372 matches
-
5 minute se filtrează printr-un filtru cutat, rezultând lactoserul (lactoserul trebuie să fie transparent; când are culoare albăstruie, pentru îndepărtarea excesului de sulfat de cupru se adaugă 1 g pulbere de zinc, se omogenizează și se filtrează din nou). Filtratul se introduce în biuretă. Titrarea lactoserului Într-o capsulă de 100 ml se introduc 10 ml soluție alcalină de fericianură de potasiu, cca 30 ml apă distilată și 3-4 granule piatră ponce. Capsula se încălzește iar când începe fierberea se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de defecare (sulfat de zinc + ferCianură de potasiu) și se țin la frigider pentru accelerarea precipitării. După precipitare și aducerea soluției la tempratura de 20 C, se aduce la semn cu apă distilată și se filtrează prin filtru cutat. Din filtratul obținut se determină zaharurile direct reducătoare. În acest scop se efectuează o diluție a probei conform sensibilității reacției, din proba diluată se iau 2 ml și se trec într-o eprubetă cu dop rodat, se adaugă 5 ml reactiv de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
N în tartrat de Na și K, se aduce la 100 ml și se omogenizează. Mod de lucru Într-o eprubetă cu pereții groși, se pipetează 2 ml din proba de analizat filtrată și în alta similară 2 ml din filtratul de la proba martor sau apă distilată (după caz). Se aduc la pH=8,4-8,5 cu 4-5 picături de hidroxid de sodiu 10 % și se adaugă 2 ml DNS în fiecare eprubetă. Se agită și se introduc eprubetele la care
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
baie de apă fierbinte timp de 1 minut și agitând. Se filtrează apoi printr-un filtru cantitativ plisat și degresat în prealabil cu alcool-eter. Se spală cantitativ balonul cu precipitat de două ori cu câte 5 ml eter ușor încălzit. Filtratul și eterul de spălare se trec într-o capsulă, după care se evaporă conținutul capsulei pe o baie de apă la sec. Reziduul se reia cu eter și se filtrează prin filtru cantitativ plisat într-o capsulă tarată în prealabil
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
Berzelius. Se încălzește conținutul la o sursă de căldură după care untura topită se trece prin filtru. Filtrul se spală de mai multe ori cu eter etilic până la degresarea completă (picătura de filtrate nu mai lasă pată grasă). Se lasă filtratul în atmosfera deschisă pentru evaporarea solventului, apoi se usucă 1 ora la etuvă (105 o C), se răcește în exicator și se cântărește la balanța analitică. VIII.2.2. Determinarea punctului de topire Mod de lucru Capătul cu mercur al
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
acid tricloracetic 50 %. Se lasă în repaus timp de 30 - 40 minute și conținutul se filtrează pe hârtia de filtru cantitativă. Paharul și precipitatul de pe filtru se spală de câteva ori cu soluția de acid tricloracatic 2 %. La terminarea filtrării filtratul împreună cu pâlnia se usucă timp de 1 - 2 ore la termostat la 50 - 60 C. Când hârtia de filtru începe să se desprindă ușor de pe pâlnie, filtrul împreună cu precipitatul se introduc într-un balon Kjeldahl, se adaugă 5 - 7 ml
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de malț (sau alt material care conține amilaze) se aduc la volumul de 100 ml cu apă distilată, se agită bine și se lasă 30 minute pentru extracție, timp în care se mai agită de câteva ori. Se filtrează, iar filtratul obținut se folosește pentru determinarea activității enzimatice. Mod de lucru 20 ml soluție de amidon 1 % cu pH = 4,2 se introduc într-un balon Erlenmayer de 100 ml cu 8 ml apă distilată și se încălzesc pe o baie
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
răcire, volumul balonului se aduce la 100 ml, se agită și se filtrează aruncând primii 10 -15 ml de filtrat. 50 ml filtrat trecuți într-o plâlnie de separare se tratează de 2-3 ori cu câte 25 ml alcool izoamilic, filtratul se agită cu alcoolul izoamilic timp de câte 2 minute, după stratificarea amestecului alcoolului se îndepărtează. Stratul apos care conține tiamina se supune oxidării. Pentru aceasta, într-o altă pâlnie de separare se introduc 2 ml NaOH 30 %, apoi pe
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
se încălzesc până la 70 C. Apoi se adaugă 1 ml soluție proaspătă de rodan-bromură și 2 ml alcoolică de anilină, se amestecă; Se aduce lichidul la semn cu soluție alcoolică de anilină, se lasă 1-11/2 ore, se filtrează și filtratul galben se colorimetrează la spectrofotometru, la 440 nm. Se stabilește o curbă etalon folosind soluția standard de vitamină PP diluată (preparată în soluția mamă) în diferite cantități aduse la un volum de 5 ml și se adaugă reactivii indicați mai
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
gradat de 100 ml și se aduce la semn cu apă distilată. Proba obținută se omogenizează bine, se lasă în repaus 10 minute, timp în care se mai filtrează prin filtru curat, într-un balon conic curat și uscat. Din filtratul obținut se iau 10 ml și se titrează cu soluția de 2,6diclorfenolindofenol până la colorația roz care trebuie să persiste cel puțin 30 secunde. În paralel cu proba de analizat, se determină titrul soluției de 2,6 diclorfenolindofenol în raport cu acidul
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
MAX, servește ca antagonist pentru funcția lui MYC, intrând în competiție cu MAX sau acționând direct, pentru a represa transcrierea ca heterodimer MAD-MAX. 19.2. ORIGINEA ONCOGENELOR VIRALE: RELAȚIA PROTOONCOGENE-ONCOGENE În anul 1911, virologul american Peyton Rous a dovedit că filtratul acelular din sarcom de găină are capacitatea de a induce formarea de noi tumori, dacă este injectat în pui sănătoși de găină. Pe baza acestor rezultate, el a formulat TEORIA VIRALĂ A CANCERULUI. Abia în ultimele trei decenii ale secolului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
La rândul său, presiunea medie peritubulară de numai 13 mmHg permite ca, în capătul venos al oricărui capilar, să aibă loc reabsorbția plasmei interstițiale (fig. 120). Datorită diametrului mic al porilor membranari (30 Å), proteinele și lipidele nu scapă în filtratul glomerular, care se deosebește astfel de plasma sanguină doar prin lipsa acestora. Cercetările privind compoziția filtratului glomerular, recoltat prin micropuncție, au pus în evidență doar urme de proteine (sub 0,03%) și mici diferențe, nesemnificative, în ceea ce privește concentrația ionilor și substanțelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistemului renină-angiotensină în acest proces au fost discutate. b) Reabsorbția tubulară este cel de al doilea proces renal care contribuie substanțial la formarea de urină finală și la menținerea echilibrului hidroelectrolitic, în general. Ajuns la nivelul teritoriului tubular al nefronului, filtratul glomerular suferă modificări importante calitative și cantitative, datorită reabsorbției masive de apă, ioni și substanțe cu prag de eliminare (glucoză, acizi aminați, vitamine etc.). Peste 90% din apa existentă în filtratul glomerular se reabsoarbe la nivelul tubilor uriniferi. Aproximativ 80
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în general. Ajuns la nivelul teritoriului tubular al nefronului, filtratul glomerular suferă modificări importante calitative și cantitative, datorită reabsorbției masive de apă, ioni și substanțe cu prag de eliminare (glucoză, acizi aminați, vitamine etc.). Peste 90% din apa existentă în filtratul glomerular se reabsoarbe la nivelul tubilor uriniferi. Aproximativ 80% este resorbită de tubii proximali în cadrul reabsorbției obligatorii, iar restul la nivelul ansei Henle (6%) și tubilor distali (14%), reprezentând resorbția facultativă. Reabsorbția apei în tubul contort proximal, făcându-se în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
utilizării lor ca principale sisteme tampon. Intensitatea proceselor de reabsorbție din diversele segmente ale tubilor uriniferi, exprimată procentual pentru majoritatea constituenților urinari este rezumată în figura 121. Datorită reabsorbției proximale de peste 80% a apei, sodiului, clorului și altor substanțe din filtratul glomerular, numai 20% din acesta ajunge la nivelul ansei Henle. În timp ce porțiunea sa descendentă este permeabilă pentru apă, ramura ascendentă este total impermeabilă. Aceasta permite în schimb, reabsorbția sodiului și clorului. În comparație cu tubii proximali, la nivelul cărora predomină celulele cilindrice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de hipofiză posterioară conținând ADH exercită o acțiune oligurică. Acțiunea antidiuretică a ADH rezultă în urma creșterii reabsorbției de apă în segmentul distal al nefronului (tub distal și tub colector). Este vorba de reabsorbția facultativă, care reprezintă în medie 15% din filtratul glomerular. Deci, ADH intervine în ajustarea cantității de apă care trebuie eliminată din organism. De remarcat că numai la om hormonul antidiuretic (vasopresina) intervine în reabsorbția tubulară de apă, la reptile aceasta influențează filtrarea glomerulară, iar la păsări influențează atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
odată cu îndepărtarea hipofizei. După izolarea și stabilirea naturii sale polipeptidice de către Du Vigneaud (1954), au urmat cercetări sistematice privind acțiunile fiziologice și farmacologice. S-a precizat printre altele, că în doze fiziologice, arginin-vasopresina izolată din hipofiza de om nu modifică filtratul glomerular, este ușor vasoconstrictoare și exercită o puternică acțiune antidiuretică, ce are drept rezultat concentrarea urinii finale. Secreția sa este controlată de osmolaritatea sângelui și lichidele extracelulare în general. În timp ce hiperosmoza stimulează osmoreceptorii hipotalamici (Verney, 1947) și secreția de ADH
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ml amoniac (R) și se extrage de cinci ori cu câte 25 ml cloroform, agitând de fiecare dată timp de 5 minute. Extractele cloroformice reunite se filtrează prin sulfat de sodiu anhidru, așezat într-o pâlnie peste vată de sticlă; filtratul se distilează. Reziduul obținut se dizolvă în 10 ml acid clorhidric 100 g/l, se adaugă 1 g bromură de potasiu, 0.05 ml tropeolină 00-soluție (I) și se titrează cu nitrit de sodiu 0.1 mol/l până la colorație
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
plasmatici. Plasma va fi bogată în acei acizi biliari a căror extracție hepatică este mică. Extracția hepatică fracționată rămâne constantă în timpul perioadelor interdigestive și în cursul perioadelor digestive. O cantitate foarte mică de acizi biliari nelegați de albumină intră în filtratul glomerular; cu toate acestea acizii biliari conjugați sunt absorbiți activ la nivel tubular renal astfel încât pierderea urinară de acizi biliari este neglijabilă. 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden Aproximativ 1 litru de bilă produsă zilnic de către ficat intră în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
totală a tubului urinifer. Acesta este responsabil pentru reabsorbția întregii cantități de glucoză și aminoacizi, a celei mai mari părți din Na+, K+, Ca2+, Cl-, HCO3și apei și pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și solviții trec în capsulă), urina (reprezintă filtratul minus substanțele reabsorbite + substanțele secretate), calea de reabsorbție (proces transepitelial). Compartimentele implicate în procesul de absorbție sunt: lumenul tubular (membrana apicală), epiteliul tubular (membrana bazolaterală), interstițiul renal (între celulele tubulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
lungul ansei, dinspre corticală spre medulară. Segmentele subțiri prezintă membrane epiteliale subțiri cu țesut pavimentos unistratificat, fără margine în perie, cu puține mitocondrii și activitate metabolică redusă. Segmentul descendent este foarte permeabil pentru apă și practic impermeabil pentru solviți. Pe măsură ce filtratul coboară spre vârful ansei, apa trece din tub în interstițiu prin osmoză (fig. 102). La vârful ansei filtratul este izoton cu mediul, la valoarea de 1200 mOsm/l. Partea inferioară a ramului ascendent al ansei are permeabilitate mare pentru Na
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
în perie, cu puține mitocondrii și activitate metabolică redusă. Segmentul descendent este foarte permeabil pentru apă și practic impermeabil pentru solviți. Pe măsură ce filtratul coboară spre vârful ansei, apa trece din tub în interstițiu prin osmoză (fig. 102). La vârful ansei filtratul este izoton cu mediul, la valoarea de 1200 mOsm/l. Partea inferioară a ramului ascendent al ansei are permeabilitate mare pentru Na și Cl, moderată pentru uree și este practic impermeabilă pentru apă. Pe măsură ce urcă spre regiunile mai puțin concentrate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
incapacitatea de eliminare integrală a acidului uric la nivel renal, ce va duce la precipitarea acestuia sub forma de cristale de acid uric, mai ales la nivelul articulațiilor (artrita urică sau gută). Secreția tubulară a creatininei Practic toată creatinina din filtratul glomerular trece în urina finală, deoarece molecula sa este mai mare decât a ureei, și nu există transportor pentru reabsorbția sa. Totuși, clearance-ul de creatinină este mai mare decât filtrarea sa glomerulară (de mai mult de 100 de ori), ceea ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
rinichii reabsorb tot bicarbonatul filtrat glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea și secreția ionului de amoniu (NH4). Celulele tubulare preiau glutamina atât din filtratul glomerular cât și din capilarele peritubulare și îl metabolizează formând amoniac. Amoniacul liber nu poate rămâne solvit, și atunci preia un proton din mediu, creând NH4, care apoi va fi eliminat prin antiport NH4+/Na+. Eliminarea fiecărui ion de amoniu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cm3 apă distilată fierbinte, până se obține o suspensie omogenă, cât mai fină. Proba se lasă în repaus timp de 10-15 minute (amestecând din când în când), după care se filtrează prin hârtie de filtru, într-un balon Erlenmeyer. În filtratul obținut se adaugă 0,5 cm3 soluție de cromat de potasiu, după care se titrează cu soluție de azotat de argint, până la virarea culorii în roșu-cărămiziu. Calcul: Clorură de sodiu (%) = m V V - volumul soluției de azotat de argint 2
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]