9,472 matches
-
pur și simplu, unul pașnic, al dialogului. Să găsim " la capătul unor căutări reale, refugiul armoniei, al faptelor și gesturilor asumate. De cele mai multe ori, însă, din teamă sau dintr-o comoditate bine instalată, ne îndepărtăm de realitate și călătorim în ficțiuni. Cei cu șansă, însă, alcătuiesc lumi halucinante care ne dau, celorlalți, de fapt, nu doar iluzia vieții, ci și bucuria trăirii ei. Foarte rar ne gîndim la ce se întîmplă cu creatorii dincolo de creație. Cum arată himerele, neliniștile, zbuciumHoria Gârbeaul
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
ideea că pînă la urmă dreptatea va triumfa, la fel ca ideea că adevărul va ieși în final la iveală precum untdelemnul deasupra apei, aceste idei sînt prejudecăți vitale fără de care integritatea noastră psihică ar fi amenințată cu desființarea. Fără ficțiunea dreptății, ne-am pierde cu toții mințile. Și pentru că nu poate face dreptate în lume, justiția oricărei societăți se mulțumește cu rolul de a păstra ordinea ei. Justiția este principala sursă de ordine și disciplină în interiorul unei comunități, iar un echilibru
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
l-au putut trece nici formații mult mai puternice. Nu trebuie însă uitat nici motivul de adîncime. Biografia Partidului Liber-Schimbist se consumă la granița dintre existențial și estetic, tinzînd să o estompeze pînă la disoluție. O realitate a descins din ficțiune, dar a conservat integral nostalgia originii sale. în asemenea condiții, o posibilitate mereu deschisă, sinonimă în definitiv cu fatalitatea genetică, este parcurgerea drumului invers, adică întoarcerea rîului la izvor. Istoria Partidului Liber-Schimbist este o amplă notă de subsol la o
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
asemenea unui cor antic dirijat de boemul dascăl Pe măsură ce creta se isprăvea bunii mei colegi îmi puneau în palmă iscusita unealtă de scris adusă de nu se știe unde și ca-n transă posedat de o frenetică energie ajunserăm cu ficțiunea arborescentă pe scări și treptat le coborârăm umplând peretele oblic cu un graffiti de noi semne și inscripții revelatoare smulse din bănuțul unui ou ancestral îngropat în măruntaiele unui biet elev corigent la mate Praful de cretă mânjind unicul costum
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
din partea dreaptă, ape în clocot de trei ori se sorb și se revarsă într-o învăpăiată mistuire. Cu zgomot armura se deșiră și, între închipuire și străina din preajmă, răsună glasul celui cu brațe și arme destule, hrănit din optimismul ficțiunii viitoare. Mă încredințez scepticismului: nici vedere, doar ochi; nici cuvânt, doar limbă; nici auzire, doar ureche; nici transparență, doar gândire - încolăcirea pe stâncă cine ar putea s-o curme când șarpele nu e!? un gest în absență sprijin cui e
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
jucam cu păpușile și erau fericite unde să fi dispărut acel spirit ludic cu mâinile lui virile trăgând pe sfoară absențe altfel de neclintit ca iubirea pentru cea căreia aș putea să-i potrivesc infailibil dezlegările după chipul și asemănarea ficțiunilor tale gonflabile și-apoi să mă supăr și să o arunc lângă celelalte jucării privind-o cu ciudă cum se înțeapă în fus și redevine ea înseși încă și mai desăvârșită sau mici plăceri plimbările deșirate din gesturi domoale prăbușite
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
pacient al terorii și suferinței. Există în noua carte o dispunere în timp, dar și o sistematizare a actelor și evaluării lor morale. Tematizarea lor particulară produce interes. Ea există aici, într-un roman, fie el aflat la frontiera dintre ficțiune și nonficțiune. Iată, deci, tema scriitorului, a morții nu doar limitată din punct de vedere etnic, dar extinsă în perspectivă umană. Vom vedea cât de polemică ajunge această temă, într-o istorie deopotrivă neînțeleasă și a neînțelegerii: Ť"Așadar, vrei
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
din această carte -, "Noi simțeam că limba poate să fie un leac." D. Schlesak readună totul în cartea sa de o extremă densitate, de la documentul istoric la cel folcloric, atestat, trecând prin acela oral, și propune un text mediind între ficțiune și nonficțiune. Obține, într-un sens mai direct autenticist (estetic, în sensul lui Gide, dar și estetic, în sensul lui V. Havel), un dosar de existențe. Sau de inexistențe? Mărturiile, scrise, înregistrate sonor, transcrise din memorie, apar la limita dintre
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
copilărie, text capabil să provoace traume celor slabi de înger - pp. 189-192). Citind o astfel de „amintire” prima întrebare pe care ți-o poți pune în calitate de cititor este aceea dacă ai în față o confesiune sinceră sau un produs de ficțiune, ambalat în haina autenticității, pentru ca șocul să fie total? Problema sincerității în scrisul Angelei Marinescu îmbracă două aspecte. Pe de o parte, la nivelul expresiei, scriitoarea obișnuiește să îngroașe liniile, implică ceea ce s-ar putea numi adoptarea unei atitudini. Pe
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
sunt folosite dezinvolt și cu precizie. La sfârșitul unei scurte monografii a lui Waldir Pereira, celebrul Didi, fotbalist brazilian din anii ’50, jurnalistul recunoaște că nu l-a văzut niciodată jucând. Unde se termină datele reale și unde începe, așadar, ficțiunea? Traian Ungureanu are umor, este un bun portretist și, în general, se vede că știe literatură de la care împrumută orice artificiu pentru un surplus de expresivitate. O avertizare apare încă din manifest: „Aparenta mitocănie plină de vacarm a fotbalului reproduce
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
de aprobări, parafe și intrări peste rând la Los Jefes (provincia Tucuman are 90.000 de funcționari de stat la o forță de muncă de 400.000 de oameni).” (p.285) Aceste texte despre fotbal ca o perfectă desfășurare a ficțiunii în real sunt și niște foarte izbutite bucăți de proză. (2) Ce personaje extraordinare pot fi bețivul genial George Best, ratatul-sensibil-plin-de-talent Paul Gascoigne, puștiul înfometat Rivaldo sau Nikolai Starostin, un fotbalist rus din anii ’30, pe lângă care destinul lui Ivan
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
romanele lui Dan Stanca ar putea fi motorul unor ample dezbateri în societatea românească. Înrudit în privința modului în care percepe realitatea prezentului cu Horia-Roman Patapievici (cel din Omul recent) și cu Cristian Bădiliță, Dan Stanca pune în discuție în toate ficțiunile sale îndepărtarea omului contemporan de valorile spiritului și, în mod concret, de textele fundamentale ale ortodoxiei. Practicile ortodoxe comune (crucile făcute cu abnegație de călătorii vreunui tramvai ajuns în dreptul cîte unei biserici; celebrările mai mult sau mai puțin formale ale
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
romanelor sale, ideile care nu sînt cu nimic mai prejos decît cele din atît de mediatizatul și controversatul eseu al lui H.-R Patapievici, Omul recent. Explicația ține în bună măsură de modul în care sînt elaborate aceste opere de ficțiune. Pe de o parte, romanele lui Dan Stanca sînt niște texte „pour les connaisseurs”. Pentru a fi înțelese ele presupun din partea cititorului un anumit nivel minimal de inițiere și parcurgerea, în prealabil a unei bibliografii din care nu pot lipsi
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
ei apare Daniel, Mitropolitul Moldovei, în ipostaze nu dintre cele mai convenabile). De acea, ea merită citită în primul rînd pentru latura ei eseistică, pentru ideile explicite sau implicite pe care le înaintează, și apoi doar ca un produs de ficțiune. Este o carte plină de întrebări la adresa lumii contemporane și acesta este lucrul cel mai important. Nu pot încheia aceste considerații fără a menționa contraperformanța editurii clujene Dacia care, ca și în cazul volumului meu de eseuri, Platon pe Internet
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
Muguraș Constantinescu Caldă încă, apărută în ianuarie 2004 la editura pariziană Seuil, ultima carte a lui Gérard Genette, Metalepsa - de la figură la ficțiune, este în întregime dedicată unei figuri - a transgresiunii, a intruziunii, a întreruperii și chiar a infracțiunii și delictului. După cum știm, această figură cunoscută, apropiată de metonimie și de hipotitoză de către retorica tradițională, se bucurase de cîteva pagini în Discursul povestirii
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
de metonimie și de hipotitoză de către retorica tradițională, se bucurase de cîteva pagini în Discursul povestirii și apoi în Noul discurs al povestirii, dar acum ea este văzută și reînviată într-o perspectivă nouă care reevaluează raportul între figură și ficțiune și găsește în figurile adevărate, autentice (precum metafora, metonimia, hiperbola, litota, antifraza) un embrion, o schiță de ficțiune și, viceversa, în ficțiune un mod lărgit al figurii. Ca practică de limbaj, metalepsa, acest adevărat scandal al trecerii dintr-un univers
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
în Noul discurs al povestirii, dar acum ea este văzută și reînviată într-o perspectivă nouă care reevaluează raportul între figură și ficțiune și găsește în figurile adevărate, autentice (precum metafora, metonimia, hiperbola, litota, antifraza) un embrion, o schiță de ficțiune și, viceversa, în ficțiune un mod lărgit al figurii. Ca practică de limbaj, metalepsa, acest adevărat scandal al trecerii dintr-un univers în altul, al amestecului de planuri, va fi considerată „succesiv și cumulativ” din punctul de vedere al studiului
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
povestirii, dar acum ea este văzută și reînviată într-o perspectivă nouă care reevaluează raportul între figură și ficțiune și găsește în figurile adevărate, autentice (precum metafora, metonimia, hiperbola, litota, antifraza) un embrion, o schiță de ficțiune și, viceversa, în ficțiune un mod lărgit al figurii. Ca practică de limbaj, metalepsa, acest adevărat scandal al trecerii dintr-un univers în altul, al amestecului de planuri, va fi considerată „succesiv și cumulativ” din punctul de vedere al studiului figurilor, al analizei povestirii
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
al figurii. Ca practică de limbaj, metalepsa, acest adevărat scandal al trecerii dintr-un univers în altul, al amestecului de planuri, va fi considerată „succesiv și cumulativ” din punctul de vedere al studiului figurilor, al analizei povestirii și al teoriei ficțiunii. Așa cum observasem deja în ultimele volume de Figuri (IV și V), reprezentarea este considerată și ea în mod lărgit de către poeticianul-estetician, făcînd loc, alături de reprezentarea literară celei cinematografice, dramatice, picturale, fotografice, de televiziune sau de alt fel. Dacă „metalepsa de
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
ea în mod lărgit de către poeticianul-estetician, făcînd loc, alături de reprezentarea literară celei cinematografice, dramatice, picturale, fotografice, de televiziune sau de alt fel. Dacă „metalepsa de autor” tradițională, dădea autorului o putere, asemănătoare cu cea a eroului, de a intra în ficțiunea pe care doar o povestea, o relata, prin formulări de genul „Racine o omoară pe Fedra în actul V”, „Hugo o salvează pe Cosette în volumul I”, în naratologia modernă și, în cazul de față, „genettiană”, metalepsa asumă toate practicile
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
o relata, prin formulări de genul „Racine o omoară pe Fedra în actul V”, „Hugo o salvează pe Cosette în volumul I”, în naratologia modernă și, în cazul de față, „genettiană”, metalepsa asumă toate practicile transgresive prin care povestirea de ficțiune poate să treacă propriile ei praguri, interne și externe: între actul narativ și povestirea pe care el o produce, între acestea și povestirile secundare pe care ea le înglobează și așa mai departe. Cu o plăcere și ingeniozitate parcă mai
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
prefăcătoria, cu jocul de roluri, atribuindu-i și o anumită încărcătură ludică. De altfel, frecvența termenului ludic în volum exprimă, și în acest fel statistic, interesul crescînd pentru ludic și ludicitate, care știm dintr-un interviu, constituie o formă de ficțiune și creativitate pentru Gérard Genette. Numită de autorul însuși, «plimbare», «foc de artificii» sau «labirint» prin ținutul metalepsei, ultima lucrare a lui Genette este un strălucit exemplu de carte incitantă, plăcută despre o figură interesantă, captivantă. Deși explorează cele mai
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
arunc/ pe lac e străbătută de un pește./ Pește cu goana scurtă/ - atît de leneș și de grabnic încheiate/ zvîcniri, că nu ies niciodată/ din laturile umbrei mele.” (Febră). Pulverizate, înfățișările vieții se risipesc, se adîncesc în neființa trecutului devenit ficțiune metaforizantă: „Absență a timpului pe un țărm de fluviu oprit./ Și praful tot crește se spulberă/ cenușă a vieții purtată cîndva de puternica undă./ Ne scufundăm în uitare/ și lacrimi de pulbere curg/ din foștii noștri ochi pe fostele chipuri
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
cunoașterii e pretutindeni”. Ultimul text al volumului, inedit, este un reportaj din Transnistria, o relatare impresionantă care surprinde nud o realitate cu atributele senzaționale ale unei scrieri perfect absurde. Textul este, de altfel, intitulat Postfață sau despre distanța iluzorie dintre ficțiune și realitate. Povestirile sunt în mare parte, așa cum s-a spus deja, antologabile. Remarc și eu, extrem de selectiv, De-a întunericul, Cinci, cinci și jumătate sau Ca de fiecare dată. Deși par scrise alb, direct, la prima mână, de fapt
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
ediția din acest an, a 39-a, prin documentarele sale. De fapt, a spune că Elveția are, de ani buni, un cinema documentar de calitate este un loc comun, unele documentare aducând în săli mai multi spectatori decât filmele de ficțiune. Astfel, în 2002, documentarul “Mani Matter” de Frederich Kappler a surclasat ca numar de bilete vândute (131.525) filme de mare spectacol și cu subiecte foarte atractive ca “Beresina” (119.637) sau “Heidi” (82.241). De aici și tema uneia
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]