12,214 matches
-
de la Butoiești fiind un acerb critic al lui. Prin studiile sale în străinătate, prin opera sa, prin convingerile sale politice, Motru a fost un european, un occidental. Europenismul operei sale, al orientărilor sale a fost recunoscut de o serie de filosofi și scriitori. Lucian Blaga punea, în 1923, orientarea culturală în stil european a generației tinere și în seama contribuției profesorului Motru. Mihai Ralea, în 1924, scria că Motru, prin ,pasiunea ideilor pentru idei", prin absența ,îndărătniciei osificate" și a ,dezorientării
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
politică, de afaceri și arivism". D. D. Roșca vedea în el ,un exponent al culturii române în cadrul european", iar Nichifor Crainic îl lăuda pe ,exemplarul academic de o distincție occidentală". Vasile Băncilă, referindu-se la una dintre lucrările reprezentative ale filosofului, scria că ,personalismul energetic ne apare ca o adevărată filosofie a culturii europene". G. Bogdan-Duică aprecia, în 1923, că lucrările de psihologie ale lui Motru ,sunt la înălțimea cercetărilor din universitățile apusene", iar C. Georgiade opina că psihologul român se
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
făcea Motru în cultura epocii: ,într-o cultură de diletanți, nu poți să nu ai respect pentru un om a cărui operă prin seriozitatea ei este într-adevăr o excepție. Și acesta este cel mai mare omagiu". Formația occidentală a filosofului și psihologului explică orientarea sa raționalistă, liberală, lucidă împotriva naționalismului gălăgios, împotriva antisemitismului. ,Pentru mine - scria în 1910 - străinul de orice naționalitate ar fi el, este înainte de toate un om pe care trebuie să-l respect, fiindcă respectul persoanei este
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
ca atunci când și-a spus apăsat convingerea că trebuie să fie împământenit Eugen Porn, un tânăr evreu, asistent universitar, născut în România și cu studii făcute aici. Pentru atitudinea sa răspicată în astfel de probleme, a fost adesea taxat ca filosof ,evreo-takist". C.Schifirneț a alcătuit o monografie admirabil documentată despre cel pe care-l apreciază a fi ,primul filosof român, atât prin formație cât și prin acțiunea de construire a unei culturi filosofice și a unui mediu filosofic", despre filosoful
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
născut în România și cu studii făcute aici. Pentru atitudinea sa răspicată în astfel de probleme, a fost adesea taxat ca filosof ,evreo-takist". C.Schifirneț a alcătuit o monografie admirabil documentată despre cel pe care-l apreciază a fi ,primul filosof român, atât prin formație cât și prin acțiunea de construire a unei culturi filosofice și a unui mediu filosofic", despre filosoful pe care l-a prezentat în toată amploarea demersului său științific și în toate relațiile sale umane și sociale
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
filosof ,evreo-takist". C.Schifirneț a alcătuit o monografie admirabil documentată despre cel pe care-l apreciază a fi ,primul filosof român, atât prin formație cât și prin acțiunea de construire a unei culturi filosofice și a unui mediu filosofic", despre filosoful pe care l-a prezentat în toată amploarea demersului său științific și în toate relațiile sale umane și sociale. în grija de a nu omite nimic, monografistul tratează prea detaliat unele capitole, cum este acela, însumând 50 de pagini, despre
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
cuvânt tradus mai simplu în românește, ca mai sus, dar în care există ideea metafizică germană, concisă, eliptică,... cel ce spune nu - știe, poate cunoaște... sau cunoscător, știutor este numai cel ce spune nu, care neagă... În fine, Max Scheler, filosoful ce a scris Natura și forma simpatiei, epocală, apărută după Primul Război Mondial, în anul 1923, a făcut literatura europeană să se încarce de o anume tentație luciferică, după unii, după alții, negativistă, demonică... De exemplu,... puterea lăsată omului de
Ființa care spune nu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11458_a_12783]
-
nu, vieții ca și lucrurilor, cu setea iconoclastă de a trece peste convenții, peste deja-știutul... Aceeași influență asupra artelor scrise, dacă nu și mai adâncă, în fond, a avut-o, cu trei sferturi de secol mai devreme, discipolul lui Kant, filosoful idealist Johann Gottlieb Fichte, cu al său Als ob... (Ca și cum). în realitate totul petrecându-se ca și cum ce par să fie ni se pare nouă că este și în care eul uman joacă rolul esențial, existența identificându-se cu el. * În
Ființa care spune nu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11458_a_12783]
-
Ilie Constantin Exilat din interior sub regimul comunist, Lucian Blaga (1895-1961) - poet, filosof, dramaturg - a rezistat provocărilor, supravegherii și defăimărilor. Orice publicație fiindu-i interzisă, el a făcut traduceri din poezia universală, a redat în românește Faust al lui Goethe. În 1960, regimul totalitar îi concede în fine ,dreptul de semnătură", câteva din
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
făcut rele. Când omul nu va mai face răul, animalele vor fi și ele restaurate în starea de blândețe de la început”54. Afinitățile dintre interpretările lui Teofil și exegeza Psalmului 81, 6 pe care o face Sfântul Iustin Martirul și Filosoful în Dialogul cu iudeul Tryfon sunt izbitoare. În aceste cazuri, supunerea față de Dumnezeu îi permite ființei umane să fie numită dumnezeu; nesupunerea aduce moarte. Deși nu este citat explicit, Psalmul 81, 6 pare să se afle în spatele prezentării lui Teofil
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
televiziunea, presa îi consacră o atenție pe măsură. De curând, am contemplat cu încântare vitrina unei librării dedicată în întregime poetului, o diversitate de titluri au fost lansate cu ocazia comemorării. Dintre exegezele apărute, evidențiez la loc de frunte monografia filosofului Rüdiger Safranski, axată pe puterea de șoc a idealismului, în analiza vieții și a operei se dă întâietate aspectului vizionar. Și alte investigații reconstituie pas cu pas biografia, demontează arhitectura dramelor, oferă noi informații și puncte de vedere despre lirică
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
atacului și a contraatacului fixează psihologia protagoniștilor. Pe masa de lucru, când pe Schiller l-a lovit ultima criză și n-a mai putut duce la bun sfârșit proiectul, zăcea drama despre un uzurpator, Demetrius. Am pomenit de exegeza unui filosof, Rüdiger Safranski, care e convins că motivul central la Schiller e libertatea. Ideea e examinată de el în speculații teoretice, la nivel înalt, concluziile sale coincid cu rezultate ale experimentelor neurobiologice de azi din laboratoare ultraperfecționate, care nu confirmă mecanismul
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
psihologiei comunitare: "Simt nevoia să am rădăcinile natale sub picioare, iarba, chiar nămoalele, pe tălpi, să ascult murmurul apei, șuieratul vîntului în plopi, nuci și arini. Osemintele mele vor zace, acolo, alături de înaintași. Am avut senzația veșniciei și ceea ce numesc filosofii - cu un termen impropriu - a organicității". în numele acestei "organicități" dezacordurile sînt însă tăioase, implacabile. Odată constatate dereglările comportamentale, malformațiile morale, ele sînt urmărite cu o pană înmuiată în acid, capabilă de mari performanțe pamfletare. Asemenea altor "organiciști" (Eminescu, Iorga, Goga
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
cel puțin, în acel context, demonstrație de forță și demnitate intelectuală. Mărturie a unui caracter. - La universitatea ișeană ce caractere mari ați întâlnit? - N-aș ezita o clipă să invoc numele unor dascăli ca pedagogul Ștefan Bărsănescu, psihologul Vasile Pavelcu, filosofi ca Ernst Stere și Petre Botezatu, filologi ca Gh. Ivănescu și Șt. Cuciureanu, etnologi ca Petre Caraman. Despre acesta din urmă: n-am cunoscut, sincer vă spun, un om mai puternic din punct de vedere moral. Un adevărat stâlp al
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
Keyserling este "tocmai conexiunea dintre un temperament absolut colosal, chiar negerman în colosalul său, și un intelect foarte puternic, foarte pătrunzător, absolut ieșit din comun." Conexiunea aceasta, extrem de rară în opinia lui Kassner, explică probabil și poziția net antiintelectualistă a filosofului Keyserling, adversitatea sa față de tipul gânditorului pur, pe care îl ridiculiza susținând că ar fi exact cel reprezentat de Rodin în statuia cu aceași nume: "Un tip mărginit care-și macină creierul." Indiferența față de problematica mai mult sau mai puțin
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
dragoste pentru înțelepciune, ca și eforturile îndreptate cu inegalată energie spre redefinirea raporturilor individului uman cu "originea" sa spirituală, cu transcendența și religiozitatea nedogmatică, trebuie citite în această cheie. Cât despre cealaltă latură a autorului Jurnalului de Călătorie al unui Filosof, cea pitoresc-temperamentală, ea a constituit de asemeni subiectul multor legende și colportaje mai mult sau mai puțin binevoitoare, din care o succintă mostră o oferă amintirile lui Nicolaus Sombart, apărute și în traducere românească. Diplomatului și istoricului elvețian Carl J.
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
datorează consemnarea, extrem de prețioasă prin realism și obiectivitate, a câtorva întâlniri semnificative cu Hermann Keyserling, pe care l-a cunoscut în deceniile trei și patru ale secolului trecut. Cele două episoade, plasate în 1935, ne oferă tabloul de neuitat al filosofului pus la index prin hotărârea personală a lui Goebbels și supravegheat pas cu pas de Gestapo, efectuând o vizită-fulger în Elveția și Franța, urmărit și acolo de coșmarul existenței de "animal în cușcă" și de presimțirea tot mai acută a
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Franța, urmărit și acolo de coșmarul existenței de "animal în cușcă" și de presimțirea tot mai acută a unei catastrofe pe care intuiția lui o percepea ca ineluctabilă. Reproducem mai jos câteva pasaje semnificative ale acestei evocări-document, ca omagiu adus filosofului de la a cărui naștere se împlinesc, la 20 iulie, cinci sferturi de veac. Vizita la Geneva Keyserling era de o vervă orbitoare, povestea inspirat, în șuvoiul de lavă al erupțiilor sale se rostogoleau giuvaeruri aruncate de o forță irezistibilă. O
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
la una din reuniunile de seară ale partidului său pe un vorbitor de rangul lui Keyserling; totul trebuia să se petreacă în cadru privat, fără participarea presei; datorită orientării politice a organizatorului, în Germania nu se va trece la sancțiuni. Filosoful se declară imediat de acord. Tema: fascism; termen: poimâine. Cartierul general al partidului se găsea la primul sau al doilea etaj al unui mare imobil de închiriat, în spatele hotelului Métropole. Când am ajuns acolo la ora stabilită, ni s-a
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
fără a răspunde la salutul pretorienilor, îi aplică Ducelui genevez un pumn ușor în regiunea stomacului, apoi două lovituri cu palma peste umăr și spate, ceea ce produse instantaneu o pierdere de autoritate și le provocă o indignată surpriză acoliților. Dar filosoful nu le lăsă timp să se manifeste. Bătu din palme și strigă: "Aduceți imediat șampanie, Lanson brűt!" Paladinii priviră spre maestru, acesta însă dădu din cap. "La hotelul de alături", porunci el, "două sticle de Lanson brűt într-o găleată
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
hotelul de alături", porunci el, "două sticle de Lanson brűt într-o găleată cu multă gheață. Grăbiți-vă, în curând trebuie să începem!" Iarăși îl strânse Keyserling cu putere în brațe și-l apăsă la pieptul său. Șampania fu adusă, filosoful ciocnea cu organizatorii, se învârtea aproape în cerc pe tocuri, vorbea despre Spania, singura care va scăpa de pieire, și golea acum pahar după pahar. Când ambele sticle fură goale, se ridică și strigă: "Doamnele sunt rugate să ia acum
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Stăteam astfel unul lângă celălalt, în această atât de particulară izolare și apropriere reciprocă creată de invenția automobilului, apropiere care avea să vădească atât de multiple urmări. Simpatie între noi? Pronunțată, în același timp o stare de vagă așteptare, din partea filosofului alternând preț de secunde cu unde de vădită plăcere. Peisajului pe lângă care treceam, satelor, orașelor, grădinilor, nu le acorda nici o atenție. Era vizibil bucuros să călătorească, să lase totul în urmă, să scape, rămânea totuși întunecat, era un ins hăituit
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Clientul astfel descris și luat în derâdere începu să se agite. Își înălță fruntea cât putea de mult, continuând să rămână așezat, apoi se întoarse spre o masă învecinată cu expresia de ocară boche. Mă ridicai și-l luai pe filosof de braț. El împinse scaunul la loc, se ridică de bună voie și, dând din cap în toate părțile, mă urmă, pășind destul de sigur până la casa la care trona obișnuita doamnă cu perucă neagră. În spatele noastre, murmure, câteva exclamații ostile
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
mult de mers." Calului îi fu legat de gât un sac cu hrană. Restaurantul de clasa a treia era, datorită orei înaintate, aproape gol, numai la o masă lungă ședeau o duzină de marinari cu pompoane pe beretele lor rotunde. Filosoful se așeză împreună cu mine și cu birjarul în mijlocul lor, le puse celor doi vecini ai săi brațele peste umeri și declară că plătește o rundă. "Bere" deciseră tinerii marinari. Iar acum începu ceva uimitor. Filosoful începu să povestească, așa cum le
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
pompoane pe beretele lor rotunde. Filosoful se așeză împreună cu mine și cu birjarul în mijlocul lor, le puse celor doi vecini ai săi brațele peste umeri și declară că plătește o rundă. "Bere" deciseră tinerii marinari. Iar acum începu ceva uimitor. Filosoful începu să povestească, așa cum le povestești unor copii, binevoitor, de-a dreptul emoționat, gingaș și puternic bine dispus totodată. Aventuri de tot felul, întâmplări extraordinare trăite de marinari pe mările Nordului. Duhuri ale mării răsăreau din aburii de ceață ai
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]