356 matches
-
Casă acestuia castelul din legendă în care cavalerul ales trebuie să pătrundă pentru a-l recupera. Problema lui Parry era găsirea-întâlnirea "cavalerului ales", recunoscut în persoana lui Jack. Din momentul întâlnirii celor doi, asistăm la o poveste pe cât de zgomotoasă filmic gesturi, dialoguri, exces de culoare în elementele de decor pe atât de profundă și de emoționantă, cu narație în dublu registru. La un prim nivel de lectură, asistăm la povestea entuziastului Parry care l-a întâlnit pe cinicul Jack, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pervertit, pulsează, totuși, adânc, în fiecare dintre noi, rădăcini ancestrale pe care nu le conștientizam, poate, dar care, provocate anamnetic de întâmplări precum cele în care au fost "înlănțuite" personajele din film, ni le revelează la adevărata valoare. Că structura filmica, povestea lui Gilliam, desi "împănata", în stilul caracteristic, cu o mulțime de adaosuri scenice, de decor, efecte vizuale -monștri colorați care bântuiesc imaginația lui Parry își are o coerentă absolut clară, ușor decriptabilă. Cuplurile personajelor certifică, prin povestea filmica, rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
structura filmica, povestea lui Gilliam, desi "împănata", în stilul caracteristic, cu o mulțime de adaosuri scenice, de decor, efecte vizuale -monștri colorați care bântuiesc imaginația lui Parry își are o coerentă absolut clară, ușor decriptabilă. Cuplurile personajelor certifică, prin povestea filmica, rolul și valoarea prieteniei și a iubirii: fiecare din cele patru personaje vor fi radical schimbate în bine în urma întâlnirii, își vor regăsi armonia și echilibrul, încrederea în sine. Jocul actorilor, coloana sonoră (semnată de George Fenton în majoritatea partiturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
jumatatea gambei în sus); P.P. (față, gât și bust); P.M. Plan mediu (între P.Am. și P.P.); G.P. gros plan (față fără frunte sau fără bărbie) și P.D. plan detaliu. 7 Francis Vanoye și Anne Goliot-Lété, Scurt tratat de analiză filmica, București, All-Educational, 1995, p. 49 8 Mircea Eliade, op. cît., p. 10. 9 Ibidem, p. 11. 10 Ibidem, p. 13. 11 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, București, Humanitas, 2000, p. 146. 12 Establishment shot . Cadru folosit la începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
împotriva cursului inițial, realistic și la timpul prezent, al operei sale, de la Cursa (1975) la Croazieră (1987), curs întrerupt odată cu ecranizarea unui român de epocă, Glissando din 1984" (în cap. "În trena "Deceniului Satanic"", din O istorie subiectivă a tranziției filmice. Al Patrulea Val, restaurația mediocrată și reformarea cinemaului românesc. 1,Editura Paralelă 45, 2011, p. 27). 12 Marian Tutui, O scurtă istorie a filmului românesc. A short history of Romanian Cinema,ediția a II-a, revăzuta, Noi Media Prinț, 2011
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
A.: Harvard University Press, 1959). Intersemiotic, traducerea se realizează prin transmutare. Pentru Român Jakobson, transmutarea este procesul de decodificare-codificare (interpretare) a unui text formulat cu ajutorul unor semne (semnale) verbale într-un text alcătuit pe baza unor semne (semnale) nonverbale (picturale, filmice, muzicale etc.). Transmutarea cinesemiotică a operei literare are în vedere traducerea sirului de formațiuni lingvistice și super-frazale (cu întregul complex de fapte desemnate de ele) într-o serie corespondență a unui discurs compus din semne (semnale) iconice fotodinamice. 21 Vom
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Iordan Chimet, Editura Meridiane, 1970, p. 81). 25 Minutul 0 al filmului. 26 Procedeul de voce off apare și în piesa, personajele din mașini vorbind fără a se face văzute. 27 Apud Francis Vanoye, Anne Goliot-Lété, Scurt tratat de analiză filmica, All Educațional, București, 1995, p. 86 28 "De retour au Mythe de l'éternel retour, on constate que l'expérience de Pândele illustre "l'imitation d'un archétype céleste" (la résurrection du monde qui se passe chaque année); le théâtre
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Duby (coordonatori), Istoria vieții private. De la primul război mondial până în zilele noastre, volumul X, traducere de Constantă Tănăsescu, Editura Meridiane, 1997. 31 Pentru ușurarea exprimării, vom folosi notarea simbolică VS pentru "vocea care se aude prin stație". 32 În contextul filmic, Milos este unul dintre aceia care nu înțeleg adevăratul sens al celor întâmplate. Într-un alt moment, construit simetric cu acela în care este rostita replică "Îl va pleuvoir" ("Va ploua."), Dila îi spune lui Milos: Tu aș des yeux
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
limba maghiară de Raoul Șorban, 1957, p. 157. 48 "Secvență. Definiție: ansamblu de planuri constituind o unitate narativa, definite în funcție de loc și acțiune. Planul-secvența corespunde realizării unei secvențe într-un singur plan." (Francis Vanoye, Anne Goliot-Lété, Scurt tratat de analiză filmica, Editura ALL Educațional, București, traducerea Corneliu Matei, 1995, p. 25). 49 "Oximoronul este caracterizat, în general, ca alăturare a două cuvinte sau a doi termeni contradictorii. După observațiile grupului de la Liège, din punct de vedere semantic, "semul nuclear al unuia
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Aură Puran și Iordan Chimet, Editura Meridiane, 1970, pp. 65-66). PA = plan american. 66 "[...] în funcție de poziția adoptată de apărat față de spectacolul pe care il filmează, vom vedea fragmentul de realitate arătat pe ecran la o apropiere neîncetat variabilă, întrucat limbajul filmic comportă: planuri generale (P.G.); planuri de semi-ansamblu (P.S.A.); planuri mijlocii (P.M.); planuri americane sau internaționale (P.A. sau P.I.); planuri apropiate sau prim-planuri (P.P.); gros-planuri (G.P.) și planuri-detaliu (P.D.). În realitate nu există o discontinuitate atât de mare între
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
al studiilor literare, textul este rareori definit cu claritate: "unii cercetători îi limitează aplicarea la discursul scris, mai precis la opera literară; unii îl consideră un sinonim al discursului; în sfârșit, alții îi conferă o extensie trans-semiotică, vorbind despre text filmic, muzical etc. În acord cu utilizarea noțiunii în cadrul pragmaticii textului, se vorbește de o secvență lingvistică scrisă sau vorbită, formând o unitate comunicațională, fie că se are în vedere o înșiruire de fraze, o singură frază sau un segment dintr-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al alăturării genurilor și formelor literare și al informațiilor din diverse arii culturale, numai în cazul scriiturii contopindu-se discursuri și influențe din domeniile semiotic, lingvistic, filosofic, artistic căci s-au luat în calcul sub semnul practicii discursive și scriitura filmică, fotografică, scenică. 3.3. Schiță a strategiilor generale ale postmodernismului Transformările sesizate la nivelul limbajului au efecte vizibile asupra teoretizării și practicii discursivității postmoderne. Intertextul, hipertextul sau colajul sunt experimente deja realizate, indicând existența unor trăsături proprii ale scriiturii actuale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Discursul său se axează pe utilizarea unor metafore forță, cum ar fi aceea a deșertului, a automobilului, filmului și a vitezei, ce creează, prin intermediul unui cadraj selectiv, "un compozit monocromatic" al Americii, ce conține imagini ale orașelor, ale discursurilor publicitare, filmice, mass-mediatice etc. Arthur Vidich apreciază stilul adoptat de către Baudrillard, deși uneori crede că acesta se dezvoltă în dauna preciziei intelectuale, mai ales atunci când filosoful francez generalizează o serie de metafore sau comparații, astfel încât o parte dintre aserțiunile sale "trebuie luate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nivel de citire. Ce rol are sunetul, pentru că până acum am discutat numai despre partea vizuală? Comentariul... Întotdeauna am avut o reticență în ceea ce privește tautologia creată de comentariu, adică să spui ceea ce se vede pe ecran. Aici intervine genul de cultură filmică și cultura personală: cu ce vii într-un comentariu, e mai poetic, e mai abstract, e mai succint. El poate da informații, dar câtă informație și câtă sugestie? Mie mi-au plăcut filmele care se petrec în tăcerea cuvântului, pentru că
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
meserie știu sau l-am făcut, pur și simplu, ca subiectul ales să impresioneze, și nu eu? Documentaristul are o mare problemă, aceea că trebuie să se "vadă" cât mai puțin. Când vrea să fie "văzut", trece pe eseu, jucărie filmică, când vrei să te vezi, falsifici un pic și oamenii nu te cred, nu merg cu tine: asistă la reprezentație. Ați scris și ați vorbit adesea cu mult respect despre colegii de generație sau cei mai în vârstă. Ce rol
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
după strămutarea ei datorită barajului de acumulare, este sugerată printr-o secvență în care se arată maternitatea și se aude plânsetul unui nou-născut, sunet a cărui semnificație depășește contextul strict realist. Filmul folosește frecvent simboluri sonore, deoarece ele conferă limbajului filmic o valență expresivă suplimentară, sugerând mai mult decât simpla expunere directă. În 4000 de trepte spre cer, Titus Mesaroș vorbea despre barajul de pe Argeș. Sunetul și muzica au fost făcute de către Radu Zamfirescu. Unul dintre simbolurile sonore folosite este cel
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
să fii obiectiv. Pretenția de a fi obiectiv eu o suspectez de necinste. Care sunt criteriile după care apreciați calitatea unui film documentar? Ce așteptați de la un astfel de film? Aștept să spună o poveste într-un mod expresiv, vizual, filmic. La documentar este foarte ușor să te pierzi în scene care au o anume aromă, pentru că sunt personaje interesante sau tragice și poate să te fure oricând pitorescul. Acesta e un păcat deseori întâlnit. Se întâmplă ca la montaj să
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
1985: 70-94): coordonarea liniară a secvențelor, încastrarea-inserția lor și montajul în paralel (întâmplări care alternează în Legenda Graalului de Chrétien de Troyes sau în Palmierii salbatici de Faulkners sunt exemple literare foarte bune, iar Nebunia zeilor cel mai amuzant exemplu filmic). Înțelegem, de asemenea, că o compilare a faptelor ordonate în funcție de date, de cronici, de anale etc., poate fi declarată non narativă atât de către Aristotel, cât și de Bérardier de Bataut în eseul său Essai sur le récit din 1776: în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să se păstreze un semn al permanenței; cum „floarea cîmpului” poate fi și „viața omului”, semn al identității omului ca om și ca orice ființă. În trilogia existențială a lui S. Fl. Marian, (nașterea, nunta, înmormîntarea) este pus în schemă filmică setul de rituri cerut de fiecare moment „de trecere” în parte, pînă la epuizarea complexului de reprezentări specifice. Unele secvențe se repetă de la treaptă la treaptă: cum ar fi scalda și masa. Confuzii nu se produc și asta pentru că elementele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
două aspecte. Primul dintre acestea ar fi legat de un anume recurs la sensibilitatea umană de a răspunde prin reacții de ordin religios la diverși stimuli de natură senzorială și afectivă. În acest sens, am putea interpreta intenția acestei realizări filmice ca o încercare de trezire a conștiinței religioase prin reactivarea în mod interdisciplinar, atât din punct de vedere audio-vizual, cât și mental, psihic sau spiritual a evenimentelor relatate în Biblie. Procedeul acesta nu este unul nou, el fiind întâlnit în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
începutul filmului, Schindler face parte din rîndurile naziștilor și socializează cu aceștia profitînd de avantajul pe care i-l oferă războiul și scăderea în număr a evreilor. Dar, ca să reușească, trebuie să cunoască în persoană unul dintre evrei, Stern. Naratorul filmic trebuie să redea în aceasta rezidă forma de narație esențială pentru un film ce efect are această întîlnire asupra lui Schindler. De vreme ce nu știam povestea filmului cînd am mers să-l vizionez, nu aveam de unde să știu că acest om
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
relație bazată pe continuitate. Filmul explorează moduri de a atinge acest obiectiv printr-un mediu care cu greu poate evita efectele pornografice implicate în scenele de tortură, umilință și sadism. Pentru ca măcar să complice acel efect, naratorul filmului desfășoară un discurs filmic ce constituie o replică la "efectul de real". De exemplu, folosește duble rapide, evitînd incursiunea acoperitoare în relația de putere și în sadism; imaginile vizuale concurează cu acompaniamentul muzical persistînd, uneori chiar obsesiv, pentru a monitoriza astfel tranzițiile de la istoria
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și atunci cînd m-am referit și la alte imagini vizuale, nu există nici un motiv să limităm analiza naratologică doar la texte. Narativitatea filmelor este evidentă, chiar dacă cea mai bună metodă de a le analiza nu este la fel de evidentă. Naratologia filmică este un domeniu bogat și divers, pe care nu îmi propun să îl prezint aici. În domeniul istoriei artei, însă, naratologia nu este foarte populară. Acest lucru este de înțeles, întrucît interpretarea în istoria artei s-a axat adesea pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
vorbesc despre ea și nici nu îi preiau temele. Ele creează povestiri care într-un fel emană aceleași calități vizuale ca și opera lui Muñoz: izolare, finețe, ceea ce editorii numesc "posibilități în-scenate"; episoade în care "sculptura este implicată". În afara naratologiei filmice, mai văd trei arii specifice în care o naratologie vizuală poate fi îmbrățișată. În primul rînd, analiza imaginilor vizuale ca narațiune în sine, dar și despre ele însele poate revela un aspect al imaginilor și al efectului pe care ele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
despre ele însele poate revela un aspect al imaginilor și al efectului pe care ele îl pot avea și pe care iconografia și orice altă practică a istoriei artei nu îl pot articula. În al doilea rînd, comparația dintre narațiunile filmice și cele literare pe care se bazează se poate dezvolta ca o formă de critică culturală ce nu privilegiază "sursa" literară. În al treilea rînd, poate într-un mod neașteptat, atenția acordată vizualului îmbogățește analiza narațiunilor literare. Naratologia vizuală pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]