247 matches
-
din urmă sens au fost formulate judecăți care au inoculat ideea că n-ar trebui să întîrziem prea mult asupra filosofiei lui Eminescu, în pofida faptului că manuscrisele eminesciene exprimă limpede, prin magma lor ideatică, efortul unei reflecții obsedate de asceza filosofării și, pro tanto, a filosofiei ca atare. Mai mult decît atît, cineva (pot aminti aici un dialog avut cîndva, la Păltiniș, cu Noica) era tentat să creadă că preocuparea lui Eminescu pentru matematică, fizică, economie politică, științele naturii sau alte
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
prin graba cu care și-a întins compasul analizelor peste toată cultura filosofică a secolului trecut 8. Autorul recunoaște la Lucian Blaga o "veritabilă și impresionantă obsesie arhitectural-constructivă", dar și cu "momente care trădează o anumită forțare a lucrurilor, o filosofare "cu orice preț"", discursul filosofului extinzîndu-se astfel "din obligație", forțat, inautentic, și nu într-un fel implicit. Atitudinea filosofului se transformă într-o "hărnicie angoasată", "o excesivă grijă față de lume", ceea ce-l face să se comporte ca și cum "s-ar face
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Cuvinte privilegiate și comunicare La început a fost relația Exegeza metafizicii lui Noica a descifrat, din varii perspective, năzuința și izbînda construirii unei ontologii a limbii române, a rostirii filosofice specifice spațiului nostru cultural. Nu atît extensia unui lexic necesar filosofării l-a interesat pe autor, cît descoperirea acelor zăcăminte de sensuri ascunse în cuvintele noastre fundamentale. În descendența unor gînditori ca Dimitrie Cantemir, Lazăr-Leon Asachi, M. Eminescu, Noica era atras de substanța și adîncimea metafizică a limbii sale materne 54
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în pliurile sale reprezentarea furnizată de sensibilitate, de aici sentimentul românesc al ființei și distincția, din subtext, dintre ceea ce poate fi, kantian vorbind, forma și materia oricărui fenomen. Nu putem trece, deci, așa de ușor și nepedepsiți peste faptul că filosofarea lui Noica se petrecea nu doar în idiomul românesc, ci și, în egală măsură, într-un spațiu și într-un saeculum anume. Sentimentul românesc poate fi astfel o intuiție apriori în raport cu ființa, dar, prin aceasta, este o intuiție care supradetermină
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și Eliade itinerare echivalente spre misterul Lumii", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Coșeriu, Eugenio, "Estetica lui Blaga în perspectivă europeană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997. Cozma, Carmen, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002. Croitoru, Rodica, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996. Cuny, H., Werner Heisenberg și mecanica cuantică, Editura Științifică, București, 1969. D'Hondt, Jacques, Hegel și hegelianismul, Editura Polirom, Iași, 1998
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofic al "paradoxiei", transfigurate sau nu" (Ioana Lipovanu, op. cit., p. 15). Blaga manifestă, se pare, "disponibilitatea de a face uz de paradox, în diferitele compartimente plăsmuitoare ale spiritului, interferente într-o viziune comprehensiv-explicativă și interpretativă "cosmoidală"" (Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 23). 51 Sergiu Al-George, op. cit., pp. 229-231. 52 În acest sens, Teodor Dima a urmărit resemnificarea gnoseologiei blagiene cu ajutorul metodei antinomiei transfigurate, "modul în care Blaga și-a impus metoda paradoxiei dogmatice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
secolului al XX-lea cu un comentariu despre Lucian Blaga", în Revista de filosofie, nr. 1-2, București, 1996. 711 Vezi John D. Barrow, Despre imposibilitate. Limitele științei și știința limitelor, Editura Tehnică, București, 1999. 712 Cf. Carmen Cozma, Lucian Blaga: filosofarea "sub specia misterului", Editura Timpul, Iași, 2002, p. 69. 713 Angela Botez, "Antinomie și simetrie", în op. cit. p. 149. 714 În acest sens, cartea Paradoxul a lui Solomon Marcus este o impresionantă dovadă. 715 Până atunci, paradoxul a fost considerat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
există posibilități generale asupra cărora ar trebui să se fixeze în opțiunea/alegerea sa. Fără îndoială, pot fi identificate o serie de trăsături comune între existențialismul lui Sartre și dialectica existențialistă a lui Kirkegaard. Ambii tratează un gen negativist de filosofare, deoarece ambii determină existența umană dinspre fenomene negative: frica, disperarea, lipsa. În mod similar, Kirkegaard determină ca și Sartre subiectivitatea fundamental ca negativitate, deoarece subiectul există în devenire. Subiectul, omul, este ca mod de a fi libertate, existând într-o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
vîlvă" pe piață, dar și, deopotrivă, o "vîlvă" a pieței. "Cartea lui Iov cel tînăr" este o carte a suferinței existențiale din/după eros, un eros visceral, dar nu primar. Este mai mult un Iov care suferă din dragoste de filosofare. Primum vivere, deinde filosofare, dar, mai întîi, iubește și apoi filozofează. Sînt foarte curios și nerăbdător să văd cum va fi primită pe piață. Apariția: deși e gata, aproape, în toamna anului viitor vreau să o tipăresc, dacă se va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și, deopotrivă, o "vîlvă" a pieței. "Cartea lui Iov cel tînăr" este o carte a suferinței existențiale din/după eros, un eros visceral, dar nu primar. Este mai mult un Iov care suferă din dragoste de filosofare. Primum vivere, deinde filosofare, dar, mai întîi, iubește și apoi filozofează. Sînt foarte curios și nerăbdător să văd cum va fi primită pe piață. Apariția: deși e gata, aproape, în toamna anului viitor vreau să o tipăresc, dacă se va putea. Roman: un volum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
romanesc, transbordându-mi vocația în alte forme de narațiune. Camil Petrescu avea teoria vârstelor creatoare: adolescența pentru poezie, tinerețea pentru teatru, maturitatea pentru roman și senectutea pentru filozofie. Eu am început atipic ca romancier și autor de aforisme, formă de filosofare vie și concentrată, continuând cu eseul critic și cu hermeneutica interdisciplinară, evoluată spre transdisciplinar și transmodernism, din ultimii ani". Cum v-ați autodefini? Cine este Th. C. și ce scrie? Insistați cu întrebări din ce în ce mai dificile, fiindcă lucrul cel mai ingrat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vor fi adoptate, datorită valorii lor practice limitate oferă prin subtilele analize critice ale educației contemporane valoroase sugestii și subiecte de reflecție. Pentru existențialism importantă nu este atît cunoașterea, cît trăirea, interesînd mai puțin filosofia ca atare și mai mult filosofarea. Existența se relevă în "situații limită" ale condiției umane: suferință, îngrijorare, vină, singurătate, neliniște, disperare, moarte ș.a. Adepții acestei filosofii evită, din principiu, ordonarea într-un sistem unitar a concepției lor; aceasta ar duce, după părerea lor, la închistarea filosofiei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în tainele propriului eu vor da orizont și substanță liricii lui T., îi vor moderniza într-o oarecare măsură versul. Culegerile ulterioare, Neliniști (1963), Din patru vânturi (1964), Insula cerbilor (1966) ș.a., conțin o sumedenie de întrebări despre paradoxurile secolului, „filosofări” lirice (uneori, totuși, prozaice). T. se mișcă îndeobște degajat în spațiul imaginarului, configurează parabole despre cele mai obișnuite lucruri, proiectează aproape totul în metaforă sau simbol. Astfel, cuvântul „inimă”, reluat și îmbogățit mereu cu noi conotații, devine o imagine arhetipală
TELEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
emotivitate fiind și așa scăzute. Poate că romanul cu pretenții psihologice Om (1936) nu va fi fost doar urmarea unui pariu literar. Blocajul sau carența afectivității, puse în seama personajului feminin, constituie tema lui de profunzime. Patetizările neconvingătoare și ifosul filosofării artificializează însă un discurs narativ de o insuficientă performanță analitică. Un dram de poezie ar fi în evocarea toamnelor bucureștene. Anotimp care împânzește un abur de melancolie și în amplul reportaj monografic București (1935). Descripția, un lucru neobișnuit la D.
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
conservă puritatea simțirii în propriul ei exil”, „candoare” fascinată de „scufundarea în lucruri”, de „mistuirea în trăire”, în „contopirea cu preajma mirifică” (Ștefan Aug. Doinaș, pe coperta a patra a volumului Lamura, 1983). Aluviunile livrești, invazia conceptelor și voința de filosofare poematică erau caracteristici prea puțin prezente la debutul autorului cu Sălaș în inimă (1976), când tinerețea se lasa îmbibată de multe dintre elementele „mitologiei” poetice tipice generației ’60. Acolo dominau senzațiile, pofta de concret, poza exponențială a eului îmbătat de
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
ș.a., precum și victima ei (o fată de la țară ajunsă curtezana cartierului, înrădăcinată, până la autocondamnare, în acest loc sordid) sunt privite fără lirism, într-un „film” cu derulare alertă, cu secvențe abrupte, de o țipătoare concretețe senzorială. Vocea autorului pus pe filosofare sceptică rostește panseuri fals compasive. Cazuistica aceasta se dovedește un suport inadecvat pentru ideea de predestinare, agitată pe tot parcursul narațiunii. Aflat aproape între aceleași înzestrări și limite, Țapul deschide seria romanelor în care erosul este exclusiv, iar din subsolurile
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
piș, bă pe textele voastre" Un derbedeu de pe stradă poate avea o anumită grație vorbind astfel. Dar un domn respectabil, cu costum și cravată, nu va găsi în vecii vecilor tonul potrivit pentru a rosti cuvinte licențioase. Ceva asemănător cu filosofarea în pat Nu trebuie să se înțeleagă că în volum predomină această cochetare cu limbajul străzii. De cele mai multe ori, poetul recurge, dimpotrivă la un limbaj eseistic, pe care îl stăpânește perfect și care i se și potrivește, dar care, și
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
a unui punct de vedere filosofic. - Analizarea comparativa a premiselor, respectiv, a consecințelor presupuse de o anumită poziție/punct de vedere filosofic. - Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problemă filosofica. - (*) Caracterizarea diferitelor genuri și stiluri de filosofare. Analiza unui text filosofic dat. - (*) Elaborarea unui eseu filosofic pornind de la elemente date (întrebări filosofice, texte, concepte). Construirea unei argumentații filosofice în sprijinul unei soluții practice posibile la o situa��ie-problema. III. CONȚINUTURI # Omul 1. Problematică naturii umane 2. Sensul
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
aprobate, valabile în anul școlar în care se susține concursul. B.II. TEMATICA LA DISCIPLINELE DE SPECIALITATE FILOSOFIE ȘI LOGICA ȘI ARGUMENTARE I. METAFILOSOFIE 1. Conceptul de filosofie, specificul demersului filosofic și domeniile reflecției filosofice. 2. Stiluri și tipuri de filosofare, argumente și metode filosofice. 3. Filosofie și știință, filosofie și arta, filosofie și religie. ÎI. ONTOLOGIE A. Ce este ontologia? 1. Discursul ontologic și modalitățile lui de justificare în filosofia și știința contemporană. 2. Existența și devenire. B. Spațiul și
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
aprobate, valabile în anul școlar în care se susține concursul. B.II. TEMATICA LA DISCIPLINELE DE SPECIALITATE FILOSOFIE ȘI LOGICA ȘI ARGUMENTARE I. METAFILOSOFIE 1. Conceptul de filosofie, specificul demersului filosofic și domeniile reflecției filosofice. 2. Stiluri și tipuri de filosofare, argumente și metode filosofice. 3. Filosofie și știință, filosofie și arta, filosofie și religie. ÎI. ONTOLOGIE A. Ce este ontologia? 1. Discursul ontologic și modalitățile lui de justificare în filosofia și știința contemporană. 2. Existența și devenire. B. Spațiul și
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
a unui punct de vedere filosofic. - Analizarea comparativa a premiselor, respectiv, a consecințelor presupuse de o anumită poziție/punct de vedere filosofic. - Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problemă filosofica. - (*) Caracterizarea diferitelor genuri și stiluri de filosofare. Analiza unui text filosofic dat. - (*) Elaborarea unui eseu filosofic pornind de la elemente date (întrebări filosofice, texte, concepte). Construirea unei argumentații filosofice în sprijinul unei soluții practice posibile la o situație-problema. III. CONȚINUTURI # Omul 1. Problematică naturii umane 2. Sensul vieții
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
asemeni unui „Orfeu modern”. Autorul „Contractului social” consideră însă muzica drept expresia originară a sufletului, legată de afecte și preliminară logos-ului. Inefabilul și frumusețea artei, percepute numai cu simțămintele, constituie și pentru Johann Gottfried von Herder o premiză a filosofării. Filosoful și artistul cu darul poeziei sunt predestinați, asemeni lui Orfeu, să conducă națiunile spre umanitate. Poezia însăși este la Herder o „filosofie a vieții”. Latura demonică, dionisiacă a personajului îl interesează pe Georg Friedrich Creuzer, filolog care l-a
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]