6,757 matches
-
curse auto regulate la Sibiu, de unde la ora 17,45 pleacă Intercity nr. 295/296, care sosește la Timișoara la ora 21,52. Nu plecați, însă, din stațiune înainte de a vizita și casa memorială „Constantin Noica”, de la Păltiniș, unde marele filozof și-a trăit ultimii ani din viață. O. Nica Bilete de tratament l Prin Casa Județeană de Pensii Timiș Luni și vineri între orele 9 și 17, marți, miercuri și joi între orele 9 și 19, iar sâmbăta între orele
Agenda2005-06-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283373_a_284702]
-
Fernando Arrabal, realizat în colaborare cu Total TV București. ( N. I.) l Sâmbătă, 3 iulie, de la ora 17. 30, sub egida cercului de bibliofilie de la Casa Studenților din Timișoara, va fi vernisată expoziția închinată împlinirii a 200 de ani de la moartea filozofului Immanuel Kant, organizată de prof. dr. Ion Iliescu. ( I. B.) l Prin H.G.R. nr. 925/2004, Executivul a alocat 5 miliarde lei Consiliului Județean Caraș-Severin în vederea finanțării lucrărilor la Monumentul Eroilor Bănățeni ai Națiunii Române de pe Muntele Mic. ( N. I.) l
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]
-
la el aprinzîndu-mi pipa stinsa. Am zis, repet, ca brutal sînt, dom'le, din cauza fricii... Conducătorul scoate exclamații de entuziasm și iar începe să rîdă foarte înveselit. Băiatul, abia acum îmi dau seama, are în el stofă de cugetător, de filozof, de psiholog, mă rog, oricît neinstruit ar fi. Lui îi place atît de mult observația, sau scuză mea că de ce devii brutal, ... cînd ești fricos, mă rog, încît se apucă să treacă formulă mea în carnețelul lui cu pătrațele în
Frică si brutalitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17685_a_19010]
-
ta - cînd tot restul este" 17. Dar această modalitate de a rezista în fața curgerii, a vietii oarbe care te destrăma aglomerînd în tine conținuturi întîmplătoare, nu este singura formă de donquijotism prezența la Noica. Să vedem cum și-l reprezintă filozoful însuși pe Don Quijote. Omul de format mare, explică Noica, devenit conștient de prezență necesară a "legii și a rînduielii generale în tot ce tinde să capete ființă" își asumă cu de la sine putere rolul de purtător și realizator al acesteia
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
acestui volum, în accentul pus pe legătură între identitate personală și putere, politica, mecanisme sociale de reprimare și subsumare a individului. Disciplinele psy, așa cum le identifica Roșe, sînt produsul unei culturi și mentalități occidentale, apărut ca urmare a unei anumie filozofii și la un anumit moment dat, bine definit istoric, la sfîrșit de secol XVIII. Roșe merge mai departe chiar, stabilind o conexiune între psy și liberalismul democratic, ca paradigmă în care libertatea individului reprezintă o valoare supremă, de unde și preocuparea
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
vizită în fiecare an la Paris. Întrebat de Iv Martinovici ce părere are despre om și opera, Wolfi (cum îl numeau apropiații) refuză indiscrețiile, referindu-se doar la a doua parte a întrebării: "Cred că Cioran nu va rămîne că filozof, după datele gîndirii sale, ci ca o figură unică și deosebită că temperament și consecventă atitudinei sale. Aș spune, printr-o imagine puțin stîngace: lasă și a lăsat, mai cu seamă, peste tot, amprente digitale. Se pretează mai mult ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
un maestru al ascuțimii și ingeniozității. Gîndire și vorbire sau școlile de modă veche Interesant este că pentru Gracian vorbirea reprezintă în întregime o facultate rațională, nu un dar, o formă de inspirație divină ori înnăscuta, cum o credeau alți filozofi înainte dar și după vremea lui. Intelectul stă la originea fiecărei propoziții bine întocmite, el garantează reușită oricărei rostiri, fie ea discurs adresat de politician mulțimii, ori sublima metaforă poetica. Reciprocă e și ea adevărată: nu numai că rațiunea generează
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
a fi stabilit normele exprimării. Elegantă vorbirii presupune, pentru Gracian, adîncă erudiție. Oratorul lui nu e niciodată direct și simplu în exprimare pentru că trebuie să parcurgă întotdeauna un tur de forță prin citatele din opere celebre ale anticilor, prin pildele filozofilor și ale altor învățați de demult. Fiecare enunț se sprijină pe un munte de autorități, individului rămînîndu-i prea puțin spațiu de manevră personală. Astfel văzute, normele stabilite de Baltasar Gracian sînt foarte constrîngătoare, în măsura în care reduc sever libertatea și inventivitatea individuală
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
pregătire al Editură Allfa ( Doamne ajuta!) tot al autorului modestelor rînduri de față; ...ei bine, amicul, un vitalist de forță în concepții, trecut deodată la blajinii ecologiști... Numai la una că aceasta nu m-aș fi așteptat. Cum, teribelul domn, filozof, putem spune, al legilor sălbatice ale naturii, afirmînd decis că natura, inclusiv cea umană, este și trebuie să fie o junglă, unde milă ar fi apanajul celor slabi și neajutorați, care-i dau înainte cu morală, neavînd nici un fel de
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
Ocean. Generalul Pacepa istorisea cu stupoare cum, intrând în cea mai tainica vizuina a instituției, Departamentul dezinformării, dăduse acolo, la birou, în uniformă de general, de conducătorul secției, Valentin Lipatti, distinsul diplomat, fermecătorul om de lume (cu opinii de stânga!), filozoful senin, care n-a coborât niciodată până la a dezminți, într-o lume cu puzderie de uniforme asemănătoare păstrate în funduri de dulap. Să ne întoarcem însă la oițele noastre, sârmanele negre toate. Se constituie probabil că anume câțiva din cei
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
exces de zel periculos de asemănător cu un fel de vendetta sau defulare dubioasă. Citind fragmentele din Lacan ori Kristeva, de pildă, demontate lexical de cei doi, am avut într-adevăr impresia clară că sensul adînc al teoriilor prezentate de filozofi rămîne complet impenetrabil autorilor cărții. Retorica alcătuirii Imposturii intelectuale e, la rîndul ei, deosebit de suspectă: scrisă după ce articolul lui Alan Sokal, publicat în Social Text în 1997 stîrnise deja valuri de indignare, cartea se străduiește prea mult să fie imbatabilă
Un pacifism suspect by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17220_a_18545]
-
Behr povestește istoria ultimelor secole ale unei culturi a discreției și secretului, încercînd în chip foarte lăudabil să nu destrame tocmai farmecul ei. Dar nu-și poate reprima gazetarul din el, reporterul care se deghizează pe rînd în istoric, sociolog, filozof și romancier. Sînt roluri dificile, toate, și tare mă tem că Behr nu se achită grozav de nici unul. Sau poate să mă fi dus spre greșeală stîngăciile din traducerea lui Florin Șlapac? Posibil. Cert este că Edward Behr nu e
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
poststructuralism și studii culturale, europeism și pro-americanism, anti-naționalism, anti-fundamentalism și anti-ortodoxism, liberalism și multiculturalism pro-democrație și corectitudine politică etc. etc. Unele dintre aceste etichete au semnificații strict culturale (dacă există semnificații strict culturale!) (nu există!), altele trimit la doctrine, ideologii, filozofii politice și teorii sociale. Le vom (re)discuta și noi în paginile Observatorului cultural, rînd pe rînd (...) Miza ultimă - dar nu de pe urmă - a proiectului nostru este nici mai mult nici mai puțin decît refacerea unei coerențe la scară națională
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
descoperi o structură de adîncime a evenimentelor, de a percepe acele "ritmuri lente", cum le numește autorul cu o superbă sintagmă, aflate dincolo de istoria zbuciumată a cotidianului, a războaielor și perioadelor de foamete. Ce legătură va fi fost, se întreabă filozoful contemplînd istoria, între evenimente disparate precum istoria grîului și cea a secetei și irigațiilor? Cum influențează aceste "ritmuri lente" panorama istoriei lumii pe care încearcă să o conceapă istoricul? Intenția lui Foucault, așa cum e ea sugerată, dacă nu direct enunțată
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
discursivă au făcut totuși carieră. Ciudat e că, dincolo de labilitatea lor teoretică, i-au permis autorului, după părerea mea, o solidă descriere a regulilor de constituire a unei paradigme disciplinare, a unui proiect investigativ. Oricît de rezervați ar fi unii filozofi față de Arheologia cunoașterii (între aceștia Richard Rorty), cred că e singura scriere foucauldiană care se pretează masiv la analize aplicate. Statutul paradoxal al textului constă în faptul că acesta lămurește, oricît de parțial, dileme pe care Foucault însuși nu pare
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
unor complicații neurologice survenite după o septicemie acută. 16 ani nu par, de regulă, a marca o perioadă îndelungată, dar în cazul de față cred că o fac. În acest deceniu și mai bine care s-a scurs de la dispariția filozofului francez s-au întîmplat multe în arena intelectuală. Mai întîi de toate, așa-numitul curent poststructuralist a ajuns la o maturitate a gîndirii și a conceptelor, depășind euforia bățoasă a începutului și găsîndu-și propria matcă. Influența lui Foucault în dospirea
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
și a conceptelor, depășind euforia bățoasă a începutului și găsîndu-și propria matcă. Influența lui Foucault în dospirea acestui curent contemporan predominant în domeniul umanioarelor și al științelor sociale a fost covîrșitoare, poate mai puternică decît a oricărui alt teoretician sau filozof. Vorbim într-un vocabular foucauldian, formulăm ipoteze apelînd, chiar fără să ne dăm seama, la concepte foucauldiene. Posteritatea autorului Cuvintelor și lucrurilor e glorioasă pentru că gîndirea acestuia infuzează, aproape dincolo de limita la care putem discerne influențe, întreg mentalul nostru poststructuralist
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
glorioasă pentru că gîndirea acestuia infuzează, aproape dincolo de limita la care putem discerne influențe, întreg mentalul nostru poststructuralist. N-aș vrea să par cinică insinuînd că e posibil ca la acest foucauldianism subliminal cumva să fi contribuit însăși moartea prematură a filozofului, cu inerentul său efect de spectaculos, în sensul de proiectare a unui interes intens asupra figurii dispărute. Sau însăși viața pe care a dus-o Michel Foucault, cu opțiunile sale din viața publică și personală. Sau, în fine, o anumită
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
valoroasă. 16 ani reprezintă un interval decent de timp în care opera unui teoretician să invite la reflecție cumpătată. Din păcate actualmente există, în Occident, o vogă Foucault, o isterie chiar a foucauldianismului, dublată aproape insesizabil de o concediere a filozofului din palierele înalte ale discursului intelectual. Idolul doctoranzilor fără prea multe idei și al literaților fără cultură filozofică, Foucault poate fi o mină de aur pentru cei ce n-au văzut aurul niciodată. Invers, repudiat în grabă și pe nedrept
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
aurul niciodată. Invers, repudiat în grabă și pe nedrept de cei ce îi privesc cu rezerve metodologia, același autor ar putea furniza revelații remarcabile dacă ar fi studiat cu atenție. În românește s-au tradus deja cîteva texte importante ale filozofului, toate în ultimii ani, de la faimosul Cuvintele și lucrurile pînă la Istoria sexualității, A pedepsi și a supraveghea, Nașterea clinicii. Cititorul român capătă acces la scrierile lui Foucault tîrziu, și ca de obicei după ce anumite idei ale acestuia au pătruns
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
un autor important, care nu mai e în viață, așadar cu un corpus limitat de texte, e importantă o înțelegere a acestui corpus în logica sa interioară, evolutivă sau constitutivă. Trebuie chiar profitat de putința de a înțelege opera unui filozof în lumina globalității ei. Cărțile lui Foucault, prin urmare, ar fi putut fi (sau ar putea fi) traduse conform unui criteriu asumat deliberat, cu atît mai mult cu cît Bogdan Ghiu, de pildă, pare a se fi specializat în idiomul
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
putut fi (sau ar putea fi) traduse conform unui criteriu asumat deliberat, cu atît mai mult cu cît Bogdan Ghiu, de pildă, pare a se fi specializat în idiomul foucauldian, iar pe lîngă el există, după știința mea, și alți filozofi tineri, la Cluj de exemplu, care ar putea concepe un efort organizat de deslușire și tălmăcire a lui Foucault. Cu doi sau trei ani în urmă, cînd am prezentat traducerea făcută la Humanitas, a unuia dintre cele mai valoroase texte
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
printre cei întrebați (e de presupus că au existat și cîțiva care să fi refuzat să răspundă, dar revista nu îi menționează), se află scriitori precum Michel Tournier, Joyce Carol Oates, Julian Barnes, Penelope Fitzgerald, Doris Lessing, Nadine Gordimer, un filozof ca John Searle dar și rivalul său Richard Rorty, apoi elegantul L. Kolakowski, faimosul Timothy Garton Ash, agitatoriul Edward Said, George Steiner, și alții mai puțin cunoscuți mie. Nu știu sigur cît populism au aceștia în comun, cît de "coruptibili
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
pare corect. Trebuie să existe reciprocitate. Toleranța, dacă vrei, ar fi o recunoaștere a diversității și nu un fatalism. Nu se poate schimba nimic cu o atitudine indiferentă: eu te accept așa cum ești, dar nu mă interesezi. M.P.M.: Ești un filozof modern, scriitor, critic de artă, istoric literar, profesor - vorbește-mi puțin de multitudinea preocupărilor tale și, de ce nu, și de opera ta. I.C.: Viața e formată din cercuri de activitate foarte diferite. Sigur, instrucția culturii retoromane în universitate ar putea
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
și nu pot concepe lumea decât ca pe o multitudine de posibilități de exprimare. Normalitatea e plurilingvismul, nu monolingvismul. M.P.M.: Ce profesori, ce oameni de cultură ți-au marcat personalitatea? I.C.: În timpul gimnaziului un călugăr benedictin, Hildefons Peng, care era filozof, profesor de germană și bibliotecar (am fost ajutorul lui la bibliotecă). El trăia după principiul că adevărata realitate e cea a cărților. M.P.M.: Și profesorul meu, Alexandru Graur, era fascinat de lumea cărților. Ne spunea mereu: "cărțile din cărți se
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]