411 matches
-
Natură impresionantă a țării este foarte importantă pentru turismul Norvegiei, întrucat ea atrage în fiecare an mii de turiști. Capul Nord și Fiordul Geiranger sunt printre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. Foarte apreciată este Norvegia și pentru posibilitatea practicarii sporturilor de iarnă la înălțimi impresionante, precum și pentru coasta de vest, Hurtigruten, numeroase croaziere fiind organizate în această zonă. Țară este impresionantă
Turismul în Norvegia () [Corola-website/Science/309120_a_310449]
-
pentru coasta de vest, Hurtigruten, numeroase croaziere fiind organizate în această zonă. Țară este impresionantă însă și din punct de vedere cultural, datorită renumitelor biserici de lemn unice în lume și unor orașe impresionante. Norvegia mai este numită și Țara Fiordurilor, deoarece unele dintre cele mai spectaculoase și mai frumoase fiorduri din lume se întâlnesc aici, croazierele pe aceste fiorduri fiind foarte apreciate de turiști. Printre cele mai renumite fiorduri norvegiene se înscriu: • Sognefjord - cel mai lung (204m) fiord din Europa
Turismul în Norvegia () [Corola-website/Science/309120_a_310449]
-
această zonă. Țară este impresionantă însă și din punct de vedere cultural, datorită renumitelor biserici de lemn unice în lume și unor orașe impresionante. Norvegia mai este numită și Țara Fiordurilor, deoarece unele dintre cele mai spectaculoase și mai frumoase fiorduri din lume se întâlnesc aici, croazierele pe aceste fiorduri fiind foarte apreciate de turiști. Printre cele mai renumite fiorduri norvegiene se înscriu: • Sognefjord - cel mai lung (204m) fiord din Europa și al doilea din lume după Scoresby Sund din Groendlanda
Turismul în Norvegia () [Corola-website/Science/309120_a_310449]
-
de vedere cultural, datorită renumitelor biserici de lemn unice în lume și unor orașe impresionante. Norvegia mai este numită și Țara Fiordurilor, deoarece unele dintre cele mai spectaculoase și mai frumoase fiorduri din lume se întâlnesc aici, croazierele pe aceste fiorduri fiind foarte apreciate de turiști. Printre cele mai renumite fiorduri norvegiene se înscriu: • Sognefjord - cel mai lung (204m) fiord din Europa și al doilea din lume după Scoresby Sund din Groendlanda și cel mai adânc(1309m adâncime maximă) fiord din
Turismul în Norvegia () [Corola-website/Science/309120_a_310449]
-
lume și unor orașe impresionante. Norvegia mai este numită și Țara Fiordurilor, deoarece unele dintre cele mai spectaculoase și mai frumoase fiorduri din lume se întâlnesc aici, croazierele pe aceste fiorduri fiind foarte apreciate de turiști. Printre cele mai renumite fiorduri norvegiene se înscriu: • Sognefjord - cel mai lung (204m) fiord din Europa și al doilea din lume după Scoresby Sund din Groendlanda și cel mai adânc(1309m adâncime maximă) fiord din lume. Din acest fiord pornesc mai multe brațe laterale, cum
Turismul în Norvegia () [Corola-website/Science/309120_a_310449]
-
și Țara Fiordurilor, deoarece unele dintre cele mai spectaculoase și mai frumoase fiorduri din lume se întâlnesc aici, croazierele pe aceste fiorduri fiind foarte apreciate de turiști. Printre cele mai renumite fiorduri norvegiene se înscriu: • Sognefjord - cel mai lung (204m) fiord din Europa și al doilea din lume după Scoresby Sund din Groendlanda și cel mai adânc(1309m adâncime maximă) fiord din lume. Din acest fiord pornesc mai multe brațe laterale, cum ar fi Aurlandsfjord, Nærøyfjord(cel mai îngust din lume
Turismul în Norvegia () [Corola-website/Science/309120_a_310449]
-
aceste fiorduri fiind foarte apreciate de turiști. Printre cele mai renumite fiorduri norvegiene se înscriu: • Sognefjord - cel mai lung (204m) fiord din Europa și al doilea din lume după Scoresby Sund din Groendlanda și cel mai adânc(1309m adâncime maximă) fiord din lume. Din acest fiord pornesc mai multe brațe laterale, cum ar fi Aurlandsfjord, Nærøyfjord(cel mai îngust din lume, inclus în patrimoniul UNESCO), Lustrafjord. • Geirangerfjord - inclus și el în patrimoniul UNESCO, este in acelasi timp și unul dintre cele
Turismul în Norvegia () [Corola-website/Science/309120_a_310449]
-
de turiști. Printre cele mai renumite fiorduri norvegiene se înscriu: • Sognefjord - cel mai lung (204m) fiord din Europa și al doilea din lume după Scoresby Sund din Groendlanda și cel mai adânc(1309m adâncime maximă) fiord din lume. Din acest fiord pornesc mai multe brațe laterale, cum ar fi Aurlandsfjord, Nærøyfjord(cel mai îngust din lume, inclus în patrimoniul UNESCO), Lustrafjord. • Geirangerfjord - inclus și el în patrimoniul UNESCO, este in acelasi timp și unul dintre cele mai renumite fiorduriale Norvegiei, cu
Turismul în Norvegia () [Corola-website/Science/309120_a_310449]
-
dintre cele mai mari parcuri care sunt neatinse de mâna omului. Podișul s-a format prin acțiunea de eroziune a ghețarilor din timpul periodei de glaciațiune din pleistocen, fiind un platou aproape neted cu denivelări spre nord unde se află fiordurile Sørfjord și Eidfjord. Omul a început popularea platoului cu ca. 6000 de ani î.Hr. Azi turismul este principala sursă de venit a regiunii.
Parcul Național Hardangervidda () [Corola-website/Science/311446_a_312775]
-
Baffin, la sud strâmtoarea Jones o desparte de insula Devon, iar la est se învecinează cu insula Axel Heiberg, de care o despart strâmtorile Eureka și Nansen. Ea are o linie de coastă foarte neregulată, caracterizată prin prezența a numeroase fiorduri și peninsule. Sud-estul insulei cuprinde zonele cele mai nordice ale Scutului Canadian. La vest de acesta se află un platou format în era paleozoică, iar la nord, ocupând majoritatea insulei, se află munți formați din roci sedimentare care aparțin de
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
a insulei este inclusă în Parcul Național Quttinirpaaq, fondat în 1988 ca rezervație naturală și transformat în parc național în anul 2000. Parcul are o suprafață de 37.775 km și include vârful Barbeau, lacul Hazen și o serie de fiorduri și ghețari. Cea mai mare parte a insulei Ellesmere este clasificată ca deșert arctic. Vegetația este în general de tip tundră, mai rară, datorită precipitațiilor reduse și terenului acoperit în mare parte de zăpadă, gheață și pietriș grosolan. Deoarece temperaturile
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
fiind întâlnite oriunde sunt îndeplinite condițiile de umiditate și nutrienți în sol. Salcia arctică ("salix arctica") este cea mai înaltă plantă de tundră, deși atinge și ea abia 7-8 cm înălțime. În zonele de câmpie, cum sunt împrejurimile lacului Hazen, fiordul Tanquary și zona golfului Lady Franklin, unde umiditatea se păstrează pe cea mai mare parte a sezonului de creștere a plantelor, se întâlnește o vegetație tipică de luncă. În ceea ce privește mamiferele terestre, în Parcul Național Quttinirpaaq, reprezentativ pentru condițiile insulei Ellesmere
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
și de altfel specia dominantă în zona arctică a Canadei și cu cea mai nordică răspândire este păstrăvul alpin ( (Salvelinus alpinus)). Pe insulă au fost observate și două specii de bondari, "Bombus polaris" și "Bombus hyperboreus" În sedimentele din zona fiordului Stenkul a fost descoperită o pădure fosilă din paleocen-eocen. În anul 2006, paleontologul Neil H. Shubin de la Universitatea Chicago a anunțat descoperirea unei fosile din Paleozoic (de acum cca. 375 milioane ani), numită "Tiktaalik roseae", într-o fostă albie de
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
a condus o expediție în nordul insulei Ellesmere, pornind de la Capul Sheridan de-a lungul coastei vestice a Strâmtorii Nansen. În 2006, populația insulei Ellesmere era de 146 persoane, concentrate în două așezări: Alert (populația permanentă: 5 persoane) și Grise Fiord (populația permanentă: 141 persoane). O a treia așezare, Eureka, nu mai are în prezent locuitori permanenți, dar este folosită în continuare ca bază de cercetare și stație meteorologică. Baza Alert a Forțelor Canadiene este cea mai nordică așezare umană cu
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
iar în mijlociul lor se întinde Câmpia Nord-Europeană. Un arc format din zone mai înalte, de asemenea, se desfășoară de-a lungul țărmului nord-vestic, care începe în vestul insulelor britanice și Irlandei și continuă până la țărmul articulat și plin de fiorduri al Norvegiei. Această descriere este simplificată. Zone cum ar fi, de pildă, Peninsula Iberică și Peninsula Italică au propriile caracteristici, așa cum și însăși Europa centrală dispune de multe platouri, văi și bazine care complică și mai mult tendința generală. Suprafața
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
este cea mai mare așezare din insulele Svalbard, situate în Oceanul Arctic și aparținând Norvegiei. Localitatea este situată în partea de vest a insulei Spitsbergen, port la fiordul Adventfjorden. Populația este de aproximativ 2000 locuitori. Așezarea a fost întemeiată în 1906 de către John Munroe Longyear principalul proprietar al Companiei Arctice de Cărbune din Boston (Arctic Coal Company of Boston). A fost distrus de germani în Al Doilea Război
Longyearbyen () [Corola-website/Science/309086_a_310415]
-
Wrangel să părăsească Iutlanda până pe 25 mai. Folosindu-se de moment, danezii trec o parte din trupele din Alsen în Iutlanda și ocupă linia Ligumkloster - Aabenraa pe 2 iunie. Danezii au invadat Schleswigul. Generalul german Galkett s-a apropiat de Fiordul Flensburg, însă atacul lui Wrangel (5 iunie), s-a dovedit fără succes. Victoria de la Gaderslebene din 29 iunie a reîntors germanilor Schleswigul, însă din cauza beneficiilor pe care danezii le aveau de la flotă, toate aceste succese nu au fost de importanță
Primul Război Germano-Danez () [Corola-website/Science/328316_a_329645]
-
Sound", limba indigenilor din Groenlanda: "Kangertittivaq") este un sistem de admisie al Mării Groenlandei pe coasta de est a Groenlandei. Ea are o structura arborescentă, cu un corp principal de aproximativ 110 km care are ramurile într-un sistem de fiorduri care acoperă o suprafață de aproximativ 38.000 km². Cea mai lungă dintre acestea are o lungime de 340 - 350 km de la litoral. Adâncimea este 400-600 m în corpul principal, dar aceasta crește până la 1.450 m în fiorduri. Acesta
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
de fiorduri care acoperă o suprafață de aproximativ 38.000 km². Cea mai lungă dintre acestea are o lungime de 340 - 350 km de la litoral. Adâncimea este 400-600 m în corpul principal, dar aceasta crește până la 1.450 m în fiorduri. Acesta este sistemul de fiorduri care este cel mai mare cel mai lung și cel mai adânc din lume. Numele acestui sistem onorează pe exploratorul englez William Scoresby, care în 1822 a cartografiat zona de fiorduri în detaliu. Numeroase insule
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
suprafață de aproximativ 38.000 km². Cea mai lungă dintre acestea are o lungime de 340 - 350 km de la litoral. Adâncimea este 400-600 m în corpul principal, dar aceasta crește până la 1.450 m în fiorduri. Acesta este sistemul de fiorduri care este cel mai mare cel mai lung și cel mai adânc din lume. Numele acestui sistem onorează pe exploratorul englez William Scoresby, care în 1822 a cartografiat zona de fiorduri în detaliu. Numeroase insule sunt prezente. Cea mai mare
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
1.450 m în fiorduri. Acesta este sistemul de fiorduri care este cel mai mare cel mai lung și cel mai adânc din lume. Numele acestui sistem onorează pe exploratorul englez William Scoresby, care în 1822 a cartografiat zona de fiorduri în detaliu. Numeroase insule sunt prezente. Cea mai mare, Milne Land, are o suprafață de 3913 km ² și este situată în mijlocul zonei de admisie. Pe latura de nord a gurii se află Ittoqqortoormiit, singura așezare permanentă în regiune, cu o
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
mai joasă și mai rotunjită. Gura se extinde pentru aproximativ 110 km la vest, se întoarce ușor la nord, se lărgește și formează un bazin numit Hall Bredning. De acolo, zona de admisie se desparte în mai multe ramuri, inclusiv fiordul Nordwestfjord, fiordul Øfjord (care se împarte în Rypefjord și Harefjord), Fiordul Rode, Gasefjord și Fønfjord. Între Øfjord și Fønfjord se află cea mai mare insulă a sistemului, Milne Land. Terenul din jurul fiordului este în cea mai mare parte muntos, cu
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
și mai rotunjită. Gura se extinde pentru aproximativ 110 km la vest, se întoarce ușor la nord, se lărgește și formează un bazin numit Hall Bredning. De acolo, zona de admisie se desparte în mai multe ramuri, inclusiv fiordul Nordwestfjord, fiordul Øfjord (care se împarte în Rypefjord și Harefjord), Fiordul Rode, Gasefjord și Fønfjord. Între Øfjord și Fønfjord se află cea mai mare insulă a sistemului, Milne Land. Terenul din jurul fiordului este în cea mai mare parte muntos, cu margini abrupte
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
km la vest, se întoarce ușor la nord, se lărgește și formează un bazin numit Hall Bredning. De acolo, zona de admisie se desparte în mai multe ramuri, inclusiv fiordul Nordwestfjord, fiordul Øfjord (care se împarte în Rypefjord și Harefjord), Fiordul Rode, Gasefjord și Fønfjord. Între Øfjord și Fønfjord se află cea mai mare insulă a sistemului, Milne Land. Terenul din jurul fiordului este în cea mai mare parte muntos, cu margini abrupte. Clima este Arctică, cu iarnă lungă și rece, furtuni
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
admisie se desparte în mai multe ramuri, inclusiv fiordul Nordwestfjord, fiordul Øfjord (care se împarte în Rypefjord și Harefjord), Fiordul Rode, Gasefjord și Fønfjord. Între Øfjord și Fønfjord se află cea mai mare insulă a sistemului, Milne Land. Terenul din jurul fiordului este în cea mai mare parte muntos, cu margini abrupte. Clima este Arctică, cu iarnă lungă și rece, furtuni severe. Temperaturile din ianuarie-martie variază între -8.4 si -22.5 ° C, cu medii între -15 și -18 ° C, în perioada
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]