1,926 matches
-
A fost înregistrată la Senat în luna septembrie, tot atunci Traian Băsescu declarând că schimbarea denumirii din ”țigan” în ”rom” a fost o greșeală deoarece se poate face o confuzie. "Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice și de etimologie. Ei fac o asociere firească (și justă!) între terminația -ia / -(an)ia și țara (= națiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = "țara briților, a englezilor"; Mauretania = maur + (et)ania = "țara maurilor", deci România = rom + ania
Prigoană propune schimbarea denumirii de rom în ţigan. Academia Română îl susţine () [Corola-journal/Journalistic/27633_a_28958]
-
lui Coșbuc. Plagiatele, micile „glumițe” literare nesărate sau sămănătorismele lui întâmplătoare țin mai degrabă de bosa jurnalismului de colportaj, de care se contaminase la Tribuna, iar nu de absența conștiinței artistice. Ediția semnată de Gheorghe Chivu este riguroasă sub aspect filologic, putându-i-se imputa, eventual, doar absența unei traduceri românești a Comentariului lui Coșbuc la Divina Comedie. Chiar și referințele critice sunt foarte bine alese, dintr-o mare de exegeți ai lui Coșbuc în care puțini se ocupă profesionist de
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
la Liceul Măneciu Ungureni. A colaborat cu studii de lingvistică, stilistică, recenzii, eseuri și articole de critică literară la România literară, „Limbă și literatură”, „Orizont“, „Studii și cercetări de lingvistică“, „Caietele «Mihai Eminescu»”, „Buletinul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din România”, „Al cincilea anotimp“ (Oradea). Editorial, a debutat cu o antologie comentată: M. Eminescu, Poezia de inspirație folclorică (1982). Bibliografia lui Ștefan Badea este întregită de lucrări filologice, precum: Mihail Sadoveanu, Hanul Ancuței, Editura Albatros, București, 1985; Semnificația numelor
In memoriam Ștefan Badea () [Corola-journal/Journalistic/2787_a_4112]
-
lingvistică“, „Caietele «Mihai Eminescu»”, „Buletinul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice din România”, „Al cincilea anotimp“ (Oradea). Editorial, a debutat cu o antologie comentată: M. Eminescu, Poezia de inspirație folclorică (1982). Bibliografia lui Ștefan Badea este întregită de lucrări filologice, precum: Mihail Sadoveanu, Hanul Ancuței, Editura Albatros, București, 1985; Semnificația numelor proprii eminesciene, Editura Albatros, București, 1990; Biografia poeziei eminesciene. Constituirea textului poetic, Editura „Viitorul Românesc”, București, 1997; Dicționarul limbii poetice românești, ediția I, Editura „Viitorul Românesc”, București, vol. I
In memoriam Ștefan Badea () [Corola-journal/Journalistic/2787_a_4112]
-
Dicționarul limbii poetice românești, ediția I, Editura „Viitorul Românesc”, București, vol. I, 2000, vol. II, 2001, vol. III, 2003; Limba, limbaj artistic, literatura, Editura Carom, București, 2004. Ca profesor, s-a distins prin stilul său cultural eminent, în care toleranța filologică refuza cu obstinație rutina și șabloanele pedagogice.De la înălțimea catedrei îndruma elevii spre lecturi rafinate și esențiale,spre înțelegerea faptelor de comunicare. În comuna pe care nu a părăsit-o niciodată a inițiat manifestări culturale memorabile, precum cercuri literare și
In memoriam Ștefan Badea () [Corola-journal/Journalistic/2787_a_4112]
-
zăbovit mai ales asupra unor detalii ale tabloului, apte să ne edifice, în moduri extrem de variate, asupra complexității fenomenului, care a angajat în desfășurarea lui destinele a zeci de milioane de oameni. Îmi transcriu notele de lectură fără mari scrupule filologice, adesea chiar renunțînd la ghilimele, care ar fi devenit fastidioase prin abundență. În septembrie 1938, după o întîlnire cu Hitler la Berchtesgaden, Chamberlain îi scria surorii sale: „în ciuda asprimii și a neînduplecării pe care am crezut că le văd pe
De bello second by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2372_a_3697]
-
gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei în reviste precum Tribuna (Cluj-Napoca), Argeș (Pitești), Calende (Pitești), Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
cred în inspirația de moment. A.I.: Sunteți profesor de limba engleză și în urmă cu câțiva ani ați obținut și doctoratul la Universitatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu. Cum ați reușit să îmbinați atât de armonios cariera muzicală și cea didactică, filologică? R.D.: Le-am împăcat foarte bine. Să fiu foarte sincer, vorbind chiar de doctorat, anii de studiu și de pregătire chiar mi-au făcut plăcere mult mai mare decât momentul în care am terminat. A studia îți creează o sete
Ricky Dandel [Corola-blog/BlogPost/97090_a_98382]
-
temporare pe teme literare. Tablourile înrămate pe pereți, canapeaua modernă cu bibliotecă integrată și fotoliile confortabile te fac să te simți ca acasă. Etajul 1 cuprinde cele șase săli de lectură. Cea mai mare dintre ele este Sala de științe filologice, cu o capacitate de 80 de locuri. Foarte bine luminată natural, încăperea are vedere pitorească deasupra râului Dâmbovița. Mobilate modern și dotate cu lămpi și prize pentru a întâmpina nevoile studentului modern, toate sălile emană un aer occidental. Pe rafturi
Biblioteca Naţională a României: cultură şi hi-tech [Corola-blog/BlogPost/97370_a_98662]
-
gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei în reviste precum Tribuna (Cluj-Napoca), Argeș (Pitești), Calende (Pitești), Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
repere clare în aprofundarea teologiei trinitare, hristologiei, pneumatologiei, mariologiei, angelologiei și demonologiei. Traducerea Evangheliei după Matei (2009), în ediție bilingvă, include textul român și cel în greaca veche, oferind un amplu comentariu biblic privind variantele manuscrise existente, informații la nivel filologic, istoric, comentarii patristice, care ne oferă o deschidere exegetică amplă, dar și una liturgică, de teologie spirituală. Fidelitatea față de sensul originar al cuvântului și față de originalul editat în greaca veche se îmbină cu transpunerea într-un limbaj accesibil omului de
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
între colegi și săși prefigureze drumul în carieră, profesorii noștri, în marea lor majoritate, erau personalități proeminente, ale căror cărți sau studii, dacă nu leam citit înainte de intrarea în facultate, le răsfoisem măcar. Nu era revistă literară sau cu specific filologic în acei ani în care să nu descoperim cel puțin patrucinci nume de ale magiștrilor noștri iluștri. Am avut privilegiul de a avea profesori deosebiți, de la care am învățat foarte mult. În primul rând, să iubim Cartea. Altfel decât până
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
și rodnici ani (mai cu seamă pentru Domnul Profesor, căci încă, din păcate, nu pot ține ritmul cu Domnia Sa nici ca nivel de energie, nici ca putere de muncă ori febrilitate a creativității sau abilitate de exprimare în multiple ramuri filologice). Profesorul Vințeler mia fost aproape când a văzut lumina tiparului fiecare dintre cărțile mele, mia analizat creațiile romanești, prozele scurte și, de fiecare dată când am ieșit în lume cu un nou volum, șia asumat rolul de maestru de ceremonii
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
facultății unde funcționează sau a funcționat, asumânduși responsabilitatea redactării lucrării membrii catedrei căreia omagiatul șia închinat viața, foștii discipoli și colegi. Domnul Profesor a fost omagiat în acest fel de către colegi, prieteni, oameni de cultură și specialiști în diverse ramuri filologice - din țară și din lume - prin câte un volum consistent la fiecare cinci ani, începând cu anul 2000, când a intrat în al optulea deceniu de existență. Nu am dorit ca volumul meu dedicat Domniei Sale să urmeze vreun model, ori
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
Emil Boldan reflectă cât se poate de fidel epoca în sinteza sa de serviciu, realizată în Prezentare succintă a istoriei literaturii române, publicată în volumul V, din 1961, al publicației "Limbă și literatură", editată de Societatea de Științe Istorice și Filologice din R.P.R. Imaginea de ansamblu trebuie confruntată atât cu relieful anterior al valorilor, cât și cu modificările care apar imediat după 1961. Accentele puse de Emil Boldan sunt însă pe deplin semnificative pentru interesele politice ale epocii proletcultiste în literatură
Canonul literar proletcultist (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8236_a_9561]
-
făcut greșeala să se îndrăgostească în tinerețe? După ce ți-ai cheltuit ani din viață învățînd limbi clasice și terminologii irespirabile, după ce ai întocmit catastife de etimologii și ai parcurs bibliogafii exhaustive, după ce, într-un cuvînt, te-ai îndopat cu erudiție filologică și te-ai antrenat în arta acrobației conceptuale, cum să ai acum tăria să recunoști că filozofia a ajuns la capăt? Că și-a atins apogeul sterilității și că nu mai e nimic de așteptat de la ea? Ca un pește
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
care etalarea jargonului speculativ nu numai că a devenit monedă calpă, dar chiar aduce a prilej de luare peste picior. Esență, spirit, principiu - cum să nu pufnești în rîs numai auzindu-le sonoritatea? A te încăpățîna să joci cartea speculației filologice (căci filozofie asta înseamnă: să folosești realita-tea drept pretext pentru a vorbi despre cuvinte) echivalează cu a vrea să faci echilibristică pe o frînghie dedesubtul căreia nu mai există plasă de protecție și, pe deasupra, să vrei s-o faci mimînd
Surîsul centaurului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8257_a_9582]
-
dogmatică a epocii proletcultiste: avangardismul, modernismul și ortodoxismul. Emil Boldan îi tratează ca atare, cu o nedisimulată repulsie, în Prezentare succintă a istoriei literaturii române, apărută în "Limbă și literatură", volumul V, 1961, publicație a Societății de Științe Istorice și Filologice din R.P.R. Ei apar ca reacție la literatura realistă. Uneltitorii acestor anomalii trebuie denunțați tribunalului ideologic: sunt - după cum îi dezvăluie Emil Boldan - "clasele stăpânitoare ale statului burghez, ajutate de influența tot mai simțită a unei anumite literaturi decadente din Occident
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
parte, strict necesară invocarea, cu titlu de garanție absolută, a admirabilului volum de Amintiri în dialog, scris în colaborare cu Matei Călinescu. Și totuși, ce relevanță ar putea avea toate aceste liste prescurtate în afară, poate, de un discret scrupul filologic pe care și-l asumă? Bănuiesc, fără pretenția de a avea necondiționat dreptate, că gestul ține de o formă de adaptare la subtilitățile unei opere ce dă seama în permanență de diverse soiuri de lianți psihanalitici. Cum să-l citești
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
oficială a anilor '50. Ea nu a apărut niciodată într-un volum separat, ci numai într-o revistă, o culegere de studii și articole, "Limbă și literatură", volumul V din 1961, o publicație editată de Societatea de Științe Istorice și Filologice din R.P.R. Studiul, senzațional (după părerea mea) prin îndrăzneala sintezei totale, se intitulează Prezentare succintă a istoriei literaturii române și acoperă aproximativ 40 de pagini din revistă: paginile 89-126. Autorul este conferențiarul universitar Emil Boldan (n. 1909), de la Facultatea de
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
de pagini din revistă: paginile 89-126. Autorul este conferențiarul universitar Emil Boldan (n. 1909), de la Facultatea de Filologie din București, fost decan în 1953-1954, rector al Institutului de Limbi Străine în 1954-1955, secretar general al Societății de Științe Istorice și Filologice în anii 1960-1968, deci un personaj de o oarecare importanță în domeniul învățământului din acel moment, creditat de oficialități de vreme ce și-a asumat misiunea unei asemenea sinteze pentru care nimic nu-l recomanda, decât obediența și mediocritatea. Dicționarele noastre de
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
calea către o evaluare într-adevăr lucidă. Cel puțin într-una - cea mai consistentă - dintre părțile sale. S-a vorbit mult despre întâmplarea tristă în urma căreia manuscrisele jurnalului lui Mateiu au dispărut fără urmă înainte de a avea șansa unei transcrieri filologice bine făcute. Mâna, competentă dar excesiv morală, a unor critici ca Perpessicius sau Șerban Cioculescu a ocultat sau doar rezumat numeroase pasaje caustice, mâna nevăzută a destinului a făcut să se piardă o importantă colecție de pagini aparținând acestui scriitor
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
său, apare pe coperțile a diferite alcătuiri și încropiri editoriale, prin strădania unor moștenitori legali sau a unor prieteni buni neîntrecuți în a compromite - prin exces de zel - imaginea scriitorului. Rareori aceste volume sunt realizate cu spirit critic, cu scrupul filologic și totodată în sensul major urmărit de opera antumă. Cel mai adesea, ele supraîncarcă abuziv dimensiunea specifică a creatorului dispărut, venind cu inedite recuperate de te miri unde, proiecte, bruioane, dedicații și glumițe scriitoricești, făcute în momentele de respirație. Moștenirea
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
Rodica Zafiu Cartea profesorului Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească (București, Humanitas, 2008), e un volum exemplar, care fixează un reper și consolidează o ierarhie de valori. E o carte fundamentală, model de rigoare filologică, dar și de obiectivitate științifică, care se plasează într-o deplină normalitate a abordării științifice. Propunîndu-și să cerceteze un domeniu extrem de important, dar insuficient studiat, autorul nu se lasă influențat de complexele culturii române, nu are de demonstrat priorități, superiorități
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
în 1974, prin decret ministerial, titlul de profesor al universității locale. A fost primul profesor universitar de limbă și literatură română din Germania Federală. În 1967 a înființat Societatea culturală "Mihai Eminescu" (Deutsch-rumänische Studienvereinigung M. Eminescu) și a editat anuarul filologic și literar Dacoromania, revistă înființată de Sextul Pușcariu, dar interzisă în vremea aceea în țară. În anii '70, sub auspiciile Societății culturale "M. Eminescu", Paul Miron a invitat în Germania zeci de intelectuali români, dîndu-le posibilitatea să iasă dintre granițele
Paul Miron (1926-2008) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8527_a_9852]