279 matches
-
sau AIS la această populație , după o valoare mediană a perioadei de urmărire de 3, 7 ani sunt prezentate în Tabelul 3 . În ceea ce privește criteriile finale compuse de evaluare , a fost demonstrată eficacitate semnificativă statistic împotriva bolii , pentru tipurile HPV înrudite filogenetic cu HPV 16 ( în primul rând HPV 31 ) , în timp ce pentru tipurile HPV înrudite filogenetic cu HPV 18 ( inclusiv HPV 45 ) nu a fost observată eficacitate semnificativă statistic . Pentru cele 10 tipuri individuale de HPV , semnificația statistică a fost atinsă doar
Ro_407 () [Corola-website/Science/291166_a_292495]
-
3, 7 ani sunt prezentate în Tabelul 3 . În ceea ce privește criteriile finale compuse de evaluare , a fost demonstrată eficacitate semnificativă statistic împotriva bolii , pentru tipurile HPV înrudite filogenetic cu HPV 16 ( în primul rând HPV 31 ) , în timp ce pentru tipurile HPV înrudite filogenetic cu HPV 18 ( inclusiv HPV 45 ) nu a fost observată eficacitate semnificativă statistic . Pentru cele 10 tipuri individuale de HPV , semnificația statistică a fost atinsă doar în cazul HPV 31 . Tabel 3 : Rezultate pentru CIN 2/ 3 sau AIS la
Ro_407 () [Corola-website/Science/291166_a_292495]
-
sau AIS la această populație , după o valoare mediană a perioadei de urmărire de 3, 7 ani sunt prezentate în Tabelul 3 . În ceea ce privește criteriile finale compuse de evaluare , a fost demonstrată eficacitate semnificativă statistic împotriva bolii , pentru tipurile HPV înrudite filogenetic cu HPV 16 ( în primul rând HPV 31 ) , în timp ce pentru tipurile HPV înrudite filogenetic cu HPV 18 ( inclusiv HPV 45 ) nu a fost observată eficacitate semnificativă statistic . Pentru cele 10 tipuri individuale de HPV , semnificația statistică a fost atinsă doar
Ro_407 () [Corola-website/Science/291166_a_292495]
-
3, 7 ani sunt prezentate în Tabelul 3 . În ceea ce privește criteriile finale compuse de evaluare , a fost demonstrată eficacitate semnificativă statistic împotriva bolii , pentru tipurile HPV înrudite filogenetic cu HPV 16 ( în primul rând HPV 31 ) , în timp ce pentru tipurile HPV înrudite filogenetic cu HPV 18 ( inclusiv HPV 45 ) nu a fost observată eficacitate semnificativă statistic . Pentru cele 10 tipuri individuale de HPV , semnificația statistică a fost atinsă doar în cazul HPV 31 . Tabel 3 : Rezultate pentru CIN 2/ 3 sau AIS la
Ro_407 () [Corola-website/Science/291166_a_292495]
-
unui organism, urmată de reintroducerea parțială sau integrală a acidului nucleic - cu sau fără etape enzimatice, chimice sau mecanice suplimentare - în același tip de celulă (sau de linie de celule) sau în celule de specii înrudite din punct de vedere filogenetic, care pot schimba în mod natural material genetic cu specia donatoare. 1 JO L 117, 08.05.1990, p. 1. 2 JO L 217, 18.11.1994, p. 29. 3 JO L 239, 28.08.1991, p. 23.
jrc2917as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88072_a_88859]
-
urmată sau nu de reinserarea tuturor sau a unei părți din acel acid nucleic (sau echivalent sintetic) cu sau fără etape anterioare de natură enzimatică sau mecanică, în celule ale aceleiași specii sau în celule ale unor specii apropiat înrudite filogenetic care pot schimba material genetic prin procese fiziologice naturale și dacă nu este probabil ca microorganismele rezultate să provoace boli la om, animale sau plante. Auto-clonarea poate include utilizarea de vectori recombinanți cu un istoric extins de utilizare fără riscuri
jrc3700as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88860_a_89647]
-
mici de sânge (maxim 5 ml), păr, foliculi de pene, țesut muscular și organic (de exemplu, ficat, inimă etc.), ADN purificat etc. Stabilirea sexului; identificare; investigații medico-legale; cercetare taxonomică; cercetare biomedicală Secreții (salivă, venin, lapte) 1-5 ml în fiole Cercetare filogenetică, producție de antivenin, cercetare biomedicală Anexa XII Tabel de corespondență Regulamentul (CE) nr. 1808/2001 Prezentul regulament Articolul 1 literele (a) și (b) Articolul 1 litera (c) Articolul 1 literele (d), (e) și (f) - Articolul 2 alineatele (1) și (2
32006R0865-ro () [Corola-website/Law/295303_a_296632]
-
gata preparate luate din mediu. Majoritatea folosesc oxigenul pentru respirație. Există și unele animale care trăiesc în medii fără oxigen. Acestea respiră anaerob. Organismele care au fost încadrate în au fost introduse în unități sistematice din ce în ce mai mici în funcție de legăturile lor filogenetice. Referitor la aceaste subîmpărțiri există mai multe păreri, care sunt prezentate în subcapitolul „Clasificarea Regnului Animalia”. Știința care se ocupă cu studiul animalelor se numește "zoologie". Cuvântul "animal" provine de la cuvântul Latin "animale", genul neutru al "animalis" și este derivat
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
XX-lea prin consumul cărnii de cimpanzeu. Alte cercetări au adus la iveală faptul că virusul a apărut prima dată în Africa de Vest, dar nu se știe dacă nu au fost mai multe focare virale în zone geografice africane diferite. Cercetările filogenetice a subtipurilor HIV și între HIV și SIV dau nașterii bănuielii transmiterii repetate de la cimpanzeu la om în Camerun și/sau țările învecinate. Teoria elaborată de Tom Curtis în 1992 nu a putut fi demonstrată de jurnalistul Edward Hooper. Conform
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
au început să se formeze numeroase ramuri cu domenii de studiu bine definite. Unele din aceste ramuri au un caracter predominant teoretic precum botanica, zoologia, taxonomia, iar altele — un caracter predominant practic precum agricultura, horticultura. Ordinea în clasificări este cea filogenetică, dată de autorii respectivi pentru coloanele 2, 3, 4, 5. Bibliografia folosită pentru acest tabel
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
-i provoca o mutilare gravă. Dimpotrivă, modelul ideal al omului ar fi acela în care ambele componente să atingă niveluri de dezvoltare cât mai înalte și să se echilibreze reciproc: câtă gândire, atâta și sentiment, cât sentiment atâta și gândire. Filogenetic și ontogenetic, proprietatea și disponibilitatea vibrării și trăirii emoționale preced disponibilitatea și capacitatea nu numai a gândirii, ci și a percepției. La subiectul adult, pragul răspunsului emoțional la un stimul vizual sau auditiv este mai scăzut decât al percepției, astfel
Afectivitate () [Corola-website/Science/298493_a_299822]
-
pigmenți fotosintetici principali sunt clorofila, "a" și "b", și pigmenți xantofili și carotenici. Unele alge verzi, Streptophyta, sunt originea plantelor terestre; această ipoteză este confirmată de prezența clorofilei și similarității a diferitelor părți ale plantei și algei, și de studiile filogenetice. Algele verzi nu formează un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiți taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
sunt originea plantelor terestre; această ipoteză este confirmată de prezența clorofilei și similarității a diferitelor părți ale plantei și algei, și de studiile filogenetice. Algele verzi nu formează un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiți taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
dintre cele opt specii ale genului "Balaenoptera"; o autoritate o plasează într-un gen monotipic separat, denumit "Sibbaldus", dar nicio altă lucrare nu acceptă această clasificare. Analiza ADN arată că balena albastră este cea mai apropiată din punct de vedere filogenetic de balena sei ("Balaenoptera borealis") și de balena tropicală ("Balaenoptera brydei") decât de alte specii din "Balaenoptera", fiind mai apropiată de balena cu cocoașă ("Megaptera") și de balena cenușie ("Eschrichtius") decât de balena știucă ("Balaenoptera acutorostrata" și "Balaenoptera bonaerensis"). Dacă
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
50 din domeniul ciberneticii, au fost adoptate și de neuroștiință, astfel încât SNC este văzut ca un sistem cu rol de a procesa informațiile din mediul extern, a coordona viața de relație și de a genera un anumit comportament. Din perspectivă filogenetică, SNC apare ca formă superioară conducerii neuroide existentă la bureți și sistemului nervos simpatic existent la viermi și artropode. Gradul de complexitate și organizare structurală crește filogenetic astfel că la vertebrate avem sistem nervos de tip tubular. În timp ce în creierul
Sistemul nervos central () [Corola-website/Science/302310_a_303639]
-
coordona viața de relație și de a genera un anumit comportament. Din perspectivă filogenetică, SNC apare ca formă superioară conducerii neuroide existentă la bureți și sistemului nervos simpatic existent la viermi și artropode. Gradul de complexitate și organizare structurală crește filogenetic astfel că la vertebrate avem sistem nervos de tip tubular. În timp ce în creierul reptilian telencefalul este doar o zonă apendiculară al bulbului olfactiv, ea reprezintă majoritatea volumului creierului mamiferelor. Sistemul nervos la vertebrate este situat dorsal tubului digestiv și prezintă
Sistemul nervos central () [Corola-website/Science/302310_a_303639]
-
Regnul Protista este un grup parafiletic eterogen de microorganisme eucariote cu organizare celulară simplă. Acestea pot fi fie organisme unicelulare, fie pluricelulare; nu prezintă țesuturi specializate superioare. În arborele filogenetic al organismelor eucariote, protistele au format grupuri monofiletice separate, sau au inclus membrii care sunt strâns înrudite cu oricare din celelalte 3 regnuri de eucariote. Termenul a fost propus de Ernst Haeckel în 1866 pentru a caracteriza toate organismele fără
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
pigmenți fotosintetici principali sunt clorofila, "a" și "b", și pigmenți xantofili și carotenici. Unele alge verzi, Streptophyta, sunt originea plantelor terestre; această ipoteză este confirmată de prezența clorofilei și similarității a diferitelor părți ale plantei și algei, și de studiile filogenetice. Algele verzi nu formează un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiți taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
sunt originea plantelor terestre; această ipoteză este confirmată de prezența clorofilei și similarității a diferitelor părți ale plantei și algei, și de studiile filogenetice. Algele verzi nu formează un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiți taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
angiospermelor, adică evoluția lor dintr-un strămoș comun. Există, însă și ipoteze care susțin bifiletismul, chiar polifiletismul angiospermelor. În prezent, ipoteza cea mai plauzibilă, acceptată de cei mai mulți sistematicieni, este cea a euantiei. S-au facut eforturi pentru elaborarea unui sistem filogenetic de clasificare, care să țină seama de cercetările experimentale, de morfogeneza florilor, fructelor, semințelor, polenului, organelor vegetale, date care corelate cu cele fitopaleontologice, trebuie să stabilească descendența grupelor de dicotiledonate și monocotiledonate. Dintre caracterele vechi (primare) pot fî enumerate următoarele
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
fosile), la care a apărut floarea bisexuată. Plantele din această unitate taxonomică au unele caractere de primitivitate: De la tipul lor de gineceu pclicarpelar și apocarp, li s-a dat și numele de Polycarpigenae. Din această subclasă fac parte, în succesiune filogenetică, ordinele: Magnoliales, Piperales, Aristolochiales, Nymphaeales, Ranunculales, Berberidales și Papaverales. Vor fi abordate următoarele: Cuprinde numai specii lemnoase (arbori și arbuști), în xilem având tracheide areolate. Sunt răspîndite spontan în regiunea temperată și tropicală a Asiei de Est și a Americii
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sp. Cuprinde plante cu flori bisexuate, actinomorfe, fiind grupate în panicule, raceme, umbele sau cime. cu polenizare entomofilă, rar anemofilă. Floarea este ciclică, pentameră, dialisepală și dialipetală. Numărul mare de stamine și carpele (dar multiplu la 5) relevă o descendență filogenetică din Policarpigenae. Fructele sunt folicule, nucule, bace, drupe sau fructe multiple (la formarea lor participă adeseori și receptacolul). Este reprezentată de cca. 3000 specii de arbori, arbuști, subarbuști sau plante erbacee, de obicei perene, cu frunze alterne, simple sau compuse
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
- abducție - abiogeneză - acarinat - acefalie - acrozom - ADN - albinism - albumină - alcool - alelă - alge - amidon - amină - aminoacid - anafază - anatomie - animal - antibiotic - anticorp - antigen - aparat Golgi - arbore filogenetic - arbovirus - archaea - astrobiologie - autozom - axon - bacterie - biochimie - biodiversitate - biofizică - biolog - biologie moleculară - biologie - biom - biomecanică - biopolimer - biotehnologie - boală infecțioasă - cancer - capilar - carbohidrat - cariotip - carnivore - caroten - celulă - celulă stem - celuloză - centriol - centrozom - ciclul acidului citric - ciclul Krebs - citosol - ciuperci - cladistică - clasificare
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
privind ordinul "Agaricales", familia "Agaricaceae" în patru încrengături (subfamilii) care se disting în mare parte din cauza culorii sporilor: "Leucocoprinus", "Agaricaceae", "Lepiotaceae" și "Cystodermateae". De asemenea vechile familii "Tulostomataceae", "Battarreaceae", "Lycoperdaceae" și "Mycenastraceae" au fost încadrate, pe baza de studii moleculare filogenetice, în familia "Agaricaceae" până în 1986. Speciile familiei "Agaricaceae" folosesc o varietate largă de morfologie a corpului de fructe. Cu toate că forma pileată (adică, cu pălărie și lamele) este predominantă, de asemenea sunt încorporate formele fostelor familii "Gasteromycetes", de exemplu soiul "Lycoperdon
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
cerceta caracterele anatomice ale specimenelor și, mai ales, cele ale postabdomenului lor, nu se ajunge la stabilirea unor relații de rudenie între grupele mai mici sau mai mari de specii, ci la realizarea unor entități practice de identificare fără valoare filogenetică. Cea mai mare parte din taxonii care au fost înglobați în această familie nu are descrierea și ilustrarea genitaliilor mascule, singurele caractere ce pot oferi o imagine veridică a gradului lor de rudenie și, de aceea, divergențele autorilor sunt mari
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]