369 matches
-
moșu’ lui Tinu lui Sabău când a fost acasă de Paști și s-a băgat la Sabău În casă că doar casele lor Îs lipite și la cine să se fi dus că n-avea pe nimeni În sat. „Mă, ficior!” Și parcă se trezește, dar nu se trezește, ci numai Întoarce capul și-l vede pe omul ăla care a stat cu el În groapă patru zile și patru nopți și-l aude spunându-i: „Dacă Îs tatăl tău? Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Înghețat, În timp ce convoiul de prizonieri se Îndepărtează spre barăcile lagărului, pierdute În ceață și-n albul zăpezii. „Are tifos! Are tifos! Are tifos!” strigă cu glas pițigăiat un băiat pirpiriu cu privirea sticloasă ascunsă după ochelarii mici și rotunzi. „Mă, ficior! Mă, ficior! Mă, ficior! Uiuiu, uiuiu, uiuiu, bum-bum-bum! Mă, ficior de la Bihor cu cuțâtu la chicior!” Și roata se Învârte și joacă lumea la nunta lui Bitancu. Bitancu Îi om frumos și puternic, nevasta lui e și ea femeie frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
convoiul de prizonieri se Îndepărtează spre barăcile lagărului, pierdute În ceață și-n albul zăpezii. „Are tifos! Are tifos! Are tifos!” strigă cu glas pițigăiat un băiat pirpiriu cu privirea sticloasă ascunsă după ochelarii mici și rotunzi. „Mă, ficior! Mă, ficior! Mă, ficior! Uiuiu, uiuiu, uiuiu, bum-bum-bum! Mă, ficior de la Bihor cu cuțâtu la chicior!” Și roata se Învârte și joacă lumea la nunta lui Bitancu. Bitancu Îi om frumos și puternic, nevasta lui e și ea femeie frumoasă și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
prizonieri se Îndepărtează spre barăcile lagărului, pierdute În ceață și-n albul zăpezii. „Are tifos! Are tifos! Are tifos!” strigă cu glas pițigăiat un băiat pirpiriu cu privirea sticloasă ascunsă după ochelarii mici și rotunzi. „Mă, ficior! Mă, ficior! Mă, ficior! Uiuiu, uiuiu, uiuiu, bum-bum-bum! Mă, ficior de la Bihor cu cuțâtu la chicior!” Și roata se Învârte și joacă lumea la nunta lui Bitancu. Bitancu Îi om frumos și puternic, nevasta lui e și ea femeie frumoasă și-o dușmănesc feciorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pierdute În ceață și-n albul zăpezii. „Are tifos! Are tifos! Are tifos!” strigă cu glas pițigăiat un băiat pirpiriu cu privirea sticloasă ascunsă după ochelarii mici și rotunzi. „Mă, ficior! Mă, ficior! Mă, ficior! Uiuiu, uiuiu, uiuiu, bum-bum-bum! Mă, ficior de la Bihor cu cuțâtu la chicior!” Și roata se Învârte și joacă lumea la nunta lui Bitancu. Bitancu Îi om frumos și puternic, nevasta lui e și ea femeie frumoasă și-o dușmănesc feciorii pe trei sate că s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pă mine nu mă Îmbrobodesc cu una, cu două și-arunc și io Întrebarea dacă alde ăștia, pentru care n-au ajuns ăi doi hamali dân otel, or fi pă bune granguri pă cai mari sau numai niște prăpădiți dă ficiori dă imigranți, care s-a umplutără la buzunar. În via Domnului ie dă toate. O tărășenie care să pare ca toate alelante mi-a dat coraj. Pă când stăteam În salonu dă sofragerie, spate În spate cu masa mea Înveterată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pentru această atmosferă morală lejeră. Iar infidelitatea conjugală generează un Întreg folclor, extrem de savuros, care Îi atestă frecvența și Încearcă să o legitimeze din punct de vedere moral. Femeia destăinuie fără reținere că De frica bărbatului Rupsăi furca patului Cu ficiorii satului și chiar Își justifică atitudinea: Nevasta care-i nevastă Slobodă-i să se iubească Și cu unu’ și cu altu’ Dacă i urât bărbatul. Dar cum se Împacă o atare frivolitate cu rigorile moralei creștine? Uneori, țăranul ardelean rezolvă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o virulență a sentimentelor și a expresiei care șterge complet din memoria colectivă amintirea vechii fascinații iosefine: Împărate, Împărate, Ardă-ți casa jumătate Și scaunul de la spate! Împărat cu ochii verzi, Nu te bate-n patru părți Că-mi omori ficiorii tăți! Iar mama lui Apostol Bologa, din romanul Pădurea spânzuraților al lui Liviu Rebreanu XE "Rebreanu" , dă glas acelorași sentimente de inaderență față de ideea apărării monarhiei dualiste, resimțită acum ca o cauză străină, din perspectiva ideologiei naționaliste: Să-ți primejduiești
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unui boier care, În drum spre târg, Înnoptează Într-o casă, se culcă pe o prispă și aude un Înger prorocind: În ceasul acesta se naște aice un copil; de va fi fată, va fi o rea; de va fi ficior, are s-o ieaie pe fata cea de suflet a boierului istuia și are să-i mănânce toată averea. În nădejdea că băiatul va fi norocit la boier, părinții Își vând copilul boierului. Acesta vrea să-l piardă În omăt (era noapte
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că Înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește În sat Întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile luate de părinți, până la urmă s-a Înecat. Femeile cred Însă că ursitoarele ursesc și acum. Dar nu mai aude nimeni. Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
armaș mare, pre Purece. Și dintru acel Pureci aprodul s-au tras neamul Movileștilor, de au agiunsu de au fost și domni dintru acel neam. Dar și aprodzii atunce nu era din oameni proști, cum sunt acum, ce era tot ficiori de boieri. Și portul lor: era îmbrăcați cu șarvanele, cu cabanițe. Așè trebuie și acum să să afle slugi, să slujească stăpânului, și stăpânul să miluiască pre slugă așè. 1. Transcrie patru arhaisme ilustrative din fragment. 2. Localizează și datează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
unui boier care, în drum spre târg, înnoptează într-o casă, se culcă pe o prispă și aude un înger prorocind: În ceasul acesta se naște aice un copil; de va fi fată, va fi o rea; de va fi ficior, are s-o ieaie pe fata cea de suflet a boierului istuia și are să-i mănânce toată averea." În nădejdea că băiatul "va fi norocit" la boier, părinții își vând copilul boierului. Acesta vrea să-l piardă în omăt ("era noapte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește în sat întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile luate de părinți, până la urmă s-a înecat. Femeile cred însă că ursitoarele ursesc și-acum. Dar nu mai aude nimeni. Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
soarele iarba udă, coasa pe umăr, Aluniș-Mureș ideogramă, moțul porumbului semnul ei în preistoria scris-vorbirii, istoria cercul prezent, halta Rușii-Munți șerpar pe țiganul tocmit la coasă, șomoiog de iarbă udă, dă ascuțișul pe gresie, din tovarăș spinarea voinicească, mi-i ficior! Ora 10,05, în personalul Deda Gheorghieni, în gara Deda, orice întoarcere cade potențialul distructiv echivalent ei, n-avem nici o șansă, greșiți genetic prin determinare, spunerea la rînd, troița ideogramă bisericii-șase-turle-ștei-în-luncă-Deda-Bistra, km 224 crîng, halta Androneasa înfruntarea cu mine muntele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
acești bani eu am luat de i-am comândat (făcut praznic) și am plătit datorii când au murit de ciumă în târg în Iași, că i-am fost nepoată dreaptă, de soră, mătușe-mea Florei. Si ea s-au topit cu ficiori cu tot.” - Ai dreptate, mărite Spirit. Uite cum, dintr-un zapis de vânzare, aflăm că pe la 1676 la Iași a bântuit ciuma. - Poate pentru că la Iași viile se întâlneau la tot pasul, multe dintre ele rămâneau nelucrate, sălbăticindu-se. Așa
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
este la Galata, lângă târgul Iașilor,...care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim cu un sat ce se cheamă Hiaciul (Heciu), în ținutul Sorocii.” - Să-ți lămuresc cine-i acest „vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul ce bătrân.” Acesta este Isac Balica, despre care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim cu un sat ce se cheamă Hiaciul (Heciu), în ținutul Sorocii.” - Să-ți lămuresc cine-i acest „vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul ce bătrân.” Acesta este Isac Balica, despre care vorbește Grigorie Ghica voievod la 1 mai 1738 (7246), când a pus mănăstirea Sfânta Vineri sub ascultarea mănăstirii Frumoasa: „Asemine dar și domnie me, luând aminte și prevind între ochii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sărmanii țigani care se ascundeau pe unde puteau. - Asta-i drept. A apărut și o înțelegere de împărțire a țiganilor robi între mănăstirea Aron Vodă, ca cea din 12 martie 1740 (7248). Asta s-a făcut în urma unei „giudecăți”: „Ion, ficiorul lui Grigoraș comis, dat-am scrisoare me la mâna svinții sale părintelui Agapie, egumenul de Aron Vodă, pentru șesă țigani ce-am avut de împărțală cu svințiia sa anume...ficiorii lui Cucocoț țiganul mănăstirii lui Aron Vodă, ce-s făcuți
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1740 (7248). Asta s-a făcut în urma unei „giudecăți”: „Ion, ficiorul lui Grigoraș comis, dat-am scrisoare me la mâna svinții sale părintelui Agapie, egumenul de Aron Vodă, pentru șesă țigani ce-am avut de împărțală cu svințiia sa anume...ficiorii lui Cucocoț țiganul mănăstirii lui Aron Vodă, ce-s făcuți dipreună cu Măricuța, țiganca noastră, precum am avut giudecată înaintea cinstitului dumisali hatmanului Costachi.” Domnul și slujbașii săi nu prea aveau răgaz cu judecarea pricinilor dintre mănăstiri. Cuvioșiile lor găseau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui Stefan zugravul din Iași, vinde mănăstirii Aron Vodă o casă cu loc din mahalaua Curelarilor, lângă Scoala jdovească. - Până aici, cumpărăturile mănăstirii au fost modeste. Înainte de 1 sept. 1705 (7214) Ioanichie, egumenul mănăstirii Aron Vodă, cumpără de la Constantin postelnic „ficiorul Aldii postelicul” o bucată de loc de la Prisăci numită Valea și Rediul Aldii. Acest loc nu era te miri ce. Era o moșie adevărată. - Nici o vie cu pomet nu-i un lucru de nebăgat în seamă, mărite Spirit. - Da’ ce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Moldovei, închinată de ctitor la Muntele Athos, devine stavropighie patriarhală, urmând a trimite câte cinci ocale de ceară pe an la Patriarhia din Tarigrad. Si mai spune arhiepiscopul Methodie: „Deci fiindcă și precinstitul...vameș al domniei Moldaviei chir Panos (gon) ficiorul lui Saul...au avut râvnă dumnezeească și au zidit o svântă mănăstire dintru a sa cheltuială la starea locului, ce să numește Clatea, care este aproape de Ieși.” - Cu îngăduința ta, mărite Spirit, eu aș spune că mănăstirea Clatea era deja
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ținutul Iașilor, iar dacă vă face bisericuțe să o închine la Ierusalim.” - Eu zic să ne întoarcem, mărite Spirit, la zapisul din 18 ian.1658 (7166), care spune: „Adică eu, Irina, fata Neagului a sulițașului, și cu soru-mea Drăgana, și ficiorii mei, cu nepoții Neagului sulițașul...scriem și mărturisim...cum noi...am datu sfintii mănăstiri ce se cheamă la Dealul Mare, în Codrul Iașilor...am dat o moșie, o prisacă cu pomeți, cu eleșteu cu tot.” - Cum se vede treaba, avea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță, găzdiță, gazdă ca pe tine N-am găsit pe nime să ne țîie ghine : C-un blid de pâsat, tu ne-ai săturat, C-o oală de poame, la ficiori li-i foame. Tortu ce l-am tors, fie-ți de folos, Să umbli pe munte cu mâneci bătute, Să umbli-n ospețe cu poalele crețe. Găzdiță, găzdiță,ieși până-n portiță Și te uită-n sus, că luna s-o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să vezi, c-o apărut o fătuță, numai cu o cîrpă pe șolduri, încolo goală cum o fătat-o mumă-sa, și minteni o-nceput să țopăie, când încolo, când încoace. Și numai ce-o apărut din cealaltă parte un ficior, cu cioareci subțiri strânși pe el de mai că i se vedeau bucile, și numai ce-o prinse pe fătuță și începu s-o smotocească, și s-o arunce în sus ca pe o pernă și ea-i cădea oblu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
11) c. (Și ieși Antioh din scaun și șezu Alexandru în scaun, și să <să>rută cu Potolomei și cu Filon și cu Antioh și cu toți craii și domnii. Și lă păru bine de Alexandru, că pesti mult. Și ficiorii Cleofilei văzură și să spământară și ziseră:) "Tuai fost Alexandru-Împărat?" (El zise: "Eu") (A.1620: 56v) La fel ca și în cazul celorlalte tipuri de focus discutate mai sus, există o tendință către complementaritate între ocuparea poziției de focus de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]