2,153 matches
-
Acasa > Versuri > Iubire > SCHIȚĂ Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 566 din 19 iulie 2012 Toate Articolele Autorului peste fildeșul de pânză fac o schiță cu iuțeală linia își ia zborul către ochiul cerului, și pământul rodului. cu lumea în sinea ei moarte, naștere , iubire o schițez în gălbior în oceanul plin de dor. le strâng într-unul dăndu-l năzdrăvan
SCHIŢĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 by http://confluente.ro/Schita_constanta_abalasei_donosa_1342697444.html [Corola-blog/BlogPost/355078_a_356407]
-
sunt ocupate de Finlanda, Norvegia, Suedia, Islanda, Olanda, Danemarca, Spania, Germania, Belgia și Australia. La polul opus, statele care oferă cele mai nefericite condiții de viață mamelor sunt Somalia, Congo, Mâli, Niger, Guineea-Bissau, Republica Centrafricana, Sierra Leone, Nigeria, Ciad și Coasta de Fildeș. Pentru mai multe detalii, puteti consulta site-ul http://salvaticopiii.ro/?id2=0001000100040000 Ultimă oră
Raport Salvati Copiii: Romania, tara europeana in care este cel mai rau sa fii mama by http://uzp.org.ro/raport-salvati-copiii-romania-tara-europeana-care-este-cel-mai-rau-sa-fii-mama/ [Corola-blog/BlogPost/93401_a_94693]
-
Două suflete îngemănate care respiră la același unison, care fac să vibreze fiecare inspirație și fiecare expirație. Te voi învăța să zbori peste zile și ani, să fii o aripă din mine, să-mi odihnesc capul pe umărul tău de fildeș, să-ți ascult bătăile inimii și să-ți privesc profilul de madonă. Voi ști să-ți culeg de pe buze mierea, voi ști să mă contopesc odată cu tine, să-ți ard tristețile și să te cufund în fericire. Îți voi îngropa
DRAGOSTE NEMĂRGINITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1422211155.html [Corola-blog/BlogPost/368115_a_369444]
-
superior, Homo sapiens fosilis produce cuțite, străpungătoare, răzuitoare și dălți lucrate prin tehnica așchierii, având ambele margini ascuțite. Sunt realizate în mare cantitate vârfurile de silex pentru sulițe de aruncat, sau pentru săgețile lansate cu propulsorul. Apare tehnica prelucrării osului, fildeșului și cornului (pentru sulițe, harpoane, ace de cusut). În paleoliticul superior, vânătoarea se realiza și cu ajutorul arcului (descoperiri în nordul Europei). AȘEZĂRI ȘI LOCUINȚE. La început, strămoșii oamenilor trăiau în așezările în aer liber, dar căutau să se adăpostească și
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
reprezentări fantastice despre om și realitatea înconjurătoare (magia, totemismul ș.a.). Arta plastică se manifestă prin decorarea cu motive geometrice a obiectelor de uz casnic (arie geografică largă: Anglia, Rusia, Africa). Sunt specifice numeroasele statuete antropomorfe din argilă, piatră, os sau fildeș cu o semnificație și funcție magică. În paleoliticul superior se remarcă pictura și gravura rupestră (sudul Franței, nordul, estul și sudul peninsulei Iberice, regiunea Saharei, munții Tassili). Sunt redate figuri de animale în mișcare (urs, bizon, cal, cerb, țap de
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita.html [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
35) Calli “casă” în Mexic și colibă românească se aseamănă cu kala “soarele” hawaian. 36) În limba araucana din Chile casă se cheamă ruka și o punem în relație cu arka “soare”în sanscrita. 37) Idiomul baule din Coasta de Fildeș are swa “casă”, exact același cuvânt sua “soare”în chibcha, Columbia . 38) Daki “casă, camera” în hausa, Nigeria, daka “soare”în makah, nativ americană. 39) Locuința ware în ijo, Nigeria, amintește de waran “soare” în kairiru, Papua Nouă Guinee, si
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1408434346.html [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
-n plâns și supărare. Atunci sunt clipe aprige și crude, Când despărțirea-i clară și concretă, Iar lacrimile fața o să-i ude. Dar viața lui se face mai discretă Și-n glas doar poezia se aude, Retras în turn de fildeș sau de cretă. TURNUL NEGRU Ca-ntr-o coloană sumbră de-ntuneric, Din abanos și din onix sculptată, E-nchisă iar regina blestemată, De-un rege trist, cu râsul lui homeric. Chiar și la el durerea se arată Și fericirea
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1443256002.html [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
cu petrecerea de 26 octombrie, înfățișarea unui ins îi rămăsese totuși stăruitor în memorie. Îl zărise aplecat asupra partiturii deschise în ziua aceea pe suportul pianului. Intrigat se apropiase de individul care cu un gest reflex mângâia claviatura placată cu fildeș a prețiosului instrument. „Vă place Mozart?” se întorsese brusc musafirul, parcă simțind că el se oprise îndărătul său. Era un om nu prea înalt, cărunt, cu părul stufos în dreptul tâmplelor și cu o privire albastră, spălăcită. Purta o haină gri
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Recviem_de_mozart.html [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
regia Petre Sava Băleanu (1967) - Casandra; „Citadela sfărâmată” de Horia Lovinescu; „Woyzeck” de George Buchner (1970) - Marie; „Trei surori” de A. P. Cehov, regia Ion Barna (1971) - Irina; „Pescărușul” de A. P. Cehov, regia Petre Sava Băleanu (1974) - Nina Zarecinaia; „Turnul de Fildeș” după Camil Petrescu, regia Cornel Todea (1978) - Maria Sinești; „Suflete tari” de Camil Petrescu, regia Cornel Todea (1979) - Maria Sinești; „Livada din noi” de Constantin Chiriță, regia Constantin Dinischiotu (1980); „Inimă fierbinte” de Octavian Sava (1982); „Jocul ielelor” de Camil
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423993207.html [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
în fața foii de scris, în fața șevaletului sau a portativului, cu singurul scop: de a aduce pe lume o operă. Ce primește în schimb? Invidii, răutate, persiflare, uneori chiar ură. Față de asemenea atitudine din fața semenilor, însingurarea devine atunci iminentă. Turnul de fildeș nu e o vorbă în vânt. Autorul nu mai socializează, se retrage, se însingurează, se autopedepsește. Îi pier cheful și inspirația, dorința de a mai scoate la iveală un nou semn de iubire pentru oameni. Toate acestea duc, inevitabil la
N-AM AVUT TIMP...TABLETĂ SPIRITUALĂ- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 by http://confluente.ro/N_am_avut_timptableta_spirituala_c_cezarina_adamescu_1337778830.html [Corola-blog/BlogPost/358235_a_359564]
-
1290 din 13 iulie 2014 Toate Articolele Autorului dansul sentimentelor simt că sunt prea aproape de tine, între noi nu e decât un halou de aer, gura ta-mi șoptește poeme, ochiul tău, un tâlhar, mă fură mereu, văd gâtul de fildeș ca un gât de vioară, ce-mi cântă orfeic din marele mit, când luna îți mângâie sânul, când pieptul e un vulcan de plăceri, aș vrea să te am ca și ieri, mai lasă-mă o clipă să sper, o
EROII LUI MENANDRU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1405266357.html [Corola-blog/BlogPost/374419_a_375748]
-
cunoștința. În această situație o găsește fiul ei risipitor atunci când, forțat de împrejurări, își aduce aminte că are părinți și decide să se întoarcă. De ce? Pentru că un eveniment nefast îl readuce cu picioarele pe pământ, îl coboară din turnul de fildeș în care se închisese. Fiica sa, Ela, se află pe patul de moarte. Este momentul când Nina descoperă că socrii ei sunt infirmi, că reproșurile pe care i le adusese Emanuel că Ela s-ar fi născut cu handicap din cauza
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Naturalete_si_forta_epica_intr_un_roman_de_referinta_despre_oameni_obisnuiti_care_lupta_si_ajung_sa_invinga_.html [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
exclamă prințesa, punând bilețelul în cutie. Cum să fiu de acord cu asta! Deoarece pistolul îmi este destinat, îl scot din cutie și-l examinez. Este o armă foarte veche, dar și foarte prețioasă, mă gândesc, judecând după mânerul de fildeș și părțile din metal ( alamă ) frumos decorate. Pistolul are o magazie de zece cartușe și este încărcat. - Se pare că nu se mai poate face nimic! zic. - La câți metri trage drăcia asta? se interesează ea. - La vreo cincizeci. - Și
DRUMUL APELOR, 48 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1492450163.html [Corola-blog/BlogPost/376333_a_377662]
-
nevoie, cred, de mai multă omogenizare, de un mai penetrant suflu comun, de o mai intensă trăire a evenimentelor literare de creație, de încurajarea realelor talente, și nu a scriitorilor făcuți, de implicare și nu de închiderea în turnul de fildeș... Anca GOJA Baia Mare 8 Martie 2011 Referință Bibliografică: INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA / Anca Goja : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 67, Anul I, 08 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Anca Goja : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_betty_kirchmajer_donca.html [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
sufletul se deschide, devine frenetic în fața frumuseților lumii. Stările oscilante ( când pozitive, când negative) alunecă de multe ori într-un vid afectiv. Edificiul spiritului se surpă de multe ori. Uneori, poetul se izolează de oameni, închizându-se în turnul de fildeș, alteori... aleargă să întâmpine lumea - ca spe o mare și nesperată bucurie. Oare îi va oferi lumea, - această lume față de care se duce cu sufletul și brațele deschise - , mângâierea mult așteptată??? Să ne spună poetul! Doar el o știe... o
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_editoriale_o_altfel_de_an_valentina_becart_1355334351.html [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]
-
mai timid Sta nemișcat pe niște trepte, Într-o mișcare de protest. Sta nemișcat într-o mișcare?! O formulare de context. E un moment pentru schimbare. Prea tristă-i viața doar cu muze Ce se tot plimbă prin castelul De fildeș, unde cerebelul A-nlocuit, ne cerem scuze, Marele creier. Războiul ăsta fratricid Intre suratele selecte Și grupul care stă timid, E necesar ca să îndrepte Ca o mișcare de protest. Nu însă una oarecare Eliberarea din arest A creierului, celui mare. Furnicile
RENAȘTERE de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gelu_odagiu_1414530574.html [Corola-blog/BlogPost/347031_a_348360]
-
din arest A creierului, celui mare. Furnicile încep s-acuze Că e pustiu acum castelul. Unde ne este menestrelul, L-a-nlocuit, ne cerem scuze, Banalul greier? Pământul este cam arid Râuri de lacrimi curg pe trepte Renașterii un drum deschid. De fildeș, zidurile drepte Se unduiesc. Să fie-un test? Să fie oare o-ncercare, Sau o cedare la protest? Să fie o eliberare? Ce poate face-un grup de muze! Parcă e de nisip castelul A revenit și menestrelul Și cine
RENAȘTERE de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gelu_odagiu_1414530574.html [Corola-blog/BlogPost/347031_a_348360]
-
Îți răspunde tot poeta: „Veștile monopolizează presa/ manipulează, trebuie să citești printre rânduri,/ să descifrezi viața celebrităților,/ să te ascunzi după deget,/ să-ți acordezi vioara mereu/să nu distonezi” (Cortinele brocate) Departe de imaginea poetului aflat în turnul de fildeș, o invenție răutăcioasă a unora care nu înțeleg poezia și nici condiția poetului adevărat, Bianca Marcovici dovedește în multe din versurile sale un caracter puternic ancorat în realități, un ochi critic și o fermitate remarcabilă în aprecierea adevărului: „câte un
PESTE TIMP ZBOARĂ DOAR CUVÂNTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1457190504.html [Corola-blog/BlogPost/384193_a_385522]
-
versurile sale un caracter puternic ancorat în realități, un ochi critic și o fermitate remarcabilă în aprecierea adevărului: „câte un fascicol ne luminează/ conul de umbră/ și noi surâdem când evadăm din noi”. (Conul de umbră). Sau: „în turnul meu, fildeșul s-a scumpit enorm,/cimitirul elefanților e deja îngrădit/mi-e frică de hoți,/sunt mulți, Doamne!/care vor să smulgă fildeșul pe viu,” (Turnul de fildeș) Și pentru că tot vorbeam de frumusețea orașului străjuit de muntele Carmel, să vedem
PESTE TIMP ZBOARĂ DOAR CUVÂNTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1457190504.html [Corola-blog/BlogPost/384193_a_385522]
-
luminează/ conul de umbră/ și noi surâdem când evadăm din noi”. (Conul de umbră). Sau: „în turnul meu, fildeșul s-a scumpit enorm,/cimitirul elefanților e deja îngrădit/mi-e frică de hoți,/sunt mulți, Doamne!/care vor să smulgă fildeșul pe viu,” (Turnul de fildeș) Și pentru că tot vorbeam de frumusețea orașului străjuit de muntele Carmel, să vedem cum este el acum, în inima unui contemporan lucid cel care știe să privească partea nevăzută a lucrurilor și care are și
PESTE TIMP ZBOARĂ DOAR CUVÂNTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1457190504.html [Corola-blog/BlogPost/384193_a_385522]
-
noi surâdem când evadăm din noi”. (Conul de umbră). Sau: „în turnul meu, fildeșul s-a scumpit enorm,/cimitirul elefanților e deja îngrădit/mi-e frică de hoți,/sunt mulți, Doamne!/care vor să smulgă fildeșul pe viu,” (Turnul de fildeș) Și pentru că tot vorbeam de frumusețea orașului străjuit de muntele Carmel, să vedem cum este el acum, în inima unui contemporan lucid cel care știe să privească partea nevăzută a lucrurilor și care are și curajul de a ne spune
PESTE TIMP ZBOARĂ DOAR CUVÂNTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1457190504.html [Corola-blog/BlogPost/384193_a_385522]
-
mâine? Sunt convins că nu, măcar pentru faptul că poetul este considerat dintotdeauna glasul cetății iar vocea lui, singura care va străbate veacurile, nu are dreptul să mintă nici măcar prin omisiune! Și observăm, vorbind despre versurile ei, că „turnul de fildeș” al autoarei este pământul fierbinte pe care calcă, lupta cotidiană pentru demnitatea oamenilor din întreaga lume, pentru a nu mai fugi cu copiii în brațe pe scările adăpostului antiaerian, pentru ca muntele Carmel să nu mai fie acoperit de norii exploziilor
PESTE TIMP ZBOARĂ DOAR CUVÂNTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1457190504.html [Corola-blog/BlogPost/384193_a_385522]
-
pentru a nu mai fugi cu copiii în brațe pe scările adăpostului antiaerian, pentru ca muntele Carmel să nu mai fie acoperit de norii exploziilor, pentru ca nepoții noștri, ai tuturor, să nu se mai teamă, pentru ca... Adică ori „turnul ei de fildeș” este încă himeric la fel cam ca toate visele noastre, ale trăitorilor pe această planetă încă nefericită, ori ea își găsește sursa de inspirație în realitățile înconjurătoare, în ceea ce numim viață de zi cu zi. Sau poate ambele și atunci
PESTE TIMP ZBOARĂ DOAR CUVÂNTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1457190504.html [Corola-blog/BlogPost/384193_a_385522]
-
repetabile până la strigătul inimii, până la strigătul sufletului încorsetat de trăiri pe care nu le mai poate ține în frâul de argint al evoluției gândului, emoțiilor, tuturor acestor fragmente de fulger care răzbat seară de seară, răsărit de răsărit, poarta de fildeș a rezistenței echilibrului meu. Scriam acum ceva vreme că, dintre mocirlele privite de mine pe care nuferii ridică Slava Tatălui cu simplitatea frumuseții eleganței lor, s-a redesprins din parcul închis al amintirilor, mai întâi ca un cârlig răsucit în
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_o_veste_povesti_anne_marie_bejliu_1384338214.html [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
creativitate, originalitate, respectarea regulilor de ortografie și gramatică a limbii române. Mai multe detalii despre Tabăra Coolturala BookLand pe www.book-land.ro/tabăra Despre BookLand În 2011 BookLand a adus schimbarea în lumea cărții. A coborat-o din turnul de fildeș și a adus-o în mijlocul oamenilor - în realitatea lor cotidiană și în spațiul lor de socializare și recreerefacand-o astfel mai accesibilă și mai dezirabila. BookLand s-a lansat în cel mai mare mall din București, printr-un târg de carte
Tabăra Coolturala BookLand by http://www.zilesinopti.ro/articole/9248/tabara-coolturala-bookland-cel-mai-inteligent-mod-de-a-te-distra [Corola-blog/BlogPost/100916_a_102208]