe de argint de o rară frumusețe, în tehnica filigranului: cercei, pandantivicoșuleț, perle în formă de butoiaș, fibule etc. Aceste adevărate opere de artă demonstrează influența reciprocă a culturilor PRZEWORSK și CARPICĂ, constituindu-se în adevărate embleme pentru cultura materială a carpilor. După Gh. Bichir,ceramica liniară era predominantă În faza cea mai veche a culturii amintite, în
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
bine, mai ales partea superioară a scheletului și îndeosebi craniul. Orientat cu capul NNV 58,5 și picioarele SSE 26,5. A avut ca inventar, în zona gâtului, o mărgică sau o verigă din os, pătrată, un ac de la o fibulă din fier, puternic afectată de rugină și un cuțitaș din fier, fragmentar, descoperit în zona bazinului (Pl. 18/3,4; 30/ 3). După dimensiunile scheletului, putem spune că aparține unui copil. Mormântul nr. 33 (Pl. 18/5). Înhumat. Descoperit la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fost descoperit la adâncimea de 0,35 m. Se afla în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp, orientat cu capul NNV 56 și picioarele SSE 24. Ca inventar s-a descoperit o mărgică - 10361 - pe bazin și un resort de fibulă din fier, fragmentar, pe piept (Pl. 23/8,9; 42/1,2). După mărimea oaselor putem spune că aparține unui copil. Mormântul nr. 84 (Pl. 23/10; 42/4). Înhumat în groapă. Descoperit la adâncimea de 0,34 m. Se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un mormânt de incinerație în groapă, mai ales în zona bazinului. A fost așezat în groapă în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp. După mărimea oaselor putem spune că aparține unui copil. Ca inventar s-a descoperit un fragment de fibulă de fier, foarte ruginit. Mormântul nr. 99 (Pl. 26/9). Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,40 m. Urna este aproape întreagă, lipsește o parte din gât și buză, fiind distrusă de fierul plugului care a retezat-o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tipuri de morminte. Dintre piesele care fac obiectul inventarului mormintelor din această necropolă am deosebit următoarele categorii de materiale: accesorii vestimentare, obiecte de toaletă, obiecte de podoabă, obiecte de uz casnic, ceramică. b2 - Accesorii vestimentare În această categorie am inclus fibulele și cataramele. Din punct de vedere al acestor două categorii de piese vestimentare, trebuie să menționăm faptul că prezența lor în necropola I de la Săbăoani este foarte redusă. În timp ce cataramele lipsesc cu desăvârșire, fibulele sunt extrem de rare și se prezintă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
vestimentare În această categorie am inclus fibulele și cataramele. Din punct de vedere al acestor două categorii de piese vestimentare, trebuie să menționăm faptul că prezența lor în necropola I de la Săbăoani este foarte redusă. În timp ce cataramele lipsesc cu desăvârșire, fibulele sunt extrem de rare și se prezintă doar fragmentar. O bucățică din fier, oarecum diformă, descoperită la M. 60 ar fi putut să aparțină unei catarame. La mormântul nr. 32 s-a descoperit un ac de fibulă, din fier, puternic atacat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cataramele lipsesc cu desăvârșire, fibulele sunt extrem de rare și se prezintă doar fragmentar. O bucățică din fier, oarecum diformă, descoperită la M. 60 ar fi putut să aparțină unei catarame. La mormântul nr. 32 s-a descoperit un ac de fibulă, din fier, puternic atacat de rugină, nu se poate cunoaște cărui tip de fibulă provine. Mormântul nr. 83 avea ca inventar un fragment din resortul unei fibule din fier, cu mai multe spire, care ar putea să aparțină unui tip
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bucățică din fier, oarecum diformă, descoperită la M. 60 ar fi putut să aparțină unei catarame. La mormântul nr. 32 s-a descoperit un ac de fibulă, din fier, puternic atacat de rugină, nu se poate cunoaște cărui tip de fibulă provine. Mormântul nr. 83 avea ca inventar un fragment din resortul unei fibule din fier, cu mai multe spire, care ar putea să aparțină unui tip foarte cunoscut în necropolele din sec. II-III d. Chr. Acest tip de fibulă cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
aparțină unei catarame. La mormântul nr. 32 s-a descoperit un ac de fibulă, din fier, puternic atacat de rugină, nu se poate cunoaște cărui tip de fibulă provine. Mormântul nr. 83 avea ca inventar un fragment din resortul unei fibule din fier, cu mai multe spire, care ar putea să aparțină unui tip foarte cunoscut în necropolele din sec. II-III d. Chr. Acest tip de fibulă cu corpul puternic profilat constituie o continuare a fibulelor cunoscute, în special, în așezările
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de fibulă provine. Mormântul nr. 83 avea ca inventar un fragment din resortul unei fibule din fier, cu mai multe spire, care ar putea să aparțină unui tip foarte cunoscut în necropolele din sec. II-III d. Chr. Acest tip de fibulă cu corpul puternic profilat constituie o continuare a fibulelor cunoscute, în special, în așezările dacice din sec. I î. Chr.-I-II d. Chr. Un fragment de fibulă din fier, din aceeași categorie, a fost descoperit și la mormântul de incinerație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
un fragment din resortul unei fibule din fier, cu mai multe spire, care ar putea să aparțină unui tip foarte cunoscut în necropolele din sec. II-III d. Chr. Acest tip de fibulă cu corpul puternic profilat constituie o continuare a fibulelor cunoscute, în special, în așezările dacice din sec. I î. Chr.-I-II d. Chr. Un fragment de fibulă din fier, din aceeași categorie, a fost descoperit și la mormântul de incinerație nr. 98. Asemenea fibule sunt prezente în majoritatea necropolelor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]