6,379 matches
-
avea 10 ani. Primul amor- la Crucea de Piatră Nu i-au trebuit mai mult de șapte ani (dar șapte ani de trudă și sacrificii) ca să devină revelația Operei Naționale București. O perioadă din care, în chip aparte, amintirea primilor fiori ai iubirii își cere drepturile: într-un bordel din Crucea de Piatră, în brațele Mariei, Gelu „cunoscu intimitățile pasiunilor erotice, pentru întâia dată în viața sa și, spulberând rușinea, își va pierde inocența juvenilă pentru a deveni bărbat“... Două foste
Agenda2004-35-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282806_a_284135]
-
despărțirii/reunirii celor doi sub semnul lunii care își unește jumătățile și al agatului, gaj al longevității erosului; e o poveste filosofică și nu una erotică a protagoniștilor lirici. În acest balans al lumii între eu și tu, chiar și fiorul (pe)trecerii se pierde în imaginea luminoasă a eternității lui Unu și dincolo, în unul dintre cele mai frumoase poeme de dragoste scrise în lirica de azi: dragă a mea/ nu-i așa stă, valoric și în paradigma de sensibilitate
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
în țeapă. Deși ars la trup și sfârtecat în mai multe locuri, acest criminal nu scoase totuși vreun geamăt, netrădând vreo spaimă față de acest îngrozitor fel de moarte. Doar când îi fură smulse din trup măruntaiele fu cuprins de un fior și își dădu sufletul. Leșul îi fu tăiat în bucăți, parte fierte într-un cazan, parte arse pe grătar, date spre mâncare complicilor săi. În 1718, la Timișoara sunt pomenite 44 de execuții. Pe 1 ianuarie, administrația imperială austriacă îi
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
Babeș“ din Timișoara. M. D. P. Noaptea Europeană a Liliecilor l Premieră în Parcul Rozelor De la legende și superstiții întunecate care au umplut bestiarele a nenumărate popoare, până la horror-urile „vampirești“ ori aventuroasele producții hollywoodiene cu Batman, liliecii au stârnit fiori multor oameni. Mult mai puțini sunt însă aceia care se gândesc la situația reală în care se află micuțele mamifere; tocmai de aceea, Asociația pentru Protecția Liliecilor din România ( A.L.P.R. ) și Asociația Speologică Prusik organizează sâmbătă, 11 septembrie, de la
Agenda2004-37-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282870_a_284199]
-
și îndreptat" și cea de a doua că poetul le-a "adunat și întocmit". Niciodată nu se va mai ști cum arătau aceste balade în originalitatea lor virginala (variantele din monografia lui Adrian Fochi pentru Miorița sînt pedestre și fără fior). Pentru totdeauna ele vor umblă în lume sub vestmîntul trimis de condeiul lui Alecsandri și îndrăznesc a crede că acesta este actul liric fundamental al poetului, mult mai important decît, poate, întreaga să opera în versuri, azi sunînd a lînced
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
alt cod metaforic. Adjectivul rece are într-adevăr, în textele populare, ca și în multe texte literare culte, semnificații negative, legate mai ales de moarte: în DLR, găsim des în citate (s.v. rece): "moartea rece" (la Budai Deleanu și Alecsandri), "fiori reci", "reci fiori de moarte" etc. Cu avantajul de a asigura o rîma, asocierea anilor de război cu rece devine în inscripțiile funerare citate un clișeu stabil. Evident, aceasta explicație ar trebui verificată, măcar prin confruntare cu alte texte populare
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
Adjectivul rece are într-adevăr, în textele populare, ca și în multe texte literare culte, semnificații negative, legate mai ales de moarte: în DLR, găsim des în citate (s.v. rece): "moartea rece" (la Budai Deleanu și Alecsandri), "fiori reci", "reci fiori de moarte" etc. Cu avantajul de a asigura o rîma, asocierea anilor de război cu rece devine în inscripțiile funerare citate un clișeu stabil. Evident, aceasta explicație ar trebui verificată, măcar prin confruntare cu alte texte populare, mai ales cu
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
și acolo unde o anumita interferență între figurativ și abstract se face simțită, acesta din urmă impunându-si oarecum acaparatoriu prezenta, imaginile nu trezesc acel șoc cu care ne-a aclimatizat succesiunea de avangărzi, contestatare până la nihilism. Trezesc mai degrabă fiorul unei aderente simpatetice, al instalării într-un confort vizual. Aceasta se datoreaza fără îndoială și faptului că Bogdan Lascăr se exprimă cu claritate, cu acuratețe, într-o viziune stăpânita, împiedicată să alunece pe panta ostentației. Evitând a fi narativ, nu
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
Pacea între aceste populații a fost excepția, ura, antagonismul sălbatic și masacrele nesfîrșite ar fi fost regulă. Dacă mă gîndesc că Bill Clinton și-a format imaginea inițială despre România grație însemnărilor nu întotdeauna obiective ale lui Kaplan, mă trec fiorii. Oricum ar sta lucrurile, cartea a aparut exact în momentul în care trebuia luată o decizie: se vor angrenă Statele Unite în imbroglio-ul balcanic ori vor lăsa aceste națiuni "să fiarbă în suc propriu" (ca să folosesc o expresie nu tocmai
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
ei rele, la acele ore opace când întunericul își dispută cu lumina dominația clipei: "Lumină nu se înalță încă,/ norii se caută să se despartă/ iarbă se mai deșteaptă o dată/ după ce s-a visat spartă, de sticlă" - Iarbă a uitat fiorul vieții. Este la mijloc, firește, jalea citadinului după valorile primordiale ale unui contact pierdut, dureros refigurat în secunde de eliberare: "O piesă terestră se joacă,/ noi înșine înotând de pe dig/ și-n apă vie din care scoatem capul/ e cald
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
sînge dacă-mi trece/ Nu e caldă și nici rece.// Brațul către ea de-ntind/ Nici n-o scap și nici n-o prind.// Și oricît la ea socoti/ Ca s-o vezi în veci nu poți" (Pasărea-profet). După cum vedem, fiorul folcloric se strecoară în aceste stihuri de alean al ambiguității, care conturează o ars poetica bizuita pe antinomii roditoare, aidoma plăsmuirilor firii. (Va urma) David Dorian - Paradise derizorii, Ed. Tipomur, Tg. Mureș, 1995, 64 pag., preț 2000 lei. Dorian David
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
critice, după toate regulile, ale marilor avangardiști români și străini, va realiza filme documentare și C.D.-uri în temă, expoziții și colocvii... Paginile de literatură originală, critică, interviuri, traduceri - se citesc toate cu interes. În orașul luminat electric (și cu fiorii de nebunie aferenți), "Facla" lui Tone arde frumos, bine alimentată cu oxigen. Între gri și Pacepa După ultimul sondaj de opinie, cel realizat de Metro-media, în presa cotidiană au început să apară efecte interesante. Unul dintre ele constă în încercarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
domolește fără motiv; vorbim/ apoi de o moarte fizică oh ca/ și cum ar Exista: prin ganguri/ igrasioase temple aurii lucitori ochii/ defuncților răsar: semințe/ zadarnice pentru un Pămînt/ Eliberat într-o chietudine/ metafizică!" (Agamemnon șPrefațăț). În același timp însă fiorul dispariției e abordat pe un temei robust, poporan, într-un duh carnavalesc, licențios. Bardul pare a răspunde propoziției marchizului de Sade, după care: Nu există mijloc mai bun pentru a ne familiariza cu moartea decît acela de a o asocia
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
ori l-am visat cu migala de orfevru/ l-am reinventat încet-încet după mintea mea" - Sînt plin de această moarte a lui), Gabriel Chifu e și o conștiință intelectuală distinsa, ca diriguitor al revistei Ramuri, pe o linie temerar antiprovincială. Fiorul de neliniște al articolelor d-sale ne trimite, de regulă, la teme și atitudini de interes general. Gabriel Chifu, La marginea lui Dumnezeu, Ed. Cartea Românească, 1998, 68 pag., preț nemenționat.
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
fiziologie ontica a anorganicului: "pe mîini mi se scurge/ un fel de zăpadă/ crispata/ un alt fel de a surprinde/ încetineala din lucruri" (Bolta cu trandafiri). Sau: "o sete nepămînteana/ se dizolvă în lucruri" (Descreștere). Sau: "o mare însîngerata/ primește fiorul morții/ visîndu-se" (Februarie). Sau: "Cum cade lumină pe lucruri/ îmi pare că intru/ în culoarea utopica/ nuanțe/ detalii ce-mi alcătuiesc/ împrejurările vieții" (Detalii). Sau această autumnala antropomorfizata, pînă la punctul incert în care însăși ființă noastră poate fi socotita
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
nu să blesteme că ultima babă de mahala, spumegând de spaimă și tremurând că varga. Perspectiva de a se vedea confruntat cu elucubrațiile pe fundamentul cărora și-a croit o imagine de tribun, de patriot și de incoruptibil îi dă fiori mortali. Curajul lui Vadim e mai subțire decât o mască (fie ea și una hidoasa) și la fel de lipsit de consistentă. Folosind tertipurile unor așa-ziși oameni ai legii precum Mirescu, într-o primă fază, apoi însăilările securiste ale lui Mercea
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
rolurilor centrale. Claudiu Bleonț alternează tehnic țipatul și șoaptă, zbuciumul și ămpăcarea. Pentru el, ca și pentru noi, Macbeth rămâne un mister. Diana Văcaru transmite raționalitatea voinței antrenate an acțiuni iraționale; o feminitate tulbure, delir eliberator. Remușcările ei transmit esență fiorului tragic, ăn mod regretabil absent din evoluția interpretului rolului titular. Între imaginea spectacolului și vorbele lui apar câteodată distorsiuni: Ștefan Iordănescu e rege, dar fantomă lui Banquo ai dă târcoale.
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
locuitorii ei, ămpietriti. - Când te gândești că an Franța șanț neghiobi care ar vrea să importe la noi tâmpeniile solemne pe care englezii le fac la ei acasă cu sângele lor rece, pe care-l cunoașteți, zise Blondet... te trec fiorii... an ultima vreme, Walter Scott, care n-a ăndrăznit să descrie o femeie așa cum este ea, de frică să nu fie improper, se caia că zugrăvise prea de tot pe Elfia, ăn Pușcăria din Edimburg. - Vrei să nu fi improper
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
vedea, domnule procuror general, ca aspectul cel mai șocant e că oamenii dumneavoastră, care vineri dimineață și-au dat demisia pentru că n-au avut încotro (...) au un fel în care pozează o siguranță de sine, o obrăznicie de te trec fiorii: li se cuvine orice și n-au a se feri sau a da socoteală cuiva. În sclipirea din ochii celor puși să apere legea era un nesfîrșit dispreț față de lege. Pozînd la sînul fetei de cabaret, privirile procurorului Ciontu aveau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
aducea confecționatul unor păpuci de casă (pîslari) care nu se găseau pe piață. Numai gîndul că soția marelui bărbat de stat Ion. I.C. Brătianu, făuritorul României Mari, a fost nevoită, la adînci bătrînețe, să trăiască de pe urma confecționării unor pîslari, dă fiori. Și unde mai pui că își păstrase integrală memoria meditînd, ca toți ai ei, la soarta nenorocita a țării, si de ce nu?, la condiția ei de femeie bătrînă supusă tuturor privațiunilor. Să fi așteptat, și ea, venirea, și atunci, a
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
eroii trec prin peripeții nenumărate în căutarea unei comori. Este un film istoric a vezi plasarea prologului în Egiptul antic, precum și aură de legendă ce învăluie totul a ce asigură suficientă culoare locală și exotism. Este un horror, ceea ce crează fiori și tresăriri de spaimă numai bune să ne transpună într-o altă realitate cît mai diferită de banalul nostru cotidian în care nu se întîmplă mai nimic. Este și un film de suspense atîta timp cît puterea răului pare a
Super-productiile timpurilor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17612_a_18937]
-
regizorul simte că teatrul își pierde dimensiunea hieratică, preschimbîndu- se în carnaval de futilități. Al doilea paradox e că Brook respinge natura intelectuală a teatrului. Dacă admitem că teatrul e viață, facultatea de care avem nevoie pentru a-i simți fiorul e cu precădere intuiția și în nici un caz intelectul, caz în care un actor cu aplecări docte e un handicapat la care intuiția e inhibată de excesul de nuanțe culte. Actorul „de cap“ e un artist modest, de aceea gîndirea
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
Shandy. Referințele culturale care hrănesc copios dar firesc textul lui Genette, ne arată că acest parcurs ce se vrea personal este cu precădere unul intelectual, chiar dacă nu lipsesc în el comentarii politice, amintiri din copilărie și adolescență legate de primul fior amoros, ironii la adresa clișeelor folosite de presă și de politicieni, sau mici inserții amuzante de cotidian, ca cele despre farmacista preferată sau despre casierele drăguțe de la magazinul din colț. Scriitura fragmentară i se potrivește autorului, modului său sprințar și șăgalnic
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
Alaltăieri, Noiembrie și-a așternut genunchiul,am scris un e-mail vieții mele celei duse, pe chipul vostru vremuit de dor,harfă cu geană de femeie și trup de zaț același vals vă bântuie amorul,rămas în cafeaua de dimineață. trecutului fior. Am numărat neliniștile vocalelor seduse, din fiece pântec de vers așezat pe braț, Iar azi de nuntă, vă uniră-ți trunchiul,privind spre fereastra cu dantură de ceață. într-un amurg cu simfonii în păr. Scrisă azi, 13 nov. 2010
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
și pe umărul ei îmi așez cotul gurii, vioară în orchestra lutului, Nechezul iernii șuiera prin mine, în care suspină ca-ntr-un budoar trecutul. pe gânduri lunecau schiori, în păr zăpada își torcea fuiorul, Azi, sub mâna ta, cădelnițând fiori. sprijinit în bastonul toamnei cu mersul tăcut, îmi pun pălăria plictisită de atâtea riduri Tușea înghețul în genunchii lunii, și, ca un copac legănat în șezlongul târziului , cu un sărut te-am colindat, scârțâi într-un cântec din tine căzut
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]