916 matches
-
publicitate, mult mai grave. Al d-voastră cu stimă, Moldoveanu Avem atâtea de imputat guvernului roșu, atâtea falsificări, atâtea calomnii aruncate asupră-ne, atâtea acte nesocotite, atâta lipsă de simț de dreptate încît adeseori ne lipseau cuvintele și proprii, și figurate, pentru a însemna putrejunea bizantină ce-au răspîndit-o oamenii aceștia asupra țării, ne lipseau locuțiunile pentru a reduce la adevărata lor espresie zădărnica logomahie cu care amețesc publicul român și falsifică bunul lui simț, atât de vestit odată, pentru a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lume fantastică, delectat cu tot felul de năstrușnicii, întocmai ca în cartoon-urile postmoderne (de tipul Cow and Chiecken, să spunem), unde obiectele se antropomorfizează, ca sub efectul unei formule magice, rostite de maestrul-prestidigitator. Adeseori, ecartul dintre sensul propriu și cel figurat al unor cuvinte sau expresii, ca și polisemia altora, sunt exploatate, întocmai ca în lirica barocă și manieristă, în scopul obținerii unor efecte de umor absurd: tu ești salvarea mea, ești miliția mea, ești pompierii mei tu ești odorul meu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
elementară, care se dorește a fi o trecere În revistă a locurilor În care se concentrează cuvintele „mai culturale decât celelalte”. Acestea se grupează În trei categorii: ă cele ale căror „ICI sunt produsul unor judecăți preexistente vehiculate prin locuțiuni figurate”, cum sunt cele care țin de bestiarul cultural și care atribuie calități sau defecte cutărui sau cutărui animal (exemple: „puternic ca un taur”, „murdar ca un purcel”, „vesel ca un cintezoi”) sau cele care fac trimitere la „inanimatele culturale” („tare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
doi pași asociați: testarea capabilităților de predicție dobândite de rețeaua antrenată, respectiv trecerea la stagiul de producție efectivă de noi rezultate de către aceasta. Ambele acțiuni se realizează din modulul integrat de testare al NeuroSolutions. Fig. 7.8. Evoluția erorii medii (figurată ca și cost activ) pe parcursul procesului de învățare, în scădere generală, dar cu insule de creștere, fapt ce sugerează existența locală de noi procese de învățare, bazate pe erorile retropropagate. Testarea implică o rulare de producție de rezultate noi, plecând
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
foarte rapid în sânge, fiind transportat liber în plasmă, în mare parte, și doar o mică parte este “solvit” în plasma, apoi se distribuie în țesuturile lipidice și cu o bună vascularizație (ex. în creier). Nu se combină cu elementele figurate ale sângelui. Eliminarea se realizează foarte rapid, tot prin respirație, în forma nemodificată (în procent de 99%). În doze mari este asfixiant: elimină oxigenul din sânge, consecutiv dizolvării sale în plasmă (efect hipoxemiant, ca la dioxidul de carbon). Din această
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
o bună dimineață, cînd Gregor Samsa se trezi în patul lui, după o noapte de vise zbuciumate, se pomeni metamorfozat într-o gânganie înspăimântătoare.”" La nivel stilistic, Stanley Corngold consideră lucrarea o literalizare a unei metafore, deoarece Kafka transforma limbajul figurat (de exemplu, expresia "„a se simți că un parazit”") în limbaj propriu. Nuvelă a rămas una din cele mai enigmatice opere ale secolului al XX-lea, generând numeroase interpretări, de la cele psihanalitice sau existențialiste, la cele religioase, marxiste sau etnico-istorice
Metamorfoza (nuvelă) () [Corola-website/Science/330375_a_331704]
-
de os. Nu lipsesc nici importurile, dintre care unele din materiale prețioase. Sunt cunoscute astfel vase grecești, o frumoasă camee, mărgele de sticlă, un scarabeu și multe alte piese, între care și un fragment de altar de teracota cu reprezentări figurate, de cel mai curat tip elenistic.
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
generale a splendidei festivități. Tipul oacheș a fost amestecat cu cel bălan în modul cel mai armonic. Frumusețea feminină, toaletele bogate și pline de gust și multe riviere de briliante strălucite caracterizau balul. Coloane de mărgăritare și rânduri de perle figurate concurau împreună într-o lumină dulce și desigur 64 {EminescuOpXII 65} nu se afla între ele nici o singură perlă "falsă". S-a danțat cu, zelul obișnuit în Viena. Președintele Comitetului, d. doctor Șt. Ciurcu, a deschis balul cu patroana, baronesa
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
administrație ai unei societăți anonime, ai căreia acționari sunt toți locuitorii acestei țări; miniștrii sunt directorii, noi suntem cenzorii. Noi, în simplitatea noastră, am fi crezut că România nu este nici numele unei societăți anonime, nici firmă de hotel. Daca figurat se poate vorbi, deși cam impropriu, de acționari, adecă de proprietari parțiali ai țării, ale căror interese guvern și Parlament au a le căuta, aceasta s-ar putea zice cel mult de locuitorii români ai țării. Dar cum e pusă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se poate face nimic, nu se poate face nimic nici în contra Austro-Ungariei și promptitudinea Angliei de-a lua rolul de mijlocitor arată îndestul de clar că prin mâlirea cestiunii - și acest cuvânt să, să nu se ia numai în senz figurat - n-ar suferi mai cu seamă numai interesele noastre comerciale. O cercetare mai pre larg a punctului acestuia o credem de prisos. Dar suntem împinși de a cerceta motivele din cari răsare atitudinea cabinetului român. Credem a fi dovedit îndeajuns
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Din studiu, nu reiese cu limpezime care școală psihanalitică este preferată de Theodor Codreanu, dar reiese limpede, din citatul anterior, că exegetul recurge la o altă aproximație, întrucât complexele psihanalitice nu pot fi nici "programate" și nici "învățate", oricâte sensuri figurate le-am atribui. Psihanaliza adevărată se întemeiază tocmai pe premisa imposibilității "cultivării programatice" a complexelor. Cel care recurge la "cultivare" intră, nesmintit, în categoria simulanților, pe care psihanalistul îi trimite la plimbare. În plus, complexele nu au caracter "demoniac", așa cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
funcționarea gândirii în acea stare-limită, sunt, în maniera autorului, prima victorie „reală și virtuală” împotriva „acelui Paralitic General Absolut care este moartea”. Ca la toți suprarealiștii, analogia ajunge nu numai figura retorică preferată, dar și modalitatea privilegiată de cunoaștere. Sensul figurat al cuvintelor fiind abandonat, nu se reține decât sensul lor propriu, funcția lor denotativă. De vreme ce Niciodată destul (1947) este un poem tipărit, în stil suprarealist, ca foaie volantă, Inventatorul iubirii... este ultima carte publicată în limba română și, simetric, ultimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
îndemna discipolii să rememoreze învățăturile sale, procedând ca și cum ar fi trăit permanent sub privirile lui, trebuie să credem că se gândea nu atât la prezența sa - în ciuda abundenței de inscripții săpate în piatră, de cupe, de statui sau de reprezentări figurate ale lui Epicur care ne-au rămas... -, cât la astfel de lecții asupra principiului vademecumului existențial... Când excelența hedonistă a fost atinsă, iar contractul hedonist face posibilă comunitatea, semnul acesteia este prietenia. între prieteni circulă suflul zeilor și împrăștie fericirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
dar și la pleonasmul care se poate instaura fără alte semne avertizatoare (dezacord, cupuri etc.): „Stăteam în fața televizorului ca să privesc...”, „Am deschis ziarul ca să citesc” etc. În afară de echivoc, o altă sursă principală a neclarității o reprezintă dezacordul creat între sensul figurat al cuvântului și contextul pragmatic, real al propoziției. Deși lingviștii vorbesc despre arbitrarietatea semnului lingvistic, despre faptul că nici un cuvânt nu semnifică prin el însuși, sensul fiind dat de vecinătatea celorlalte cuvinte, propoziții, fraze sau paragrafe, în realitate, lucrurile nu
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
punctele de suspensie - obositoare și, de cele mai multe ori, inutile. Și mai grave ni se par invențiile în domeniu - mulțimea semnelor de exclamație (de pildă: !!!, ?!!! sau ???. Evitați ghilimelele. Atunci când nu reproduci spusele cuiva, ghilimelele sunt inutile. Ele vor să sublinieze sensul figurat al unui cuvânt, dar, adeseori, acest sens este deductibil de context. Ghilimelele artificializează textul, îi dă un aspect obositor și neelegant. În alte situații, ghilimelele devin indici textuali ai opiniei: „Democratul” Băsescu. Mare atenție la diferite capcane semantice. De pildă
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
coerent"327. Nu ne propunem o concluzie în acest punct, dar ambele figuri sunt expansive și atât universul mental cât și cel imaginar se îmbogățesc, încât o apreciere ca "respirație scurtă"328 pentru acestea, sub protecția ghilimelelor ce accentuează utilizarea figurată, poetică aproape, ne nedumerește. Atragerea în aceeași propoziție a unei funcții gramaticale, element predicativ suplimentar, cauzează mai multe semne de întrebare: de ce stilistică asociată cu sintaxă; denumirea în sine nu mai este de mult timp de actualitate fiind înlocuită prin
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ale unei bune definiții: „să fie arătarea completă și prescurtată a conținutului noțiunilor prin genul proxim și diferența specifică”; „să convie întregei noțiuni definite și numai ei”; „să nu repete termenul definit”; „să nu conțină termeni negativi și improprii sau figurați”; „să nu degenereze în descriere, să nu fie abundantă” (Papadopol 1925: 161). De asemenea, Papadopol iterează ideea valoroasă a faptului că formarea unei noțiuni nu este un proces încheiat din momentul în care aceasta s-a predat, ci se continuă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
manualele gimnaziale din perspectiva teoriei asupra mitului, LPS, p. 296-300. [19] BĂEȘ, ANA; BĂEȘ, RADU, Studiul limbii și al istorici în concepția, revistelor năsăudene. Magazinul pedagogic și Școala practică, RPed, 36, nr4, 1987; 5051. [20] BĂRBAT, RODICA, Sens propriu, sens figurat - o problemă de lexic în predarea limbii române, DMod. 2, 1987, 9-12. [21] BĂRBOI, CONSTANȚA, O concepție modernă științifică, în “Tribuna școlii”, an 13 (34) nr. 280 (1366), 19 oct 1987, p. 4. (Programa de limba și literatura română pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
22-23 [limba română; cu l grafic]. [184] ȘARLĂU, GRIGORE, De la învățarea citirii la munca intelectuală, București, EL, 1984, 107 p. [185] ȘERBAN, ANGELICA, Convorbirea - mijloc de comunicare, RPed, 36, nr. 2,1987 29. [186] ȘERBAN, MARIA, Sensul propriu și sensul figurat al cuvântului. Modalități de însușire în școală, BulIȘD-Pitești, 1987, 91-97. [187] TĂRNICERIU, GABRIELA, Interpretarea textului literar în clasele primare, BulIDMȘSuceava, 1987, 25-27. [188] TIRLA, MARIA, Cultivarea limbii și literaturii române în școală, [189] TOHĂNEANU, G.I., Glose la...Glossă. în: RLit
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
VI-a: română, Pitești, Paralela 45, 2008, 112 p. [131] POPESCU, CRISTINA; DINDELEGAN, CORINA; OPRIȘ, LILIANA, în vacanță... cu alte cuvinte!: caiet de vacanță: clasa a VII-a: română, Pitești, Paralela 45, 2008, 112 p. [132] POPESCU, GEORGETA C., Limbajul figurat: mijloace de accesibilizare și formare la elevii de vârstă școlară mică, Târgoviște, Manuscris, 2008, 89 p. [133] PRALEA, VIORICA, Să scriem corect!: caiet pentru însușirea ortogramelor la ciclul primar: clasele I II, Pitești, Paralela 45, 2008, 57 p. [134] PRALEA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de a oferi elevilor modele de vorbire clară, precisă, expresivă, colorată, contribuind în același timp la dezvoltarea vocabularului acestora. Textele literare sunt adevărate modele de exprimare. Limbajul artistic dă expresie unor stări de mare tensiune sufletească, face apel la sensurile figurate ale cuvintelor, la diferitele figuri de stil, la procedee artistice variate. Epitetele, comparațiile, 60 metaforele și personificările pe care le transmitem elevilor sub formă de expresii frumoase, precum și cuvintele nou învățate, contribuie la însușirea unei exprimări literare corespunză toare particularităților
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
Aparatul auditiv: - particularități anatomo‑funcționale .............................................................................. - acuitatea auditivă ......................................................................................................... - controlul auditiv al pronunției ....................................................................................... Componenta motorie (articulare, pronunțare): - sunete izolate ............................................................................................................ - sunete în silabe ......................................................................................................... - sunete în cuvinte ......................................................................................................... Componenta semantică: a) înțelegerea cuvintelor - cuvinte denumiri ......................................................................................................... - cuvinte acțiuni ............................................................................................................ - cuvinte însușiri ......................................................................................................... - cuvinte de relație ......................................................................................................... - expresii cu sens figurat ................................................................................................ b) formularea și înțelegerea propozițiilor - cu conținut familiar ...................................................................................................... - cu conținut nou ......................................................................................................... c) vocabularul - activ ........................................................................................................................... - pasiv ........................................................................................................................... d) particularități narative ...................................................................................................... e) elemente prozodice ale vorbirii spontane ........................................................................... Componenta afectivă și expresivitatea vorbirii: - ritmul vorbirii ............................................................................................................... - vocea și tonalitatea ......................................................................................................... Citirea: - raportul fonem‑grafem ................................................................................................... - citirea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
feminine. Una din cele mai vestite statuete care, de altfel, se înscrie perfect în canoanele descrise anterior, este cea de la Lespugne. Realizată în fildeș, prezintă următoarele trăsături: capul mic, de forma unui oval regulat, nu are nici o linie a feței figurată, coafura este reprezentată prin linii gravate, aproape paralele, gâtul delicat este bine detașat de torace, acesta din urmă fiind plat, cu sâni atașați foarte jos, descinzând pe abdomen. Regiunea abdominală este redusă, ca urmare a dezvoltării considerabile a sânilor. Fesele
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
partea superioară a corpului este atrofiată și neglijată, restul este detaliat reprezentat. Abdomenul, foarte voluminos, descinde până la nivelul genunchilor, unii specialiști văzând aici indicele unei maternități. Membrele inferioare sunt repliate sub corp; gambele, scurte și puternice, nu au laba piciorului figurată, extremitățile lor nefiind separate decât printr-o linie oblică. Statueta de la Sireuil, realizată din același material ca cea de la Tursac - calcit, are capul spart, neexistând decât baza coafurii, reprezentată în partea superioară a spatelui, în relief. Corpul, aplatizat lateral, este
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
aplatizat lateral, terminat într-un coc, liniile feței lipsesc, gâtul este subțire, bine degajat de corp, sânii sunt reduși în dimensiune, însă bazinul este dezvoltat și triunghiul pubian și vulva sunt puternic incizate. „Capul de negroidă” are liniile feței remarcabil figurate: fruntea îngustă, orbitele profunde, arcade masive, nas inexistent (poate prin fragmentarea piesei), pomeți viguroși, gura redată prin două orificii orizontale. Coafura este gravată printr-un cadrilaj, amintind de Brassempouy. Tot de la Grimaldi provine și „Hermafrodita”, ce a generat numeroase ipoteze
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]