1,068 matches
-
mi-a făcut-o domnul Ciprian Necula, doctor în antropologie romă, de origine țigan fierar, care la ziua romilor anul acesta, mi-a zis că doar țiganii nevorbitori de români sunt fierari/covaci, nu și romii vorbitori. Eu fiind rom fierar, am contra-argumentat opinia lui Necula aducând ca dovadă denumirile uneltelor de fierărie rome, unelte care sunt în limba hindi la romii metalurgiști. Uneltele de fierărie rome fiind hinduse în limba români, urmează că romii au venit cu meseria fierăriei din
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
limba hindi la romii metalurgiști. Uneltele de fierărie rome fiind hinduse în limba români, urmează că romii au venit cu meseria fierăriei din India. Țiganii de vatra din descrierea culeasa de Zâne din surse populare românești, se pare că sunt fierarii cărora Alexandru cel Bun (6) le-a dat dreptul de a se folosi liber de apă și foc precum și de a face foc pentru fierărie. Să fie gavaonii covaci aceeași etnie care a primit de la Alexandru cel Bun (domn între
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
este cazul Gavaonilor de care nu s-a auzit nimic în timpurile moderne, doar documentele medievale fiind martori tăcuți ai existenței lor că sclavi în Țările Române. Fragment din viitoarea mea carte, Rom sau Țigan. Autor: Cîrpaci Marian Nuțu, țigan fierar în românește, si rom de 2500 de ani din India. Contact: naayram@gmail. Facebook ID: Baro Rom (Ulise). Bibliografie 1-Paul of Aleppo, The travels of Macarius : Patriarch of Antioch, vol. I, London : Printed for the Oriental Translation Fund of Great-Britain
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
cei care-i lucrau pământurile, clăcașii rumâni și robii țigani, pe care îi determina să ia decizii disperate de a fugi de pe moșiile sale. Intriga romanului începe tocmai dintr-o „poftă” a postelnicului de a nu permite unui tânăr țigan, fierarul Floricel, rob de pe o moșie a sa, să se însoare cu Zambilica, o tânără roabă țigancă.„Pohta” postelnicului era să dăruiască nașului său, bătrânul ban Ilie Grădișteanu, pe frumoasa roabă, care iubea pe Floricel. Intervenția brutală a postelnicului în viața
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
khure charen zeleni char Iar după șatre dezlegați Thai pala'l katune pîtărde Șed urșii bine învățați, Beshen le richine mishto sikiarde, Gâlcevi și vorbe, si strigare, Halimata thai alava, thai chingaripe Amestecate cu cantare, Giliaimasa hamisarde, Și sunetul de fierarii Thai o bashimos le sastrimatengo Asurdă locul în câmpii, Kashukiaren o than 'maliorende, De drum ei iarăși fac gătire. Dromeskă von pale khonjiaren-pe. Dar s-a trecut în vetre focul, Muli e yag ande pesko than Toți s-au culcat
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
cea voioasa, Le chorîmasa o asano, Și mâine dez-de-mânecate Thai theara bokhalimasa Într-o căruță amândoi Soldui ande'k hurdoneste Ne vom porni noi mai departe. Jeasa-amengă feder dureste. Vrun meșteșug trebui să știi; Kha'k bukiori mangliol te jeanes Fierar bun, sau scripcar să fii, Lashio sastriari, vă kemanari te a"s, Sau poartă ursul tu prin sate. Va' phirav tu le rishes anda'l gava. Alecu O Alecu Prea bine. Zurales mishto. Zamfira E Zamfira Vom petrece noi Guliarasa-ame
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
cel de al treilea copil al lui Moș Constantin. Era înclinat mai mult spre meserie. Nu-i plăcea nici oieritul și nici agricultura. Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să învețe meseria de fierar. Era mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga, unde trăiau vreo trei mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare ca mai toate preotesele. Toți copii lui moș Constantin și ai Floarei i-au fost elevi. Ce-i
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
că dacă nu ar avea pielea, i s-ar împrăștia oasele pe jos, după cât era de străvezie, însă pricepută la asistarea nașterilor. Adusese pe lume în viața sa o droaie de copii atât în sat, cât și prin cătunele învecinate. Fierarul a încălzit niște apă pe jarul de la forjă, într-o doniță din tablă făcută de el și punându-i bătrânei la îndemână cele necesare nașterii pruncului, plecă să-și facă de lucru în atelier, lăsându-le în grija lui Dumnezeu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
nicovală, de săreau scântei în tot atelierul, modelându-și cu iscusință potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria de fierar - rotar și potcovar, cum și părintele lui o primise de la tătâne-său, care și-a adus sculele fierăriei peste munți, tocmai din Ardeal, din zona Bistriței Năsăud cu mare sacrificiu, când s-au refugiat înaintea anului o mie opt sute, din fața
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
bărbat tânăr, doar ce împlinise douăzeci și opt de ani, frumos la chip, cu ochii albaștri ca zorile înseninate de vară, cu o mustăcioară neagră ca pana corbului și niște zulufi ondulați de ziceai că este vreun arhanghel coborât pe pământ, nicidecum fierarul satului. În ținuta sa semeață, deținea trăsăturile dârze ale ardeleanului, care nu se lasă învins în fața greutăților, chiar dacă era născut între munții Neamțului, la poalele muntelui Ursoaica. Era priceput la multe îndeletniciri, săritor și oricând gata să-l ajute pe
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria de fierar și avea de lucru mai tot timpul, fiind singurul meseriaș din zonă. La el veneau toți țăranii din satele megieșe, care aveau nevoie de o lucrare de fierărie, de potcovitul cailor sau boilor, ori să-l tocmească să le ridice
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
ghi el ca bărbat? - Of! Măi tatâ, în ci situațâi mă pui șâ matali! Șchii ghini câ nu pot sâ-țâ răspund imeghiat cu el di fațâ. Darâ, dacâ mă uit mai ghinișor, spuse ea încet să nu o audă și fierarul, pari un tânâr plăcut, ari o meserie ghin care poate sâ-și întrețânâ familia, dar di aici șâ pânâ la mărichiș eschi cali lungâ. - Ei, lasâ fata tachi, vorghim noi șâ cu mă-ta șâ poachi mai scurtăm calea aiasta, cât
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
la stomac, cum spune moldoveanul, știind că-i promisese lui Gheorghiță că-l așteaptă să vină în toamnă s-o ceară de la părinți de nevastă. Vasile plăti cât îi ceru Gligor pentru potcovire și plecă în drumul său spre casă. Fierarului îi venea să râdă de năzbâtia cu însurătoarea. Ce-i veni să-i zâcă bătrânului ca să i-o dea pe fată de nevastă? La început o făcuse doar s-o necăjească pe copila care părea nepăsătoare, cum stătea rezemată de
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Dezamăgirea i se putea citi pe față, chiar dacă lumina din fierărie nu era cea mai bună. Doar jarul din vatra forjei mai arunca din când în când steluțe de aur, peste sculele frumos orânduite pe marginile cuptorului, luminându-i fața fierarului, plină de funingine și transpirație. - Da, o copchilâ durdulii șâ roșâi în obrăjori ghi sănătoasâ chi îi. O adevăratâ moldoveancâ ghi la munchi. Lasâ câ șâ fechili sânt buni la casa omulu', nu numa băiețâ, încercă bătrâna moașă să-l
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
tensiune Electrician sisteme fotovoltaice 71. Electrician echipamente pentru foraj extracție Electrician exploatare joasă tensiune Electrician exploatări miniere 72. Electrician de întreținere și reparații aparatură electrocasnică Confecționer produse electrotehnice 73. Constructor structuri monolite Fierar betonist, montator prefabricate Dulgher, tâmplar, parchetar 74. Fierar betonist, montator prefabricate Constructor structuri monolite 75. Zidar-pietrar-tencuitor Mozaicar montator placaje Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar 76. Dulgher, tâmplar, parchetar Constructor structuri monolite 77. Mozaicar montator placaje Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar Zidar-pietrar-tencuitor 78. Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar Mozaicar montator placaje Zidar-pietrar-tencuitor
ORDIN nr. 3.073 din 16 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278331]
-
Corniță Și l-oi lua la mine-acasă. Ce-or mai zburda Lupișorii Când cu el or să se joace! Și ce cald o să le fie, Când am să li-l fac cojoace!” Cu aceste vorbe-n gând, A alergat la fierar Limba de și-a ascuțit Și-a venit la ușă iar: -Fie Lupu-afurisit Și tot neamul lui lihnit. -Nu! Nu ești tu mămuca! Ai o voce cam ciudată! Arată-mi botina albă Ce mămuca mea o poartă! Prins cu cioara
LUPUL, CAPRA ȘI IEDUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377575_a_378904]
-
ghi el ca bărbat? - Of! Măi tatâ, în ci situațâi mă pui șâ matali! Șchii ghini câ nu pot sâ-țâ răspund imeghiat cu el di fațâ. Darâ, dacâ mă uit mai ghinișor, spuse ea încet să nu o audă și fierarul, pari un tânâr plăcut, ari o meserie ghin care poate sâ-și întrețânâ familia, dar di aici șâ pânâ la mărichiș eschi cali lungâ. - Ei, lasâ fata tachi, vorghim noi șâ cu mă-ta șâ poachi mai scurtăm calea aiasta, cât
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
la stomac, cum spune moldoveanul, știind că-i promisese lui Gheorghiță că-l așteaptă să vină în toamnă s-o ceară de la părinți de nevastă. Vasile plăti cât îi ceru Gligor pentru potcovire și plecă în drumul său spre casă. Fierarului îi venea să râdă de năzbâtia cu însurătoarea. Ce-i veni să-i zâcă bătrânului ca să i-o dea pe fată de nevastă? La început o făcuse doar s-o necăjească pe copila care părea nepăsătoare, cum stătea rezemată de
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
poruncă: - Ia în șa de te aruncă Și te du-n sălbăticie Sus, pe Bistrița-Aurie, Urci în munți până zărești Casele din Ciocănești. Nu îți spun mai mult, că știi, Și de-acolo să nu-mi vii Pân’ ce meșterii fierari, Renumiții ciocănari, Nu mi-or face o săgeată Cum n-au meșterit vreodată. Să-i spui meșterului faur Vârful să i-l moaie-n aur, Aurul însă să fie Scos din Bistrița-Aurie. Du-te-acum! În drumul tău Să te-ajute Dumnezeu
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
ÎI Angela Dina din București cu proza “Lingură, cană și săcăteul”, Premiul III Elenă Buică din Canada cu eseul “Literatura azi”, Mențiune Mădălina Bărbulescu din Oteșani, Vâlcea, cu proza “Iselin” și tot Mențiune Emanuel Enache din Răducăneni, Iași, cu proza “Fierarul năzdravan”. Revista se încheie cu ÎN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU- Din anul 2016 se preconizează că revista MEMORIA SLOVELOR să apară trimestrial într-o noua formulă redacționala cu un director și doi redactori șefi, unul pentru România și Republică Moldova și altul
REVISTA MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379413_a_380742]
-
de la Rohia. Sibiu, 1997, p. 16) „Te-au slăvit în cărți și în poeme/ și te-au înălțat iconostas,/ ca să fulgeri tânăr peste vreme,/ cu vecii de cremene sub pas.// Te-au crezut: gigantic Sfarmă-Piatră/ care sparge piscul viforos,/ și fierar înfierbântând, pe vatră,/ vorbele călite sub baros.// Împărat, ți-au scris pe tâmple steme./ Făt-Frumos, ți-au pus în mâini hanger./ Și-au cules, din pana ta, blesteme,/ viscole și răzvrătiri de cer...// Ci, netrebnic, eu adulmec zării/ pașii tăi
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
pe metal. Gaius se gândi la faptul că nu ucisese pe nimeni cu sulița aceea. Orice legionar era înzestrat cu două sulițe la încorporare. Sulițele pe care le avea în dotare se uzaseră și Gaius își comandase de curând unui fierar armurier o nouă suliță. Îl plăti pe acesta cu mult peste prețul obișnuit cerându-i în schimb un lucru de calitate iar fierarul se întrecu pe sine în lucrare. Totuși, fierarul îi reproșase atunci un lucru. Îi știa boala de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
încorporare. Sulițele pe care le avea în dotare se uzaseră și Gaius își comandase de curând unui fierar armurier o nouă suliță. Îl plăti pe acesta cu mult peste prețul obișnuit cerându-i în schimb un lucru de calitate iar fierarul se întrecu pe sine în lucrare. Totuși, fierarul îi reproșase atunci un lucru. Îi știa boala de ochi numită albeață și de aceea îl întrebă pe Gaius de ce mai avea nevoie de o suliță nouă dacă tot nu prea avea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
se uzaseră și Gaius își comandase de curând unui fierar armurier o nouă suliță. Îl plăti pe acesta cu mult peste prețul obișnuit cerându-i în schimb un lucru de calitate iar fierarul se întrecu pe sine în lucrare. Totuși, fierarul îi reproșase atunci un lucru. Îi știa boala de ochi numită albeață și de aceea îl întrebă pe Gaius de ce mai avea nevoie de o suliță nouă dacă tot nu prea avea ce face cu ea. Gaius nu se supără
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
un lucru. Îi știa boala de ochi numită albeață și de aceea îl întrebă pe Gaius de ce mai avea nevoie de o suliță nouă dacă tot nu prea avea ce face cu ea. Gaius nu se supără însă de întrebarea fierarului. Se gândi o clipă și îi răspunse acestuia: -Sunt bătrân amice! Nu vreau să ucid pe nimeni cu ea. Vreau doar să o țin de formă pe lângă mine! -Doar așa ca să te mâdrești cu ea? îl întrebase acela. -Prietene! îi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]