619 matches
-
Allăhi l-husnă" (Cea mai bună cale de a explica "Cele Mai Frumoase Nume ale lui Dumnezeu") • "Ğawăhir al-Qur’än" (Esențele Coranului); o exegeză a Coranului. • "Faysal al-tafriqa bayna l-islăm wa-l-zandaqa" (Criteriul de deosebire a islamului de necredință) • "Miškăt al-’anwăr" (Firida luminilor) • "‘Ihiyă’ ‘ulūm ad-dīn" (Reînvierea științelor religiei); unul dintre cele mai vaste și erudite tratate despre religia islamică în ansamblul ei • "Bidăyat al-hidayă" (Începutul călăuzirii) • "Al-munqid min ad-dalăl" (Salvatorul de la rătăcire); carte autobiografică • "Minhăğ al-'ăbidīn" (Calea închinătorilor) • "Ma’ăriğ
Al-Ghazali () [Corola-website/Science/313926_a_315255]
-
moșie, Mărțina a găsit conacul pe jumătate-n moloz și beciurile cu butoaiele cu vinuri vestite, erau toate În paragină. Era clar, nu mai avea rădăcini. La Îndemnul Olgăi Sâmbure, a spart zidul fals, a căutat și a găsit În firida din spatele șemineului, cu cahlele lipsa și fără suportul din marmură de Carrara, a găsit casetă cu trei mahmudele din aur turcesc și mai multe Înscrisuri notariale, care atestau evenimentele importante din familia Sâmbure. Era un fir care ar fi putut
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
legendarului stejar. Edificiul este de plan dreptunghiular fără turlă, cu lungimea de 26,20 m și lățimea de 10,30 m. Arhitectura bisericii este întânlită la mai multe ctitorii ștefaniene (Dobrovăț, Reuseni), boltit cu calote sferice. Fațadele prezintă ocnițe și firide, dar și decorații de ceramică smălțuită - discuri și cărămizi. La intrare a avut un turn-clopotniță, care astăzi nu mai există. Soclul și ancadramentele au profilatură gotică. Inițial acoperișul bisericii era din șindrilă. Pisania, așezată pe fațada de apus, la dreapta
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]
-
și în special de Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău. Stilul arhitectural al catedralei este atât unic cât și neobișnuit pentru un lăcaș de cult ortodox de asemenea dimensiuni. Acesta îmbină tradiția religioasă română cu arhitectura moldovenească și bizantină. Stilul, cu firide sub streșini, cu bolte înstelate în interior, cu discuri lăcuite într-o multitudine de culori, poate fi găsit în mănăstiri precum Cozia sau Prislop, tipice secolului al XIV-lea. Catedrala are nu mai puțin de nouă turle adevărate și patru
Catedrala Mitropolitană din Timișoara () [Corola-website/Science/301562_a_302891]
-
pe șelf. Ca urmare a dezvoltării nișelor de abraziune, porțiunea de faleză rămasă fără sprijin se poate nărui, formându-se o faleză dedublată. Un timp oarecare materialul căzut la baza falezei o protejează, împiedicând valurile de a crea o nouă firidă, dar după înlăturarea acestuia procesul se reia, ducând la retragerea treptată a falezei.
Abraziune (geologie) () [Corola-website/Science/304351_a_305680]
-
contraforturi (două în colțurile dinspre vest, câte trei pe laturile de nord și de sud și unul mic în axul absidei altarului). Edificiul este înconjurat de un singur rând de ocnițe, dispuse sub streașină. Absida altarului este decorată cu 13 firide alungite. Turla este de formă octogonală și se înalță pe o bază stelată, înecată pe jumătate în acoperiș. Ea este împodobită cu firide și ocnițe. Intrarea în lăcașul de cult se face prin două uși dispuse pe laturile de nord
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
este înconjurat de un singur rând de ocnițe, dispuse sub streașină. Absida altarului este decorată cu 13 firide alungite. Turla este de formă octogonală și se înalță pe o bază stelată, înecată pe jumătate în acoperiș. Ea este împodobită cu firide și ocnițe. Intrarea în lăcașul de cult se face prin două uși dispuse pe laturile de nord și de sud ale pridvorului, cu ancadramente de piatră terminate în acoladă. Cea din partea de nord a fost închisă însă. Ferestrele sunt largi
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
cu grinzi de lemn au fost susținute și arcurile turnurilor la nivelul clopotelor. Jos deasupra soclului, se găsește un brâu care înconjoară clădirea, din patru rânduri de cărămizi așezate pieziș. Un brâu simplu delimitează câmpul inferior al zidurilor (împodobit cu firide mari oarbe și încununat de arcuri cintrate), de cel superior, care este pe jumătate de înalt față de precedentul. La exteriorul construcției încă de mai pot deosebi în partea inferioară firide și arhivolte ale arcadelor, adâncite în abis, iar în partea
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
Un brâu simplu delimitează câmpul inferior al zidurilor (împodobit cu firide mari oarbe și încununat de arcuri cintrate), de cel superior, care este pe jumătate de înalt față de precedentul. La exteriorul construcției încă de mai pot deosebi în partea inferioară firide și arhivolte ale arcadelor, adâncite în abis, iar în partea superioară două rânduri de ocnițe, care înconjoară clădirea. Cele două rânduri de ocnițe sunt separate de discuri de cărămizi cafenii, alternând cu altele sub formă de stea. Sub cornișa superioară
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
arcadelor, adâncite în abis, iar în partea superioară două rânduri de ocnițe, care înconjoară clădirea. Cele două rânduri de ocnițe sunt separate de discuri de cărămizi cafenii, alternând cu altele sub formă de stea. Sub cornișa superioară se află șirul firidelor oarbe mai mici, în timp ce cele mai mari sunt așezate imediat deasupra brâului. În 1946 încă se mai remarca faptul că la nivelul clopotniței, firidele mari lipseau din câmpul inferior, iar firidele mici din câmpul superior. O îngroșare dreptunghiulară a zidului
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
de cărămizi cafenii, alternând cu altele sub formă de stea. Sub cornișa superioară se află șirul firidelor oarbe mai mici, în timp ce cele mai mari sunt așezate imediat deasupra brâului. În 1946 încă se mai remarca faptul că la nivelul clopotniței, firidele mari lipseau din câmpul inferior, iar firidele mici din câmpul superior. O îngroșare dreptunghiulară a zidului exterior, relevă sânurile laterale. Urme de tencuială - care se mai cunosc pe alocuri, arată că biserica a fost tencuită. Peste tencuială - atât la exterior
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
formă de stea. Sub cornișa superioară se află șirul firidelor oarbe mai mici, în timp ce cele mai mari sunt așezate imediat deasupra brâului. În 1946 încă se mai remarca faptul că la nivelul clopotniței, firidele mari lipseau din câmpul inferior, iar firidele mici din câmpul superior. O îngroșare dreptunghiulară a zidului exterior, relevă sânurile laterale. Urme de tencuială - care se mai cunosc pe alocuri, arată că biserica a fost tencuită. Peste tencuială - atât la exterior cât și la interior, a fost aplicat
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
1530, asemănându-se din punct de vedere iconografic și stilistic cu cea a Bisericii "Sf. Gheorghe" din Suceava. Frescele cele mai bine păstrate se află în pridvor. Pictura bisericii din Părhăuți are trei aspecte distinctive: tabloul votiv, scena "Pieta" din firida proscomidiarului și îmbrăcămintea sfinților. Picturile din pronaos sunt rău păstrate și retușate; este de menționat icoana Maicii Domnului (Vlacherniotissa) de pe bolta pronaosului. Icoanele pictate în naos se disting destul de greu; pe calota bolții este Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
mare. Baza ei se continuă submarin, printr-o suprafață puțin înclinată, numită platformă de abraziune. Faleza și suprafețele de abraziune sunt rezultatul acțiunii mecanice a mării, mai ales prin bombardarea la bază a abrupturilor cu galeți (pietrișuri rotunjite). Aici apar firide (scobituri), care duc la prăbușirea stratelor de deasupra. Materialele prăbușite sunt înlăturate de valuri, abruptul fiind supus din nou acțiunii lor. Are loc retragerea falezei și lărgirea platformei de abraziune. Pe măsura retragerii falezei, crește lungimea pantei de abraziune, iar
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
de valuri, abruptul fiind supus din nou acțiunii lor. Are loc retragerea falezei și lărgirea platformei de abraziune. Pe măsura retragerii falezei, crește lungimea pantei de abraziune, iar valurile se sparg cu timpul la o distanță tot mai mare de firidă. Abraziunea se reduce, procesul de formare a firidei încetează iar faleza nu se mai retrage. După stadiul de evoluție se pot deosebi: Se mai disting Plaja reprezintă fâșia inundabilă din cadrul domeniului litoral, caracterizată prin acumulări de nisip, pietriș și cochilii
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
lor. Are loc retragerea falezei și lărgirea platformei de abraziune. Pe măsura retragerii falezei, crește lungimea pantei de abraziune, iar valurile se sparg cu timpul la o distanță tot mai mare de firidă. Abraziunea se reduce, procesul de formare a firidei încetează iar faleza nu se mai retrage. După stadiul de evoluție se pot deosebi: Se mai disting Plaja reprezintă fâșia inundabilă din cadrul domeniului litoral, caracterizată prin acumulări de nisip, pietriș și cochilii. La țărmurile cu faleză, aceasta este redusă sau
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
un plan triconc cu o turlă pe naos și alte două mai mici pe pronaos. Zidurile, foarte groase, sunt din cărămidă arsă și piatră. Decorațiunea exterioară este specifică bisericilor din Țara Românească, simplă, singurele elemente decorative fiind două registre de firide și un brâu de piatră în partea superioară și ancadramentele ușilor și ferestrelor, acestea fiind realizate de meșterul Lupu (probabil un meșter adus din Moldova) și reproducând modele ale goticului târziu moldovenesc. Decorațiunea înterioară este de secol XIX (1843), cu
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
cu desene în relief (capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri încolăciți, stele etc.), intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar sub friză sunt două rânduri de ocnițe, două ocnițe din partea superioară corespunzând uneia din partea inferioară. Absidele laterale sunt decorate cu firide oarbe alungite până la soclu, terminate la partea superioară cu o dublă arcatură în arc frânt și separate între ele prin picioare de cărămidă aparentă. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră pe
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
sprijinit și el de un contrafort din piatră ridicat până la mijlocul peretelui. Altarul are o singură fereastră. Deasupra naosului se află o turlă octogonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea este așezată pe o bază stelată și prevăzută cu firide late terminate la partea superioară prin arcuri duble. Există două rânduri de ocnițe care înconjoară turla, unul în firide și unul deasupra lor. Turla are patru ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale. Biserica a fost pictată în anul 1785
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
se află o turlă octogonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea este așezată pe o bază stelată și prevăzută cu firide late terminate la partea superioară prin arcuri duble. Există două rânduri de ocnițe care înconjoară turla, unul în firide și unul deasupra lor. Turla are patru ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale. Biserica a fost pictată în anul 1785, dar zugrăveala s-a degradat în timp, fiind păstrat azi numai tabloul votiv, unde sunt pictate în mărime naturală
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
un singur plan până în pereții nord și sud, ci sunt întărite numai în partea dinspre calotă pe o lățime de 60 cm, partea lor laterală fiind la un nivel mai ridicat. Deasupra pronaosului se deschide clopotnița pătrată, având câte două firide pe fiecare latură, în arcade cu semicercuri subîntinse fiecare de câte un tirant de gorun. Ușa de acces la scara clopotniței se află în colțul dinspre nord-vest. Scara este amenajată în peretele nordic anume mai gros prevăzut. Între naos și
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
mai sus de satul Nucu, pe firul apei, după îngrămădirea de stânci ce par să închidă valea. Este împresurata de ziduri de stâncă. În imediata vecinătate domină abruptul vârfului Colcovan (Piatră fetelor) numit și Piatră Șoimului - deoarece ascunde într-o firida neaccesibila locul de cuibărire al șoimilor. Pereți verticali (numiți și "ziduri ciclopice"), limitrofi poienii și care sunt formați pe alternante de strate dure (gresie cu ciment silicios , calcare) cu altele moi (marne, pietrișuri slab consolidate), dispuse vertical. Este un grup
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
pietrelor vii". Peisajul cu tancuri și pereți verticali stâncoși din satul Ruginoasa comună Brăești, adăpostește câteva relicve rupestre. În abruptul perete al Coltului Pietrei se găsesc Pe malul opus în dreptul școlii, pe micul tanc al Culmii Ghiocei se găsesc două firide supraetajate - “La Policiori”. Atestarea documentara atribuie ctitorirea ciobanilor - Simion și Vlad - în inima unei imense stânci compacte din culmea Martiriei, o ramificație a muntelui Crucea Spătarului. Tehnică cioplirii, un însemn solar și altarul de jertfă, denotă prezenta aici ântai a
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
în anul 1967, deja atunci număra peste 460 tipuri de vinuri, coniacuri și lichioruri. Exemplarele rare dau oenotecii o valoare unică, constituind circa 1 milion de sticle, reprezentând tezaurul prețios atât al combinatului, cît și al Republicii Moldova. Astfel, în numeroasele firide se păstrează mărci de vinuri de producție europeană produse pînă la începutul celui de-al doilea război mondial: o parte din colecția legendară Göring cu renumitele vinuri Moselle, Burgundia și Rhein de elită, și mărci renumite care prezintă mândria vinificației
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]